63,579 matches
-
Să dea ordin de zi de constatarea nesupunerii sau dezertării; Să întocmească plângerea de dare în judecată, anexând la ea piesele sprijinitoare; Să dispună urmărirea infractorilor prin organele militare și polițienești. 4. Evreii repartizați în cadrul muncii obligatorii la diferite instituții, firme sau întreprinderi, sunt considerați ca elemente auxiliare și temporare și nici de cum ca elemente principale și permanente de conducere, gestiune sau control. Ca urmare, ei pot fi ridicați dela orice instituție, firmă sau întreprindere din ordinul Marelui Stat Major, sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Evreii repartizați în cadrul muncii obligatorii la diferite instituții, firme sau întreprinderi, sunt considerați ca elemente auxiliare și temporare și nici de cum ca elemente principale și permanente de conducere, gestiune sau control. Ca urmare, ei pot fi ridicați dela orice instituție, firmă sau întreprindere din ordinul Marelui Stat Major, sau al Corpurilor Teritoriale, prin Cercurile Teritoriale, ori de câte ori nevoi importante și urgente de muncă, impun o altă repartiție. 5. Toți evreii din cadrul muncii obligatorii, au următoarele îndatoriri: a) Să se supună dispozițiunilor prevăzute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și orice alt act de identitate; b) Să anunțe schimbarea domiciliului, în scris, atât cercurilor teritoriale cât și organelor polițienești, prin fișele speciale; c) În caz de boală care nu îngăduie deplasarea, vor înștiința în scris atât instituția, detașamentul sau firma unde este repartizat, cât și cercul teritorial respectiv. Vizita la domiciliu sau în cantonament se va efectua de către medicul oficial al instituției civile sau militare, al Detașamentului de lucru, sau Cercului Teritorial, ori care dintre acești medici fiind obligat să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în spitale, trebuesc verificate de medicul Cercului Teritorial pe raza unde se află evreul repartizat, sau în lipsă, de medicul oricărei unități militare din apropiere; d) Să anunțe prin orice mijloc și în special prin scris Cercul Teritorial, detașamentul, instituția, firma sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive independente de voința sa: prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești sau militare, etc. Această obligațiune incumbă și tuturor organelor care sunt nevoite să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
România și Oficiilor ei Județene; 399 pentru specialiști (ingineri, desenatori, etc.), necesari Direcțiunei Generale C.F.R.; 200 pentru nevoile organelor de poliție și siguranță; 280 scutiri suplimentare, cu avizul Subsecretariatului de Stat al Muncii (Oficiul Central de Românizare) pentru evreii necesari firmelor românești. Toți cei arătați mai sus la punctul 2, sunt evrei între 18-50 ani. 3) Totalul general al evreilor care au căpătat carnete de scutire de muncă pe anul 1943, este de 25.895 (adică 21.124 evrei din acei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care au comenzi importante pentru armată, în curs de executare și livrare. b) Comisiunea Interministerială de pe lângă Ministerul Justiției, trimite adresa Nr. 395-E din 15 Mai 1943 (anexa Nr. 21484) prin care însărcinează Marele Stat Major cu repartizarea evreilor necesari la firmele particulare. c) Domnul Vice Președinte al Consiliului de Miniștri prin ordinul alăturat Nr. 7525 din 28 Mai 1943 (anexa Nr. 31485) însărcinează pe domnul Radu Lecca, Împuternicitul Guvernului ca să acorde carnete de scutire de muncă pentru evreii cari vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de un organ Central, care să dirijeze problema în ansamblu, ci este dispersat la trei organe: Marele Stat Major; Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, de pe lângă Ministerul Justiției; Împuternicitul Guvernului, de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri. 2. Repartiția evreilor necesari la firmele particulare este încredințată în prezent la două organe: Marele Stat Major și Împuternicitul Guvernului. 3. Întârzierea în soluționarea cererilor se datorește, pe de o parte instituțiilor care nu respectă comunicatele date în privința condițiunilor de fond și formă și pe de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nr. 3347 din 04.10.1940, pentru trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului. 550 Monitorul Oficial, partea I, nr. 239 din 12.10.1940. Decizia Ministerială Nr. 49.782 din 11.10.1940 a Ministerului Justiției, referitoare la interzicerea firmelor evreiești la licitații. 551 Monitorul Oficial, partea I, nr. 240 din 14.10.1940. Decretul-Lege Nr. 3438 din 11.10.1940 pentru reglementarea situației evreilor din învățământ. 552 Monitorul Oficial, partea I, nr. 242 din 16.10.1940. Decizia Ministerială
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
referitoare la interzicerea achiziționării obiectelor de cult de la magazinele evreiești. Monitorul Oficial, partea I, nr. 216 din 17.09.1940. 594 Eroare. Se referă la Decizia Ministerială Nr. 49.782 din 11.10.1940 a Ministerului Justiției, referitoare la interzicerea firmelor evreiești la licitații. Monitorul Oficial, partea I, nr. 239 din 12.10.1940. 595 Eroare. Se referă la Decizia Ministerială Nr. 191.730 din 09.10.1940 a Ministerului Educației Naționale, Cultelor și Artelor, referitoare la interdicția pentru membrii de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmări care sînt variabilele care au fost puse în legătură cu tema care ne interesează în diferitele cercetări analizate. Dacă, de exemplu, ne interesează satisfacția la locul de muncă, vom constata existența mai multor studii privind corelarea satisfacției cu funcția deținută în firmă, studii realizate de cele mai multe ori în instituții private. Ne-ar putea interesa să analizăm satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice și cum este corelată aceasta cu implicarea la locul de muncă și cu funcția deținută. Fiind vorba despre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nou Washingtonul că nu au luat decît ceea ce considerau ei a fi un surplus de utilaje și acele instalații care fuseseră aduse în România de către germani, pe vremea ocupației naziste. Sovieticii susțineau că toate utilajele confiscate au însemne germane, că firma Româno-Americană nu le achitase și că acestea fuseseră destinate terenurilor petrolifere din Baku. Așadar, toate materialele cădeau sub incidența Articolului 7 din Armistițiu, fiind "captură de război". Departamentul de Stat a atras atenția sovieticilor că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai convoace încă opt ședințe. În centrul atenției s-a aflat problema proprietății utilajelor petroliere din România. Compania petrolieră Româno-Americană își estima pierderile de utilaje la aproximativ două milioane de dolari. Berry, deși considera această cifră puțin exagerată, era convins că firma avusese pierderi substanțiale 281. La a doua întrunire a Comisiei, de pe 29 august, americanii au demonstrat, cu probe, că Româno- Americana era proprietate americană și au adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Berry: aceea de a se strădui în mod activ, pe cale diplomatică, să înlăture "toate cazurile de discriminări împotriva intereselor americane" și să pregătească, pentru Departamentul de Stat, rapoarte amănunțite pentru toate cazurile de discriminare, inclusiv în ceea ce privește privilegiile acordate persoanelor și firmelor din alte țări. Dat fiind că acest articol va rămîne în vigoare doar optsprezece luni, este important să se ia măsuri pentru fiecare caz în parte, cît mai curînd posibil". Misiunea Americană avea dreptul să atragă atenția guvernului Groza în legătură cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oricărei alte țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să reînnoade comerțul cu Statele Unite. Cel mai nerăbdător dintre aceștia era Nicolae Malaxa. Strădaniile lui de a face comerț cu firmele americane merită subliniate, pentru că ele reflectă deteriorarea relațiilor dintre București și Washington, din aprilie 1946, pînă în martie 1948. În anii '20, Nicolae Malaxa a creat o companie de reparații-vagoane, numită Malaxa and Company. A intrat apoi în grațiile lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
antreprenoriale ale lui Malaxa în America a luat sfîrșit pe 1 martie, cînd au intrat în vigoare noile reglementări privind exportul. El aranjase un contract de 8 milioane de dolari, prin care International Derrick and Equipment Company, o filială a firmei Dresser Industries urma să livreze României utilaje de forare a petrolului. Dar Washingtonul a refuzat să exporte aceste utilaje 569. Malaxa încheiase, de asemenea, un contract cu International Harvester, prin care compania americană trebuia să exporte utilaje agricole, dar și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
agricultura avea ca scop colectivizarea. Nici unul dintre ele nu prevedea proprietatea particulară sau existența companiilor particulare. Pe 28 iulie 1949, prezidiul României a emis Decretul nr. 317, prin care reglementa operațiile particulare de import și export. Prin acest decret, toate firmele particulare din țară, precum și cetățenii români care se ocupau de comerțul exterior aveau obligația de a cere permisiunea Ministerului Comerțului Exterior pentru a-și continua activitatea. În ianuarie 1950, Legația Americană a raportat că nu se aprobase nici o cerere. Prin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care se ocupau de comerțul exterior aveau obligația de a cere permisiunea Ministerului Comerțului Exterior pentru a-și continua activitatea. În ianuarie 1950, Legația Americană a raportat că nu se aprobase nici o cerere. Prin acest decret se abolise comerțul cu firmele particulare din România, în toate privințele. Comerțul se afla sub controlul Ministerului de Comerț Exterior, prin intermediul cîtorva companii de stat pentru import și export, precum Petrol-Export, Metal-Import și Agro-Export577. Pe 1 decembrie, prezidiul a adoptat Decretul nr. 444, prin care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articole, precum mașinile-unelte și utilajele de forare a petrolului figurau pe listele americane 1-A și 1-B615. Ca urmare a prevederilor legislației românești și ale celei americane, în iunie 1950, în România nu mai rămăsese să opereze nici măcar o singură firmă americană 616 și după cum remarca Legația, nu se cunoștea decît cazul unui singur comerciant american care intrase în țară în acel an617. Faptul că în iunie 1950 a izbucnit Războiul din Coreea n-a făcut decît să accentueze mentalitatea americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legația Americană a atras atenția Departamentului de Stat că trebuie să se aștepte, din partea României, la cereri de asistență tehnică, mai cu seamă în domeniul agricol. Legația remarca, de asemenea, o creștere a numărului de cereri din partea unor cetățeni și firme americane care voiau să facă afaceri cu Bucureștiul 828. În noiembrie, Eisenhower l-a desemnat pe Robert Thayer ca nou ambasador al Americii la București, în locul lui Shantz. Thayer dorea din tot sufletul intensificarea contactelor româno-americane, în speranța de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
el a trimis în Statele Unite o delegație condusă de Alexandru Moghioroș. Sub pretextul studierii tehnicilor agricole avansate, grupul avea, de fapt, ca misiune, asigurarea de asistență economică americană pe termen lung976. În august, Gheorghiu-Dej a invitat la București reprezentanți ai firmei Allis Chalmers, unul din marii producători americani de utilaje de industrie grea. Nici una dintre aceste încercări nu a dat, însă, rezultate imediate.977 Propunerile oficiale ale României relevau o schimbare semnificativă în ce privește atitudinea Bucureștiului față de americani. În octombrie, Legația Americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 35% din volumul total. Aceste avantaje bănești și comerciale puteau fi foarte ușor cîștigate de către companiile americane. Crawford a insistat în mod special pe lîngă Departamentul Comerțului să acorde licențe de export Companiei H.K. Ferguson, din Cleveland, Ohio și firmei Air Product and Chemicals Incorporated din Allentown, Pennsylvaia, pentru exportul de utilaje și informații tehnice necesare construirii laminorului de oțel de la Galați. Crawford a cerut conducerii de la Washington să inițieze discuții libere cu reprezentanții români de nivel mediu, pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
65%. Productivitatea agriculturii crescuse simțitor și România exporta alimente pentru "a cîștiga dolari pe care să-i investească în fabrici"1050. Gheorghiu-Dej dorea să intensifice comerțul cu Statele Unite. Voia să cumpere instalații industriale, mai exact o fabrică de cauciuc sintetic. Firmele americane implicate, inclusiv Phillips Petroleum se dovediseră a fi interesate de construirea instalațiilor, dar se loveau de restricțiile sistemului american de acordare a licențelor de export. Gheorghiu-Dej știa că prin drepturile pe care le avea, președintele american ar fi putut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
delegații au reluat negocierile pentru credite mai tîrziu, în cursul aceleiași săptămîni. Pe 26 mai, românii au aflat că 11 din cele 15 fabrici de pe lista lor pot primi licențe de export. Înainte de a discuta posibilitatea cumpărării acestor uzine de la firmele americane, Petri voia să știe care era modul de finanțare la care putea recurge Eximbank. Costul total al cumpărăturilor se ridica la aproximativ 275 milioane de dolari. Sauer sugeră ca în cazul în care dispunea de o poziție financiară sigură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scopul acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României aveau să fie paralizate din cauza agravării conflictului din Vietnam, de care era, în primul rînd, preocupat Congresul. Comunicatul din iunie crease un mecanism prin care reprezentanții români puteau încheia acorduri comerciale cu firme particulare americane. Pentru acordurile de împrumut pe termen scurt, aceștia puteau apela acum la Eximbank. În cursul verii, delegații români s-au întîlnit cu reprezentanți ai diferitor firme americane, pentru a achiziționa cîteva din fabricile a căror licență de export
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
crease un mecanism prin care reprezentanții români puteau încheia acorduri comerciale cu firme particulare americane. Pentru acordurile de împrumut pe termen scurt, aceștia puteau apela acum la Eximbank. În cursul verii, delegații români s-au întîlnit cu reprezentanți ai diferitor firme americane, pentru a achiziționa cîteva din fabricile a căror licență de export fusese deja aprobată de Departamentul Comerțului. Firestone Rubber Company, din Akron, Ohio, și-a exprimat dorința de a construi două fabrici de cauciuc sintetic în România, în timp ce Universal
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]