63,117 matches
-
s-a răspândit în toate centrele urbane. Cele mai întâlnite tag-uri din perioada sunt: AEUL, MSERO, SIXER, CES,SERCO, SFL CREW, 2dor, BOMS, WEZO etc. Adaptarea s-a accelerat până în anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În ultimii ani, fenomenul graffiti din România a depășit stadiul de imitație și a dobândt trăsături distincte. Graffiti-uri politice de factură modernă au apărut din perioada Revoluției Române și a tuburărilor sociale din anii `90. Primul graffito alRomâniei democratice a fost „Jos Cismarul
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
a tuburărilor sociale din anii `90. Primul graffito alRomâniei democratice a fost „Jos Cismarul!”, făcând referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, sprayat în timpul Revoluției din Decembrie. Forme diferite de protest prin graffiti au apărut și în următorii ani, cu precădere în timpul fenomenului ”Piața Universității”, încheiat prin intervenția brutală a minerilor în timpul Mineriadei din 1990. Cel mai cunoscut este tag-ul ”Golan”, trimițând la eticheta aplicată de președintele Ion Iliescu tinerilor care protestau împotriva administrației lui. După anul 2000, societatea română s-a adaptat
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
2011-2013. Simbolul mișcării sau inscripția cu mesajul ei au apărut în toate orașele României. Campania ecologistă a reprezentat și prima instanță de succes al unei mișcări civice împotriva unei măsuri guvernamentle, iar în urmă acestul fapt a luat amploare și fenomenul graffitiului politic. În ultimii ani, artiștii stradali au încercat să depășească condiționările impuse de tehnica graffiti. Încercări notabile au fost făcute de MindFK, artist clujean care concepe statuete cu mesaj de critică socială, pe care le amplasează în spațiul public
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
românești:ERPS,SERM,KERO,DAST0 Rider Fluo (în SCZ) NoVA(în UCB),SuFLo(în GBS),MSERO,MISTeR etc. Alte crew-uri USB,LTS, MPK,DCB,BRS,IAG,DNK,NPA,OPC,SZC, S2K, SFL,7CLICK, LTP, MWFS, SDF, etc. În ultimii ani, fenomenul graffiti a cunoscut o oarecare normalizare și acceptare din partea societății. Mai multe orașe le pun la dispoziție spații autorizate, iar unii grafferiii sunt invitați să participe la concursuri de proiecte penru amenajarea spațiilor publice sau li se comandă direct lucrări
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
o miscare inversă, a artiștilor profesioniști care tind să intervină neautorizat în spațiul public. În 2011-2013, pictorul sibian Dan Râul Pintea a conceput graffito-ul ”Dragoste”, sprayat pe sute de clădiri din orașe românești și europene. Dragoste a devenit un fenomen viral pe mediile sociale și un brand al artistului. Dan Râul Pintea nu a suferit consecințe legale pentru faptele sale, desi și-a asumat public proiectul de la bun început. În 2012, la Oradea a avut loc farsă Muian, creată de
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
București, alte puncte de prezență regionale fiind situate în orașele Constanța, Timișoara și Craiova. InterLAN mai are și un punct de prezență în centrul de date Equinix FR5 din Frankfurt, Germania. După anul 2000, în orașele mari din România apărea fenomenul "rețelelor de bloc" și apoi "de cartier", organizate sub formă de LAN-uri. Extinderea acestora a adus ideea de interconectare, pentru a face schimb de trafic local pe care rețelele să nu îl mai consume din abonamentul furnizorului de internet
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]
-
unui război. În al doilea rând, din punct de vedere juridic, acest conflict este tranșat atât de textul Convenției, cât și de jurisprudența Curții, care interzic tortura. În al treilea rând, dilema morală invocată este de fapt o particularizare a fenomenului de confundare a dreptului cu morala. Este bine știut că morala are o sferă mult mai largă decât cea a dreptului. Însă, dreptul trebuie aplicat fără a-l deturna de la finalitatea sa. Numai privind dincolo de litera legii juristul poate spera
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
exceptând documentele scrise de Martin Duncan, Thomas Quinn și Scott Tremaine în 1987, care au reluat teoria lui Hills și au făcut cercetări suplimentare). După exemplul Centurii Kuiper, denumită și "Centura Edgeworth-Kuiper", după numele oamenilor de știință care au studiat fenomenul, norii cometari posedă numele astronomilor care au pus în evidență existența lor. "Norul lui Hills" poartă numele lui Jack G. Hills care, primul, a emis ipoteza că era vorba de un organ independent de norul principal. În mod alternativ, este
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
se mențin ca "solo persona", acest lucru e din ce în ce mai rar în comunitatea drag king. Multe trupe sunt create din dorința de a crea o unitate și de a contracta astfel mai multe spectacole. Drag kings sunt în mare măsură un fenomen alculturii lesbiene și pot fi cel mai adesea observate în baruri sau festivaluri lesbiene. Cu toate acestea, nu toate travestitele sunt lesbiene, și unele participante la subcultura drag kings nu sunt implicate în cultura, societatea sau politica lesbiene. Interpretând masculinitatea
Drag king () [Corola-website/Science/337253_a_338582]
-
poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. -ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului. Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului. Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane ("mobbing"), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
se conștientizează existența fenomenului. Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane ("mobbing"), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane ("mobbing"), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii ("bystanders
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii ("bystanders") sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune. Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
deliberat și în mod repetat. Victima (persoana agresată) este copleșită de teamă. Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt „diferiți”. De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici: Spectatorul sau martorul este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victimă. Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze victima. Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv, privind și nefăcând nimic. De foarte multe ori
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
regăsesc și în cyberbullying, ceea ce îi face pe unii autori să considere că ceea ce le diferențiază pe cele două, anume mediul de manifestare (față în față sau prin tehnologie digitală), nu este de natură să schimbe în mod fundamental caracteristicile fenomenului. Alți autori consideră din contră că, prin mediul specific de manifestare, cyberbullying-ul capătă câteva caracteristici proprii. Astfel, pentru Grigg (2010), cerința de „dezechilibru de forțe” dintre victimă și agresor și cea a „repetiției” (actului) trebuie să fie reevaluate și reinterpretate
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
pledează pentru distincția clară între cyber-agresiune și cyberbullying, primul termen nefiind limitat de condiția repetitivității, fiind astfel mai larg și cuprinzându-l pe al doilea. Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui”, la alte fenomene de bullying, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat. De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat. Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare. Bullying-ul nu este o etapă normală a dezvoltării copiilor și adolescenților și e considerat ca fiind un fenomen ce precede comportamente agresive cu consecințe și mai grave. De asemenea, bullying-ul poate contribui la crearea și menținerea unui mediu de teamă și intimidare în școală. Aproape zece ani de cercetare arată că fenomenul în discuție poate afecta foarte serios
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
și e considerat ca fiind un fenomen ce precede comportamente agresive cu consecințe și mai grave. De asemenea, bullying-ul poate contribui la crearea și menținerea unui mediu de teamă și intimidare în școală. Aproape zece ani de cercetare arată că fenomenul în discuție poate afecta foarte serios funcționarea psihosocială, învățarea și sănătatea celor care îi devin victime. La nivel global, în perioada 2011-2013, serviciile telefonul copilului de pretutindeni au înregistrat 251.640 de cazuri de bullying. Mai mult, nouă din 10
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
elevii americani sunt victime ale bullying-ului, în timp ce o proporție de 15-20% declară că sunt inițiatori ai acestor comportamente. Forma de bullying emoțional este mai des întâlnită în rândul fetelor, în timp ce forma de bullying fizic se regăsește în rândul băieților. Victimele fenomenului bullying în lume sunt 43% băieți și 57% fete, iar în Europa, 42% băieți și 58% fete. Aproape 63% dintre apelurile înregistrate de serviciile telefonul copilului din Europa menționează forma de bullying emoțional drept cea mai răspândită, urmată de bullying-ul
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
băieți. În perioada octombrie 2011-octombrie 2013, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat 2.907 cazuri de bullying în România, 45,72% din cazuri vizând violența fizică, 22,86% violența verbală, 15,24% abuzul emoțional și 14,28% abuzul relațional. Printre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii și tulburări de comportament (33,15%), excludere și dificultate în relaționare (procentaj de 29,78%), gânduri suicidare (15,17%), frică și anxietate (12,92%), criză de identitate și singurătate (4,49%). Un studiu comprehensiv al
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
depresii și tulburări de comportament (33,15%), excludere și dificultate în relaționare (procentaj de 29,78%), gânduri suicidare (15,17%), frică și anxietate (12,92%), criză de identitate și singurătate (4,49%). Un studiu comprehensiv al organizației „Salvați Copiii” cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești relevă faptul că 1 din 4 copii este umilit în mod repetat în fața colegilor. Mai mult, 4 din 10 copii au fost răniți ca urmare a comportamentelor violente repetate ale altor colegi. Un alt lucru
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres, îmbolnăviri și chiar sinucidere. Victimele hărțuirii pot suferi pe termen lung probleme emoționale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, o creștere a frecvenței îmbolnăvirilor. Acest fenomen amplu, de cele mai multe ori, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar sociale. Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
nivel relațional, victimele ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde nu sunt expuse. La nivel internațional acest fenomen este cunoscut și studiat, însă în România există un număr foarte mic de specialiști în domeniul bullying-ului și foarte puține programe de prevenire și stopare a acestui fenomen.
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]