66,081 matches
-
ceea ce este o propoziție de ceea ce nu este o propoziție să se realizeze pe baza unui criteriu, care să servească și drept definiție a propoziției. Dacă așa stau lucrurile, atunci centrul Tractatus-ului l-ar constitui ceea ce am putea numi „o teorie a propoziției“. Unii comentatori vorbesc despre o asemenea teorie. Voi spune că atenția lor este fixată de fața mai vizibilă a Tractatus-ului. Scrierea de tinerețe a lui Wittgenstein li se înfățișează drept o nouă încercare de a evalua critic pretențiile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
propoziție să se realizeze pe baza unui criteriu, care să servească și drept definiție a propoziției. Dacă așa stau lucrurile, atunci centrul Tractatus-ului l-ar constitui ceea ce am putea numi „o teorie a propoziției“. Unii comentatori vorbesc despre o asemenea teorie. Voi spune că atenția lor este fixată de fața mai vizibilă a Tractatus-ului. Scrierea de tinerețe a lui Wittgenstein li se înfățișează drept o nouă încercare de a evalua critic pretențiile de cunoaștere ale filozofiei prin determinarea limitelor a ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
arată“ prin expresiile limbajului. Și că ceea ce l-a afectat în mod deosebit a fost că Frege și Russell nu au putut sesiza ceea ce el a socotit drept noutatea esențială a abordării sale, că ei au căutat în carte o teorie a logicii și a limbajului.27 Asumarea tuturor implicațiilor distincției dintre „ceea ce se poate spune“ și „ceea ce se arată“ implică respingerea oricărei teorii despre fundamentele logicii, ca și a oricărei încercări de a delimita propozițiile prin aplicarea unui criteriu, adică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce el a socotit drept noutatea esențială a abordării sale, că ei au căutat în carte o teorie a logicii și a limbajului.27 Asumarea tuturor implicațiilor distincției dintre „ceea ce se poate spune“ și „ceea ce se arată“ implică respingerea oricărei teorii despre fundamentele logicii, ca și a oricărei încercări de a delimita propozițiile prin aplicarea unui criteriu, adică în cadrul unei „teorii a limbajului“. Examinarea formei logice, care se oglindește în simboluri, este pe deplin suficientă. Analiza logică este importantă doar în măsura în care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și a limbajului.27 Asumarea tuturor implicațiilor distincției dintre „ceea ce se poate spune“ și „ceea ce se arată“ implică respingerea oricărei teorii despre fundamentele logicii, ca și a oricărei încercări de a delimita propozițiile prin aplicarea unui criteriu, adică în cadrul unei „teorii a limbajului“. Examinarea formei logice, care se oglindește în simboluri, este pe deplin suficientă. Analiza logică este importantă doar în măsura în care ea ușurează scoaterea în evidență a formei logice a expresiilor, adică a ceea ce se arată în simboluri. Cum spune Rush
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
comun tuturor propozițiilor care exprimă același sens. Nu putem spune ce le este comun. Iar ceea ce arată analiza logică este tocmai ceea ce arată propozițiile obișnuite. Doar că este făcut mai clar.“28 Cei care cred că Tractatus ul propune o teorie cu privire la forma logică a reprezentării vor percepe acut tensiunea între observația că „limbajul deghizează gândul“ (4.002), că forma logică aparentă a propoziției nu trebuie să fie forma ei reală (4.0031), și afirmația că propozițiile limbajului cotidian sunt, așa cum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
entități care există independent de limbaj, și entități lingvistice. Fiind simple, indestructibile, obiectele se deosebesc de tot ceea ce este accesibil experienței. Dar asta nu înseamnă - insistă Malcolm - că ele nu sunt entități reale. Ele pot fi caracterizate drept „entități metafizice“. „Teoria limbajului“ din Tractatus se sprijină, așadar, pe o „temelie metafizică“.39 Malcolm este conștient că o asemenea caracterizare a „ontologiei Tractatus-ului“ este expusă unor obiecții serioase. Căci în carte se subliniază, în mod repetat, că despre forma stabilă a lumii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului „teoria F“, iar punctul de vedere că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria P“. El prezintă și compară argumente pentru cele două „teorii“. Argumente pentru prima teorie sunt printre altele: 1) că Wittgenstein a aprobat traducerea lui Sachverhalt cu atomic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului „teoria F“, iar punctul de vedere că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria P“. El prezintă și compară argumente pentru cele două „teorii“. Argumente pentru prima teorie sunt printre altele: 1) că Wittgenstein a aprobat traducerea lui Sachverhalt cu atomic fact în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului „teoria F“, iar punctul de vedere că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria P“. El prezintă și compară argumente pentru cele două „teorii“. Argumente pentru prima teorie sunt printre altele: 1) că Wittgenstein a aprobat traducerea lui Sachverhalt cu atomic fact în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului „teoria F“, iar punctul de vedere că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria P“. El prezintă și compară argumente pentru cele două „teorii“. Argumente pentru prima teorie sunt printre altele: 1) că Wittgenstein a aprobat traducerea lui Sachverhalt cu atomic fact în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a aprobat traducerea lui Sachverhalt cu atomic fact în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de exemplu, în 4.023). Argumente pentru „teoria P“ sunt: 1) considerațiile despre „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare, de exemplu în 2, 2.04 și 2.06; 2) asocierea stării de lucruri atomare (Sachverhalt) cu starea de lucruri (Sachlage), subliniată de rădăcina comună Sach. Black înclină
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1) considerațiile despre „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare, de exemplu în 2, 2.04 și 2.06; 2) asocierea stării de lucruri atomare (Sachverhalt) cu starea de lucruri (Sachlage), subliniată de rădăcina comună Sach. Black înclină să accepte „teoria F“. El crede că „de obicei“ expresiile Sachverhalt, Sachlage și Tatsache stau în Tractatus pentru stări de lucruri simple sau complexe care există, nu pentru posibilități. Black admite, totodată, că există argumente puternice nu numai în favoarea, ci și împotriva acestei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sunt elemente constitutive ale faptelor este acela că ar fi fost suficiente doar două expresii care să desemneze faptele și componentele elementare ale acestora, ai căror corespondenți sunt propoziția și propoziția elementară. De ce avem totuși Sachverhalt, Sachlage și Tatsache? Criticii „teoriei F“ afirmă că deși starea de lucruri atomară este asociată uneori cu faptul, faptul este corelat în Tractatus, de obicei, nu cu starea de lucruri, ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
propozițiile elementare sunt „imagini“, cât și negarea ei. În scurta prezentare a vieții, personalității și operei fostului său profesor, scrisă la puțin timp după dispariția lui, G. H. von Wright nota: „Tractatus-ul lui Wittgenstein poate fi socotit o sinteză a teoriei funcțiilor de adevăr și a ideii că limbajul este o imagine a realității.“58a Întrebarea este însă tocmai cum e posibilă o asemenea sinteză. Nu am întâlnit și nici nu pot oferi un răspuns bun la această întrebare. Afirmarea sau
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
oferi avantaje într-o privință, o alta într-o altă privință, și numai prin examinarea treptată a multor imagini vor fi câștigate, de-a lungul timpului, în cele din urmă, cele mai adecvate.“60 Hertz susținea că valoarea legilor și teoriilor fizice, precum și valoarea prezentării date acestor teorii vor putea fi judecate în mod concludent prin raportare la aceste trei cerințe.61 Într-o prezentare satisfăcătoare a legilor și teoriilor trebuie să se distingă în mod clar ceea ce provine din necesități
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
într-o altă privință, și numai prin examinarea treptată a multor imagini vor fi câștigate, de-a lungul timpului, în cele din urmă, cele mai adecvate.“60 Hertz susținea că valoarea legilor și teoriilor fizice, precum și valoarea prezentării date acestor teorii vor putea fi judecate în mod concludent prin raportare la aceste trei cerințe.61 Într-o prezentare satisfăcătoare a legilor și teoriilor trebuie să se distingă în mod clar ceea ce provine din necesități ale gândirii, din experiență și din decizii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
urmă, cele mai adecvate.“60 Hertz susținea că valoarea legilor și teoriilor fizice, precum și valoarea prezentării date acestor teorii vor putea fi judecate în mod concludent prin raportare la aceste trei cerințe.61 Într-o prezentare satisfăcătoare a legilor și teoriilor trebuie să se distingă în mod clar ceea ce provine din necesități ale gândirii, din experiență și din decizii ale cercetătorilor. Numai „imaginile“ clare din punct de vedere logic, adică cele care satisfac în mare măsură prima cerință, vor putea fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mare măsură prima cerință, vor putea fi examinate din punctul de vedere al corectitudinii, precum și comparate din punctul de vedere al adecvării lor. Merită amintit aici că Hertz vedea exigențele „purității logice“ drept esențiale pentru calitatea științifică a legilor și teoriilor fizice. Cu referire la ceea ce numea „prima imagine“ sau primul sistem al mecanicii el scria: „Sub semnele «forță» și «electricitate» au fost adunate mai multe corelații decât suportă ele; aceasta o simțim în mod nelămurit, cerem lămuriri și ne exprimăm
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu se va pune problema explicării posibilității și a succeselor ei, nici printr-o variantă sau alta a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca „imagini“, un răspuns pe deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate spune?“. Poziția lui Hertz a fost împărtășită de Ludwig Boltzmann, profesorul sub îndrumarea căruia intenționase Wittgenstein să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann a avertizat în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
obiectiv al științei naturii. Ceea ce își propune fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai clare și mai simple faptelor cunoscute prin experiență. Hertz - sublinia Boltzmann - a arătat „că nici o teorie nu poate fi ceva obiectiv, realmente congruent cu natura, ci mai degrabă fiecare este doar o imagine mintală a fenomenului, care se comportă față de acesta ca și semnul față de obiectul desemnat. De aici rezultă că sarcina noastră nu poate fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceva obiectiv, realmente congruent cu natura, ci mai degrabă fiecare este doar o imagine mintală a fenomenului, care se comportă față de acesta ca și semnul față de obiectul desemnat. De aici rezultă că sarcina noastră nu poate fi să găsim o teorie absolut corectă, ci mai degrabă o imagine cât mai simplă, care să reprezinte cât mai bine fenomenul. Este imaginabilă chiar posibilitatea existenței a două teorii complet diferite ce sunt la fel de simple și corespund la fel de bine fenomenelor, care, deși cu totul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
față de obiectul desemnat. De aici rezultă că sarcina noastră nu poate fi să găsim o teorie absolut corectă, ci mai degrabă o imagine cât mai simplă, care să reprezinte cât mai bine fenomenul. Este imaginabilă chiar posibilitatea existenței a două teorii complet diferite ce sunt la fel de simple și corespund la fel de bine fenomenelor, care, deși cu totul diferite, sunt la fel de corecte. Afirmația că o singură teorie ar fi corectă poate fi expresia convingerii noastre subiective că nu ar putea exista o altă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai simplă, care să reprezinte cât mai bine fenomenul. Este imaginabilă chiar posibilitatea existenței a două teorii complet diferite ce sunt la fel de simple și corespund la fel de bine fenomenelor, care, deși cu totul diferite, sunt la fel de corecte. Afirmația că o singură teorie ar fi corectă poate fi expresia convingerii noastre subiective că nu ar putea exista o altă imagine la fel de simplă și la fel de potrivită.“63 Într-o însemnare din anul 1931, Wittgenstein îi va numi pe Boltzmann și pe Hertz în fruntea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mea de clarificare.“63a Într-adevăr, Wittgenstein „preia“ idei ale lui Hertz și Boltzmann atunci când caracterizează știința drept un limbaj care descrie prin producerea de „imagini“. A susține, în momentul în care a fost scris Tractatus-ul, că rostul legilor și teoriilor științifice este să ofere o descriere sistematică a faptelor, că aceste teorii nu dezvăluie o realitate ascunsă în spatele fenomenelor, însemna a-i urma pe Hertz și pe Boltzmann, a folosi pentru propria clarificare o mișcare a gândirii acestora. Problema Tractatus-ului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]