65,457 matches
-
de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 kg/L și o presiune de vapori de 110 Pa. Este foarte solubil în solvenți organici polari, iar în apă se solubilizează mai greu. Coeficientul de expansiune termică al benzenului la 20 °C este de 0,001187 K. Are un miros caracteristic, cu un prag de detectare de 1,5 la 900 mg/m în aer. Amestecul format din vapori de benzen și aer este foarte inflamabil, compusul
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
tehnică, în special în termoenergetică, se folosesc următoarele tipuri de modele: Pentru gazul ideal, la fiecare transformare vor fi prezentate expresiile matematice ale variației parametrilor de stare, a lucrului mecanic exterior, a lucrului mecanic tehnic, a căldurii schimbate, a capacității termice masice corespunzătoare transformării și a entropiei. În relațiile de mai jos indicii 1, respectiv 2 se referă la starea inițială, respectiv cea finală a sistemului. O transformare izocoră are loc la volum constant. O consecință este că lucrul mecanic exterior
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Transformarea politropică apare când exponentul politropic (vezi mai jos legea de transformare
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
de piston este obținut atât din căldura provenită din mediul ambiant, cât și din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Din relațiile pentru transformarea politropică: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentalpică este identică cu transformarea izotermă. La nivel diferențial, aplicabil nu numai pentru gazul perfect, ci și pentru gaze reale, transformarea izoentalpică înseamnă formula 44 (*) și se pot scrie
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentalpică este identică cu transformarea izotermă. La nivel diferențial, aplicabil nu numai pentru gazul perfect, ci și pentru gaze reale, transformarea izoentalpică înseamnă formula 44 (*) și se pot scrie relațiile: unde: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
al XX-lea era numit pirometru orice instrument care putea măsura temperaturi înalte, de exemplu instrumentele bazate pe termocupluri. Actual prin pirometre se înțeleg instrumentele de măsurare a temperaturii (chiar destul de joase) prin metode fără contact, pe baza legilor radiației termice. Denumirea "pirometru" vine din limba greacă, cuvântul „πυρ” ("piro") însemnând foc, iar "metru" indicând un instrument de măsură. Primul astfel de dispozitiv a fost construit de Pieter van Musschenbroek, inventatorul buteliei de Leyda. Toate substanțele emit radiații electromagnetice în funcție de agitația
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
Denumirea "pirometru" vine din limba greacă, cuvântul „πυρ” ("piro") însemnând foc, iar "metru" indicând un instrument de măsură. Primul astfel de dispozitiv a fost construit de Pieter van Musschenbroek, inventatorul buteliei de Leyda. Toate substanțele emit radiații electromagnetice în funcție de agitația termică a moleculelor, adică în funcție de temperatura lor. Legile radiației folosite la măsurarea temperaturii corpurilor sunt legile lui Kirchhoff, legea Stefan-Boltzmann, legile lui Wien, legea Rayleigh-Jeans și legea lui Planck. Legile de mai sus sunt valabile pentru corpul negru. Radiația corpurile reale
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
catapetesmei bisericii din albastru în auriu, fără avizul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu. În ruinele clădirii ridicate în secolul al XIX-lea a fost amenajată casa parohială. Au fost reparate zidurile și întărite cu beton, montându-se o centrală termică. Comunitatea locală este mică, în sat locuind în jurul a 120 de familii, dintre care trei sferturi sunt bătrâni, iar 50 de persoane sunt singure. În partea de est a bisericii, lângă peretele altarului, se află mormântul modest al boierului Gheorghe
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
este o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ. În mod obișnuit, motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci și energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling funcționează prin utilizarea unei surse de căldură externe și a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menținut în limite de temperatură
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
funcționează prin utilizarea unei surse de căldură externe și a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menținut în limite de temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele. În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre mașinile termice cunoscute, motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament, teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot, cu toate că în practică acesta este redus de proprietățile gazului de lucru și a materialelor utilizate cum ar fi
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
căldură externe și a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menținut în limite de temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele. În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre mașinile termice cunoscute, motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament, teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot, cu toate că în practică acesta este redus de proprietățile gazului de lucru și a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare, conductivitatea termică, punctul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
mașinile termice cunoscute, motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament, teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot, cu toate că în practică acesta este redus de proprietățile gazului de lucru și a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare, conductivitatea termică, punctul de topire, rezistența la rupere, deformarea plastică, etc. Acest tip de motor poate funcționa pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia, fie ea energie solară, chimică sau nucleară. Spre deosebire de motoarele cu ardere internă, motoarele Stirling pot
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
din Eindhoven cu cercetările. Studiind diferite motoare de acționare mai vechi și mai noi, au fost respinse pe rând pentru un motiv sau altul până ce alegerea a căzut pe motorul Stirling. Silențios din construcție, și neselectiv față de sursa de energie termică (petrolul lampant „ieftin și disponibil peste tot” a fost avantajat) părea să ofere reale posibilități. Încurajați de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm și o cursă a pistonului
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
lucru", de cele mai multe ori aer, hidrogen sau heliu. La funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Gazul din motorul Stirling, asemănător altor mașini termice, parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire, destindere, răcire și compresie. Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
pistonului în sens invers. În concluzie, motorul Stirling utilizează diferența de temperatură dintre cele două zone, cea caldă și cea rece, pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei mașini pentru conversia energiei termice în lucru mecanic. Cu cât este mai mare diferența între temperaturile celor două zone, cu atât mai mare este randamentul ciclului său. Mici motoare experimentale au fost construite pentru a funcționa la diferențe de temperatură mici, de până la 7 °C
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
celor spuse, multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta și gama cu piston de refulare fără segmenți, acesta și suprafața cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. Această rezolvare se regăsește adesea la modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare și volumele neutilizate pot fi contraproductive, iar lipsa regeneratorului poate
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare și volumele neutilizate pot fi contraproductive, iar lipsa regeneratorului poate fi chiar varianta optimă. Într-un motor Stirling regeneratorul reține în interiorul sistemului termodinamic o parte din energia termică la o temperatură intermediară care altfel ar fi schimbată cu mediul înconjurător, ceea ce va contribui la apropierea eficienței motorului de cea a ciclului Carnot lucrând între temperaturile maximă și minimă. Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte și de alta a unui perete despărțitor. Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficiența prin „reciclarea” energiei termice din ciclu pentru a micșora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură, adeseori permițând motorului să furnizeze o putere mai mare cu aceleași schimbătoare de căldură. Regeneratorul este în mod obișnuit constituit dintr-o cantitate de fire metalice, de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte și de alta a unui perete despărțitor. Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficiența prin „reciclarea” energiei termice din ciclu pentru a micșora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură, adeseori permițând motorului să furnizeze o putere mai mare cu aceleași schimbătoare de căldură. Regeneratorul este în mod obișnuit constituit dintr-o cantitate de fire metalice, de preferință cu porozitate scăzută pentru reducerea spațiului
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
axa plasată perpendicular pe direcția fluxului de gaz, formând o umplutură de plase. Regeneratorul este situat în circuitul gazului între cele două schimbătoare de căldură. În timpul vehiculării gazului între schimbătorul de căldură cald și cel rece, 90% din energia sa termică este temporar transferată la și de la regenerator. Regeneratorul reciclează în principal căldura neutilizată ceea ce reduce fluxurile de energie termică transmise de cele două schimbătoare de căldură. Apare necesitatea renunțării la unele avantaje în favoarea altora mai ales la motoare cu putere
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
între cele două schimbătoare de căldură. În timpul vehiculării gazului între schimbătorul de căldură cald și cel rece, 90% din energia sa termică este temporar transferată la și de la regenerator. Regeneratorul reciclează în principal căldura neutilizată ceea ce reduce fluxurile de energie termică transmise de cele două schimbătoare de căldură. Apare necesitatea renunțării la unele avantaje în favoarea altora mai ales la motoare cu putere litrică (raport dintre putere și cilindree) mare (motoare HTD), astfel regeneratorul va trebui proiectat cu grijă pentru a obține
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Company of Kennewick, Washington, se studiază un motor cu piston liber pentru un generator pe bază de izotopi radioactivi. Acest dispozitiv va utiliza o sursă de căldură bazată pe plutoniu. În cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "mașină termică Stirling cu unde acustice" fără elemente în mișcare. Această mașină transformă căldura în unde acustice de putere care (citat din sursa indicată) " poate fi utilizat direct în refrigeratoare cu unde acustice sau refrigeratoare cu tuburi de impuls pentru a produce
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
într-un schimbător, căldura va fi livrată. În faza următoare gazul va fi supus unei destinderi în urma căreia se va răci și va fi vehiculat spre celălalt schimbător de unde va prelua căldură. Acest schimbător este situat într-un spațiu izolat termic cum este de exemplu un frigider. Acest ciclu se repetă la fiecare rotație a arborelui. De fapt căldura este extrasă din compartimentul răcit și este disipată în mediul înconjurător. Temperatura în compartiment va scădea din cauza izolației termice care nu permite
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]