67,494 matches
-
capabil" chiar în primele stadii ale războiului. Pe 28 octombrie 1941, Vasilevski a fost avansat la gradul de general locotenent. Bătălia de la Moscova a fost o perioadă foarte dificilă din viața lui Vasilevsiki, cu Wehrmachtul la porțile capitalei. După cum își amintea mai târziu, ziua sa de muncă se termina deseori la 4 dimineața. Mai mult chiar, după îmbolnăvirea mareșalului Șapoșnikov, Vasilevski a trebuit să ia de unul singur cele mai importante decizii. Pe 29 octombrie 1941, în curtea Marelui Stat Major
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
fost numit într-o funcție decorativă de Inspector general al Ministerului apărării. Mareșalul și-a publicat memoriile în 1973, " Problema întregii vieți". a murit pe 5 decembrie 1977. Cenușa sa a fost zidită în zidul Kremlinului. În memoriile sale , Vasilevski amintește de uimirea lui Stalin, când liderul sovietic a văzut, în timpul unei ceremonii din Kremlin de pe 4 decembrie 1941, la pieptul generalului doar un Ordin Steagul Roșu și o medalie. Până la sfârșitul războiului, Vasilevski avea să devină unul dintre cei mai
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
mezozoice pe care Simionescu le-a adunat, prelucrat și lăsat Muzeului Paleontologic de Originale al Laboratorului de Geologie al Universității din Iași, ele reprezentând un material comparativ inestimabil mult râvnit de toți cei care lucrează în domeniu. De asemenea vom aminti și bogata bibliotecă de specialitate adunată cu grijă de profesor decenii la rând și păstrată astazi, ca fond de o deosebită valoare, în cadrul filialei de Geologie-Geografie a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași. Multe dintre volume poartă dedicația autografă
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
și profunzime. Neinfluențat de curente pasagere sau mode în matematică, Călugăreanu, o personalitate puternică, a urmat în activitatea să științifică o linie originală, specifică, de cercetare, stabilită încă din tinerețe. Ionel Maftei (1978): Cei care l-au cunoscut, și-l amintesc pe profesorul Călugăreanu, cu nelipsita să țigară de foi, cu expresia să blajina, în ochi cu o licărire ușor ironică, dar plină de înțelegere. Era un om tăcut și rezervat, care nu vorbea vreodată despre sine, nici cu cei mai
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
1909 cu rezultate strălucite. Cu asemenea rezultate obține și doctoratul în drept la Sorbona cu teza: " Le fondement du phénomène juridique. Quelques réflections sur leș principles logiques de la connaisance juridique". Din vastă să opera concretizata în peste 144 de titluri amintim: "Teoria generală a dreptului (Enciclopedia Juridică)" 1930; "Drept rațional, izvoare și drept pozitiv" 1934; "Precis de filosofie juridică" 1941. Semnificativă pentru personalitatea lui din perspectiva filosofiei dreptului sunt aprecierile lui Giorgio del Vecchio care în contextul prezentării scurte dar dense
Mircea Djuvara () [Corola-website/Science/307185_a_308514]
-
elogiat de către contemporani, Nicolae Iorga vorbind despre „acest mare exemplu de generozitate umană”, iar Grigore Antipa, vicepreședintele Academiei Române, în cuvântul rostit la Templul cel mare al israeliților de rit spaniol din București, la puțin timp după moartea marelui filantrop, a amintit pilda dată de Jacques Elias care „și-a destinat tot fructul muncii sale realizării unui măreț ideal, înălțarea patriei prin cultură”. Din Consiliul de Conducere și Administrație al Fundației au făcut parte, de-a lungul timpului: prințul Barbu Alexandru Știrbei
Jacques M. Elias () [Corola-website/Science/307170_a_308499]
-
al mareșalului, că la data prezentării studiului, Filderman ar fi fost bolnav deja de Alzheimer, etc..., afirmând că studiul ar fi un fel de serviciu făcut memoriei mareșalului Antonescu. Jean Ancel afirmă că Manuilă a omis datele furnizate de Filderman, amintind doar de ele, și că s-ar găsi în posesia manuscrisului “original” al lui Filderman, pe care îl pune la dispoziția persoanelor interesate, pentru a verifica cele afirmate de dânsul. Timp de 50 de ani de la publicarea studiului, nimeni nu
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Internaționale pentru studierea Holocaustului în România (2004), deși în raport are numai cuvinte de laudă pentru dr. Sabin Manuilă, în special pentru mobilizarea a numeroși intelectuali evrei (2800) la Institutul Central de Statistică, dar și citează copios din lucrările sale, amintește de studiul Manuilă - Filderman doar într-o notă de subsol, fără a-l contrazice în nici un fel, amintind de acest studiu într-un cu totul alt context. Începând cu 1 septembrie 2008, la solicitarea directoarei, prof. Cornelia Foster, școala din
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Manuilă, în special pentru mobilizarea a numeroși intelectuali evrei (2800) la Institutul Central de Statistică, dar și citează copios din lucrările sale, amintește de studiul Manuilă - Filderman doar într-o notă de subsol, fără a-l contrazice în nici un fel, amintind de acest studiu într-un cu totul alt context. Începând cu 1 septembrie 2008, la solicitarea directoarei, prof. Cornelia Foster, școala din Sâmbăteni a fost numită Școala Generală „Sabin Manuilă” Sâmbăteni. Un parc al comunei, ca și o stradă în
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
răzvrătit. Pe când, acasă, tendința sa spre erudiție și spre un studiu temeinic intrase adeseori în contradicție cu graba și superficialitatea, foarte răspândite în România, spiritul său latin era acum elementul care se răzvrătea împotriva ordinii tăcute a muncii nemțești. El amintea mai târziu de un profesor de istoria artelor care vorbise la curs timp de un trimestru despre faldurile din veșmintele madonelor lui Rafael "„fără să îți lase în suflet o trăsătură de lumină, cum îți lasă cel din urmă Cicerone
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Publice în noul guvern conservator, la propunerea lui Nicolae Petrașcu l-a numit pe Ion Luca Caragiale director al Teatrului Național, cu Anghel Demetriescu, Dimitrie Rosetti și Nicolae Petrașcu ca membri în comitetul de conducere. Ca un detaliu, se poate aminti că, pentru a da tonul publicului, Caragiale a cerut membrilor din comitet să asiste seara la reprezentații îmbrăcați în frac. Anghel Demetriescu a respectat consemnul cu multă religiozitate și a fost foarte dezamăgit când, din cauza plecării lui Caragiale în călătorie
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
el numindu-l "„excelentul meu director și maestru de istorie”". De altfel, lecțiile lui Demetriescu i-au dezvoltat lui Mateiu Caragiale gustul pentru cercetările de heraldică de care s-a ocupat mai târziu. Cu toată activitatea sa, posteritatea și-a amintit puțin de el. Cu toate că Nicolae Iorga, Nicolae Petrașcu, Ovidiu Papadima și câțiva alții au scris lucrări despre el, Anghel Demetriescu a fost încetul cu încetul uitat. În 1937, prin grija lui Gheorghe Tașcă, Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
este o rocă cu o granulație foarte fină, cu o plascititate redusă, dar cu rezistență mare la temperaturi ridicate, prin ardere devine solid și foarte compact (dens). Caolinul este folosit în primul rând la fabricarea porțelanului alb, unde se poate aminti renumitul porțelan Meisner, alte utilizări sunt:
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
epocă strada Napoca de astăzi se numea ulița Fânului, întrucât din zona complexului Hasdeu până aproape de Mănăștur se întindeau Fânațele Clujului. Palatul Rhédey își leagă numele, prin sala de bal, și de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă amintește că in acest loc s-a permanentizat o primă instituție maghiară de teatru din Cluj, la 17 noiembrie 1792. În anii 1680-1690 clădirea a fost cumpărată de aristocratul László Székely. Soția acestuia, Sara de Bulușd, era se pare fiica unui
Palatul Rhédey din Cluj () [Corola-website/Science/307278_a_308607]
-
punerea pietrei de temelie fiind prezenți, în cadrul unei ceremonii, regele Carol I al României, primul-ministru Lascăr Catargiu, miniștrii cabinetului, prefectul poliției și primarul Capitalei.. Planurile Palatului Poștelor și Telegrafului au fost realizate de arhitectul Alexandru Săvulescu în stil neoclasic, care amintește de arhitectura palatului poștelor din Geneva. Fațada principală are trepte pe toată lungimea ei și un portic susținut de 10 coloane dorice. Extremitățile, formate din două volume proeminente, sunt înălțate și acoperite de câte o cupolă. Palatul a fost inaugurat
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
și instalațiile ocnei "Nagydörgö". Dacă informația este adevărată și dacă lacul 2 a păstrat numele vechii ocne, atunci e sigur că pe la anul 1683 exista aici o mare ocnă. Dar, pe de altă parte, tot Balázs Orbán spune că minierii amintesc aici ocna cu numele "Horizont". Cum numirea de "Dörgö" era dată în trecut de locuitorii și minierii unguri tuturor ocnelor părăsite de pretutindeni, este greu de priceput ce motiv o fi avut Hanul Tătarilor să aprindă în 1683 o ocnă
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
abolite temporar, de la înființarea ținuturilor în 1938 și până în 1940, când regimul național-legionar a restabilit vechea împărțire pe județe. Scutul fiecărei steme de ținut era partajat în bare, brâuri sau cartiere, în totalitate sau parțial, cromatica fiecărei diviziuni astfel rezultate amintind de culorile dominante ale stemelor județelor componente. Stemele stabilite în perioada interbelică au fost abolite în 1948 de către regimul comunist. După reforma administrativă din 1968, în urma căreia s-a revenit la împărțirea pe județe, potrivit dispozițiilor Decretului nr.503/1970
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
aveau în comun un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta și cel al RSR în stânga. Peste tot, stema RSR. Sub scutul mare se afla o eșarfă având scris pe ea numele județului respectiv. Stema era mobilată cu elemente amintind atât de tradiția istorică, cât și de „prefacerile” economice caracteristice epocii. Stemele comuniste au fost abolite în decembrie 1989. Treptat, s-a încercat să se revină la vechile forme ale stemelor de județ, fie prin păstrarea acelora, fie prin îmbogățirea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orașe), 5 pentru orașe reședință de județ și 7 pentru municipii. Orașele care au fost capitale ale principatelor române prezintă în creștet fie acvila cruciată, fie capul de bour. Amintim aici București, Câmpulung, Curtea de Argeș, Târgoviște, Craiova (în Țara Românească); Suceava, Iași (în Moldova); Alba-Iulia (în Transilvania). Este de menționat că numai orașul Focșani a avut o eșarfă cu deviză (), plasată sub scut. Regimul comunist a abolit aceste steme în 1948
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile purtătorului. Devizele românești medievale se regăsesc cel mai adesea inscrise pe monede, cu o frecvență mai mare în Transilvania. Dintre cele princiare, din epoca medievală până în cea modernă, amintim: Evenimentele însemnate pentru poporul român, petrecute în secolul al XIX-lea, au fost însoțite de câte o deviză specifică. Astfel, după ce la 1848 revoluționarii au preluat conducerea Țării Românești, a fost emis un decret (14 iunie) prin care deviza („Dreptate
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Hohenzollern și a rămas valabilă până în 1948. În perioada comunistă România nu a avut deviză, lucru valabil și după 1989, deși în 1992 a existat o propunere: . Deviză dețin și câteva orașe și județe din România. Dintre cele mai vechi, amintim (Sibiu, 1605), (Focșani, 1862) sau (Tulcea, 1906). Anumite devize au fost utilizate, într-o perioadă sau alta, de mai multe orașe, și aici sunt demne de amintit: Alexandria, București, Craiova, Brăila, Târgu Jiu cu , sintagmă care exprimă legătura dintre patrie
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
la Cairo, ajutând la crearea unei rețele de spionaj în zona pe care o cunoștea atât de bine. Lawrence nu putea fi un soldat obișnuit. Despre prima întâlnire cu tânărul ofițer cu aer adolescentin, comandantul lui la Cairo nu își amintește decât de dorința de nestăpânit de a-i spune tânărului sa-și taie părul. Dar camarazii săi au fost entuziasmați de mintea sa ageră și de "extraordinara sa capacitate de a-și vedea liniștit de treburile lui". Însă în scurt
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
orașului Aqaba, în iulie, campania din Hijaz s-a încheiat cu victoria arabilor. Comandamentul britanic de la Cairo a înțeles imediat că rebelii arabi înfrânseseră mai multe trupe turcești decât britanicii și, după cum observa Lawrence oarecum malițios, "a început să își amintească cum sprijinise el revolta arabă". De acum înainte oamenii lui Feisal aveau să fie flancul drept al armatelor aliate conduse de generalul Allenby, care atacau din nord, prin Palestina. De două ori, în cursul anului 1917, Lawrence a făcut incursiuni
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii", publicat după război, el a fost torturat cumplit și abuzat sexual de către cei care îl capturaseră. Scandaloasa poveste este respinsă de un eminent istoric american ca "neplauzibilă" ; dar un ofițer, camarad al lui Lawrence, își amintește că acesta s-a întors de la Deraa foarte abătut, ceea ce l-a convins că trăise un coșmar. Dar la trei săptămâni de la întoarcerea de la Deraa, Lawrence se refăcuse suficient pentru a intra alături de Allenby în Ierusalim, la 9 decembrie 1917
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
pe caietele sale cărți, cronici, interviuri și știri din reviste de specialitate, apoi le traducea, separat, în limba română. "„În timpul liceului se ocupă numai de muzică. Își pierdea nopțile scriind. Dimineață se trezea foarte greu să meargă la școală”" își amintește mătușa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari muzicieni autohtoni precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme. a scris articole de presă precum și texte
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]