70,637 matches
-
ca o cauză de anulare a actului juridic civil, dacă cealaltă parte cunoștea împrejurările pretins ascunse 223. Elementul obiectiv (material) constă în utilizarea de mijloace viclene prin care partea care a încheiat actul este indusă în eroare. Acest element poate consta nu numai într-un fapt pozitiv-comisiv (mașinații, trucuri, șiretenii, manopere dolozive), ci și într-un fapt negativ-omisiv (reticență). În literatura de specialitate se subliniază că și "tăcerea păstrată în mod deliberat asupra unor împrejurări, pe care ar fi trebuit să
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
definițiile ce s-au cristalizat în doctrina juridică, astfel spus de la sensul larg sau restrâns ce se atribuie noțiunii de violență. Deși ambele concepții acceptă prezența în structura violenței a două elemente (un element exterior obiectiv, care este dat și constă în amenințarea cu un rău și un element intern, subiectiv, de natură psihologică), interpretarea largă a noțiunii de violență extinde aria sa pentru a acoperi orice fapt sau act de constrângere (atât fizică, cât și morală). Cât privește constrângerea fizică
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
amenințarea cu un rău și un element intern, subiectiv, de natură psihologică), interpretarea largă a noțiunii de violență extinde aria sa pentru a acoperi orice fapt sau act de constrângere (atât fizică, cât și morală). Cât privește constrângerea fizică, aceasta constă în folosirea, exercitarea forței materiale și care, de fapt, este întrebuințată pentru a smulge un consimțământ, constrângere care alterează libertatea de formare și exprimare a voinței juridice.236 Constrângerea fizică se poate exercita printr-un fapt pozitiv (comisiv) sau negativ
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
un consimțământ, constrângere care alterează libertatea de formare și exprimare a voinței juridice.236 Constrângerea fizică se poate exercita printr-un fapt pozitiv (comisiv) sau negativ (omisiv). Actele comisive sunt cele care implică cu necesitate o manifestare efectivă (o activitate constând în acte materiale loviri, vătămări corporale, tortură, privarea de libertate) a autorului violenței. Dar constrângerea fizică se poate exercita și printr-un fapt omisiv, adică prin abținerea de a face ceva la care autorul violenței este ținut printr-o obligație
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fizică se poate exercita și printr-un fapt omisiv, adică prin abținerea de a face ceva la care autorul violenței este ținut printr-o obligație legală sau contractuală 237. Al doilea element al violenței este de natură subiectivă (psihologică) și constă în insuflarea unei temeri care determină pe victima violenței să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. O asemenea temere poate rezulta din amenințări care au o latură socială (morală). Uneori violența ca viciu de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
inalienabile, iar un asemenea bun este teritoriul României 260, cu terenurile din domeniul public 261. obiectul actului juridic civil, trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil 262. Această condiție trebuie să fie respectată în toate cazurile, indiferent în ce constă obiectul conduitei părților acțiune, abstențiune, bun ori lucru. Când obiectul constă într-un bun cert, condiția este îndeplinită fie prin stabilirea precisă a cantității, calității, valorii, fie prin stabilirea numai a unor criterii de determinare. obiectul actului juridic civil trebuie
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din domeniul public 261. obiectul actului juridic civil, trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil 262. Această condiție trebuie să fie respectată în toate cazurile, indiferent în ce constă obiectul conduitei părților acțiune, abstențiune, bun ori lucru. Când obiectul constă într-un bun cert, condiția este îndeplinită fie prin stabilirea precisă a cantității, calității, valorii, fie prin stabilirea numai a unor criterii de determinare. obiectul actului juridic civil trebuie să fie posibil. Această condiție este impusă de regula de drept
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
antrepriza, mandatul, în care însușirile debitorului sunt avute în vedere în mod special de către contractant la încheierea actului juridic. III.2.3.2.4 Cauza (scopul) actului juridic civil Cauza sau scopul este acel element al actului juridic civil, care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act. Cauza, constituie o componentă a voinței juridice, dar este distinctă de consimțământ. Consimțământul răspunde la întrebarea dacă partea a voit să se oblige?, pe când cauza răspunde întrebării: de ce a voit să se
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reglementări, cauza să existe și să fie reală, lipsa cauzei confundându-se cu o cauză falsă. III.2.3.3 Forma actului juridic civil III.2.3.3.1 Definiție Prin forma actului juridic civil se înțelege acea condiție care constă în modalitatea de exteriorizare a manifestării de voință făcută cu intenția de a crea, modifica, transmite ori stinge un raport juridic civil concret. Sub aspect terminologic, este de menționat că, în doctrină mai ales, expresia "forma actului juridic civil" este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dreptului vânzătorului asupra unei moșteniri art. 1747 din noul Cod civil). În toate cazurile menționate mai sus sancționarea încălcării formei cerute este nulitatea absolută. 2. Forma legală cerută "ad probationem" Prin forma cerută "ad probationem", se înțelege acea cerință care constă în întocmirea unui înscris care să probeze actul juridic civil și care prezintă următoarele caracteristici: este obligatorie și nu facultativă, sub acest aspect asemănându-se cu forma cerută "ad validitatem"; nerespectarea ei atrage sancțiunea inadmisibilității dovedirii actului (negotium) cu alt
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ei atrage sancțiunea inadmisibilității dovedirii actului (negotium) cu alt mijloc de probă; reprezintă ca și forma cerută "ad validitatem" o excepție de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voință trebuie îmbrăcată în formă scrisă. Sancțiunea nerespectării formei cerută "ad probationem", nu constă în nevalabilitatea actului (negotium juris), ci în imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de probă. Potrivit art. 1180 din Codul civil de la 1864, "Actul sub semnătură privată, prin care o parte se obligă către alta a-i plăti o sumă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a face actul juridic opozabil și persoanelor care n-au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Justificarea acestei cerințe de formă a actului juridic, se găsește în ideea de protecție a terților, iar sancțiunea nerespectării, constă în inopozabilitatea actului juridic. Aplicații ale formei cerute pentru opozabilitate față de terți sunt întâlnite în următoarele cazuri: publicitate imobiliară, prin sistemul cărților funciare 267; publicitatea constituirii gajului, art. 1686 din Codul civil de la 1864; notificarea cesiunii de creanță art. 1393
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
aici decurgând următoarele consecințe: plata făcută de debitor se consideră valabilă, iar transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului condițional se consolidează. În cazul în care condiția rezolutorie s-a realizat, efectul principal (din care decurg toate celelalte consecințe) constă în desființarea retroactivă a actului (ca și când acesta nu s-a încheiat niciodată). Ca atare, părțile sunt repuse în situația anterioară încheierii actului, iar prestațiile între părți sunt supuse restituirii. Unele efecte specifice generează neîndeplinirea condiției. Cât privește condiția suspensivă, neîndeplinirea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
rezolutorii consolidează retroactiv actul juridic încheiat. IV.4. Sarcina modalitate a actului juridic civil O primă precizare ce se impune în legătură cu această modalitate, este aceea că sarcina afectează numai actele juridice civile cu titlu gratuit 284 (cazul liberalităților 285). Sarcina constă în obligația stabilită de dispunătorul (gratificant) și pe care grafiticatul trebuie să o îndeplinească dacă acceptă liberalitatea respectivă. Modalitatea la care ne referim nu cunoaște o reglementare specială în Codul civil (așa cum cunosc celelalte modalități), dar în materia donației sau
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
caducitatea presupune unele cauze posterioare încheierii actului juridic civil, independente de voința autorului actului 322, în timp ce cauzele de nulitate sunt concomitente încheierii actului juridic. VI.2.4. Nulitate revocare Revocarea trebuie înțeleasă, în acest context, ca o sancțiune civilă care constă în înlăturarea efectelor actului juridic civ]il, datorită ingratitudinii gratificatului ori neexecutării culpabile a sarcinii. Noțiunea de revocare este folosită uneori și în sensul de denunțare unilaterală, în cazurile prevăzute de lege, a unui act juridic. În acest sens noțiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acele efecte care contravin finalității dispozițiilor legale încălcate la încheierea actului juridic civil. În același timp, efectele nulității trebuie privite prin prisma dispozițiilor care reglementează condițiile de valabilitate ale actului juridic și a principiilor dreptului civil. În esență, efectele nulității constau în lipsirea actului juridic civil de efectele contrare legii. Altfel spus, raportul juridic generat de actul încheiat cu nesocotirea cerințelor legale este desființat, ca și cum n-ar fi fost încheiat niciodată, restabilindu-se, astfel, starea de legalitate. În analiza efectelor nulității
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acele mijloace care provin din a doua sau a treia sursă, cum ar fi copia unui înscris, depoziția unui martor care a auzit faptul de la altă persoană. d) După modul în care judecătorul percepe faptele, probele se clasifică în probe constând în rezultatul perceperii personale a faptelor de către judecător (cercetarea la fața locului sau verificarea unui obiect material) și probe constând în perceperea faptelor de alte persoane (depoziția unui martor). Deși mai rar, faptul material care se confundă cu însăși proba
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care a auzit faptul de la altă persoană. d) După modul în care judecătorul percepe faptele, probele se clasifică în probe constând în rezultatul perceperii personale a faptelor de către judecător (cercetarea la fața locului sau verificarea unui obiect material) și probe constând în perceperea faptelor de alte persoane (depoziția unui martor). Deși mai rar, faptul material care se confundă cu însăși proba, poate fi perceput personal de către judecător prin propriile sale simțuri, astfel că raționamentul judecătorului nu intervine pentru a stabili existența
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în principiu, aplicabilitatea. Deci, judecătorul va evalua critic declarațiile martorilor, își va forma ultima convingere asupra faptelor și împrejurărilor relatate de martori, pronunțându-se cu privire la măsura în care au fost dovedite. Rezultatul aprecierii depoziției unui martor (sau unor martori) poate consta în aceea că faptul probat a fost dovedit și nu lasă nici o îndoială asupra acestuia. În situația inversă rezultă că faptul probat este nesigur și va trebui dovedit prin alte mijloace de probă, sau martorul nu a fost sincer, astfel încât
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care o altă persoană își întemeiază o pretenție sau o apărare și care este de natură să producă efecte juridice împotriva autorului ei476. În noul Cod de procedură civilă mărturisirea cunoaște o consacrare legală în art. 348 al. 1. Ea constă în "recunoașterea de către una din părți din proprie inițiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversă își întemeiază pretenția sau, după caz, apărarea". Privită prin prisma dreptului civil, mărturisirea 477 apare ca un act juridic unilateral
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de judecată. După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, aplicabile acestui mijloc de probă sunt dispozițiile sale cuprinse în art. 350-358. Din reglementările amintite pot fi desprinse următoarele caractere ale mărturisirii: este un act unilateral de voință constând în recunoașterea pretenției sau faptului afirmat de partea adversă. Voința celui care face mărturisirea trebuie să fie conștientă și liberă. Ea își produce efectele fără a fi nevoie să fie acceptată de partea adversă și este irevocabilă 478. constituie un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
modului de exprimare, mărturisirea poate fi: expresă și tacită, iar după structură trebuie să distingem între: mărturisirea simplă, calificată și complexă. Mărturisirea simplă (fără rezerve) este recunoașterea pretenției reclamantului făcută de către pârât, așa cum a fost formulată (fără adaosuri). Mărturisirea calificată constă în recunoașterea de către pârât a faptului invocat de reclamant, dar și a altor împrejurări strâns legate de faptul invocat, anterioare ori concomitente faptului pretins, care sunt de natură să schimbe consecințele juridice, făcând ca răspunsul său să fie negativ. O
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
la acțiune, prin neexercitarea acelui drept în termenele prevăzute de lege (numite termene de prescripție). Este și concepția ce domină noul Cod civil desprinsă din conținutul art. 2500 al. 1, care, referindu-se la obiectul prescripției extintive, precizează că acesta constă în stingerea dreptului material la acțiune neexercitat în termenul prevăzut de lege. Același articol, prin al. 2 face calificarea instituției "dreptului la acțiune" prin care se înțelege "dreptul de a constrânge o persoană cu ajutorul forței publice, să execute o anumită
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
extinctive și alte drepturi la acțiune, indiferent de obiectul lor". Într-un contract de vânzare-cumpărare, de exemplu, dreptul de acțiune al vânzătorului pentru plata prețului prezintă o latură procesuală (dreptul de a se adresa instanței) dar și o latură materială (constând în posibilitatea vânzătorului de a obține, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a cumpărătorului). Dar, regula enunțată comportă și unele excepții prevăzute de lege întrucât sunt drepturi la acțiune care, deși au un obiect patrimonial, nu intră sub
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de cunoașterea cauzei) și un moment obiectiv indicat de împlinirea termenului de 18 luni din ziua încheierii actului. În privința dreptului la acțiune în anularea actului juridic, noul Cod civil aduce un element de noutate prin al. 2 al art. 2529 constând în posibilitatea legală ca o terță persoană să solicite anularea actului. În cazul arătat, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care terțul a cunoscut cauza de nulitate, dacă prin lege nu se prevede altfel. d) Prescripția
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]