64,222 matches
-
atomii focului. Teoria a fost elaborată de biochimistul rus A.I. Oparin și prezentată la Congresul Societății botanice ruse din anul 1922 și, ulterior, de englezul John Burdon Sanderson Haldane, care a formulat în anul 1928 o ipoteză similară. Autorii acestei teorii au împărțit drumul de dezvoltare până la materia vie în trei etape: Experimentele făcute de S.W. Fox în 1965-1969 arată că, din acizii aspartic și glutamic, se pot forma polimeri numiți proteinoide sau proteinoizi, datorită însușirilor comune cu ale proteinelor
Abiogeneză () [Corola-website/Science/322653_a_323982]
-
adăugarea de alți doi proteinoizi sau prin absorbția substanțelor din mediu, și însușirea de a se înmulți prin diviziune. Acestea, la rândul lor, pot să se transforme în niște lanțuri asemănătoare cu algele. De aici a putut porni evoluția vieții. Teoria panspermiei afirmă că viața pe Pământ a fost adusă din afară, prin intermediul asteroizilor, cometelor și altor corpuri cerești. Această ipoteză, elaborată de Crick și Orgel (1973, 1983), consideră că viața ar fi apărut de pe o altă planetă „mai veche”, care
Abiogeneză () [Corola-website/Science/322653_a_323982]
-
altor corpuri cerești. Această ipoteză, elaborată de Crick și Orgel (1973, 1983), consideră că viața ar fi apărut de pe o altă planetă „mai veche”, care a beneficiat de condiții asemănătoare sau chiar mai bune pentru apariția ei. În sprijinul acestei teorii, Francis Crick aduce două argumente: dacă viața ar avea originea pe Pământ, ar fi apărut în mod cert în mai multe locuri simultan; în acest caz ar fi greu de explicat caracterul uniform, cvasiuniversal al codului genetic și absența unor
Abiogeneză () [Corola-website/Science/322653_a_323982]
-
organică și chimie minerală al Muzeului de istorie naturală, din 1833 până în 1848. Printre elevii lui, a fost și Ignacy Domeyko (1802-1889). În 1810 publică un memoriu despre procedeul de conservare inventat de Nicolas Appert, în care scrie despre o teorie eronată, explicând că încălzirea modifica structura oxigenului, aceasta fiind cauza întreruperii procesului de fermentație. Explicația lui Appert era faptul că cea care ’’omora’’ fermenții era căldura. Cel care îi va da dreptate lui Appert va fi Louis Pasteur, în timpul cercetărilor
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
din partea Principelui Transilvaniei, devenind astfel un așa-numit "principista", una din obligații fiind să predea la clasele inferioare. Și-a continuat studiile timp de 7 ani- trei ani filosofie și 4 ani teologie. În această perioadă a devenit interesat de teoria huno-avaro-ungară și relația cu uigurii, o teorie susținută de unii dintre profesorii săi de la colegiu. Csoma, care în afară de greacă, latină și maghiară, avea și cunoștințe de ebraică, franceză, română și germană, și-a terminat studiile superioare în 1814, dar a
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
numit "principista", una din obligații fiind să predea la clasele inferioare. Și-a continuat studiile timp de 7 ani- trei ani filosofie și 4 ani teologie. În această perioadă a devenit interesat de teoria huno-avaro-ungară și relația cu uigurii, o teorie susținută de unii dintre profesorii săi de la colegiu. Csoma, care în afară de greacă, latină și maghiară, avea și cunoștințe de ebraică, franceză, română și germană, și-a terminat studiile superioare în 1814, dar a mai stat un an la Aiud ca
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
studenții nou-veniți de la Colegiul din Aiud. El i-a predat lui Csoma limbile arabă și turcă. Tot el i-a atras atenția asupra importanței surselor istorice arabe pentru studiul originii ungurilor. La Göttingen Csoma a făcut cunoștință cu o altă teorie referitoare la originea ungurilor (susținută de profesorul Julius Heinrich Kloproth), teorie conform căreia toate popoarele ugrice/ogure, inclusiv ungurii, sunt înrudite cu uigurii. În 1818, Csoma a mers la Timișoara și la Zagreb pentru a învăța limba slavonă și alte
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
Csoma limbile arabă și turcă. Tot el i-a atras atenția asupra importanței surselor istorice arabe pentru studiul originii ungurilor. La Göttingen Csoma a făcut cunoștință cu o altă teorie referitoare la originea ungurilor (susținută de profesorul Julius Heinrich Kloproth), teorie conform căreia toate popoarele ugrice/ogure, inclusiv ungurii, sunt înrudite cu uigurii. În 1818, Csoma a mers la Timișoara și la Zagreb pentru a învăța limba slavonă și alte limbi slavice. Csoma a plecat în expediție pe cont propriu în
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
de a le asuma punându-le în practică. Identitatea asumată este aceea care presupune că o persoană își alege identitatea și își asumă alegerea. Într-un sens general, psihologia sinelui investighează relația dintre sinele personal și mediul social. În măsura în care aceste teorii se plasează în tradiția psihologiei sociale "psihologice", ele au în vedere explicarea acțiunilor unui individ în cadrul unui grup în termeni de evenimente mentale și de stări. În același timp, anumite teorii din perspectiva psihologiei sociale "sociologice" merg mai departe încercând
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
relația dintre sinele personal și mediul social. În măsura în care aceste teorii se plasează în tradiția psihologiei sociale "psihologice", ele au în vedere explicarea acțiunilor unui individ în cadrul unui grup în termeni de evenimente mentale și de stări. În același timp, anumite teorii din perspectiva psihologiei sociale "sociologice" merg mai departe încercând să abordeze problematica identității atât la nivelul cogniției individuale, cât și la nivelul comportamentului colectiv. Întrebarea "ce fundamente psihologice îl determină pe individ să adopte identități de grup" rămâne deschisă. Mulți
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de discriminare, adică de ce au tendința de a-i favoriza pe cei pe care îi consideră ca făcând parte din "intra-grup" în detrimentul celor considerați ca fiind "extra-grup", "străini" din afara grupului. Ambelor probleme li sa dat o deosebită atenție în teoria identității sociale a lui Henri Tajfel și a lui John C. Turner. Teoria lor se axează în special pe rolul autocategorizării și încearcă să arate în ce fel un banal sentiment de diferență îi poate determina pe oameni să acționeze
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
care îi consideră ca făcând parte din "intra-grup" în detrimentul celor considerați ca fiind "extra-grup", "străini" din afara grupului. Ambelor probleme li sa dat o deosebită atenție în teoria identității sociale a lui Henri Tajfel și a lui John C. Turner. Teoria lor se axează în special pe rolul autocategorizării și încearcă să arate în ce fel un banal sentiment de diferență îi poate determina pe oameni să acționeze într-un mod discriminatoriu. Mai mult, teoria identității sociale arată că însăși activitatea
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
și a lui John C. Turner. Teoria lor se axează în special pe rolul autocategorizării și încearcă să arate în ce fel un banal sentiment de diferență îi poate determina pe oameni să acționeze într-un mod discriminatoriu. Mai mult, teoria identității sociale arată că însăși activitatea cognitivă de distingere între intra- și extra-grupuri poate duce la efecte subtile în evaluările pe care oamenii le fac despre ceilalți. Situații sociale diferite îi obligă de asemenea pe oameni să se atașeze de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
incandescente () sau Conspirația uzurii morale planificate este o teorie conspirativă conform căreia cei mai importanți producători de becuri incandescente au conspirat pentru a menține durata de viață a becurilor lor cu mult sub capacitățile lor reale tehnologice. În acest fel se asigură cererea continuă pentru mai multe becuri și
Conspirația becurilor () [Corola-website/Science/322723_a_324052]
-
să încerce și el să cânte, a luat lecții de chitară împreună cu colegul lui de școală de la Quarry Bank, Griffiths, la Hunt's Cross, Liverpool, deși Lennon a renunțat la scurt timp la lecții pentru că se axau mai mult pe teorie și nu pe interpretarea efectivă. Cum Griffiths știa deja să cânte la banjo, mama lui Lennon le-a arătat cum să acordeze primele patru corzi ale chitarelor la aceleași note ca un banjo, i-a învățat acordurile re, do și
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
acele vremuri unii presupuneau că fusese ucis din ordinul lui Carol Quintul, alții i-au atribuit vina lui Caterina de Medici care voia să-l îndepărteze pentru al urca pe tron pe soțul său, Henric. Dar cea mai plauzibilă rămâne teoria unei pleurezii contractate în timpul captivității în Spania.
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
Împreună cu Albert A. Bühlmann, Keller dezvoltă o nouă metodă de scufundare și decompresie prin schimbarea amestecurilor respiratorii din diferite butelii (heliu-oxigen și azot-oxigen) în timpul decompresiei, ceeace a condus la scurtarea considerabilă a timpului de decompresie la paliere. Cu această nouă teorie, Keller efectuează în anul 1959 împreună cu Peter Stirnenann o scufundare experimentală la adâncimea de 120 m în lacul Zürich, apoi în lacul Maggiore la adâncimea de 220 m cu amestec respirator trimix, precum și mai multe amestecuri binare în timpul decompresiei. La
Hannes Keller () [Corola-website/Science/322800_a_324129]
-
Automatul celular reprezintă un model discret studiat în teoria compatibilității, matematică, fizică, științe complexe, biologie teoretică și modelarea microstructurilor. Este format dintr-un număr finit de stări, denumite și celule, în general „Pornit” și „Oprit”. Are forma unei grile, cu o dimensiune finită. Pentru fiecare celulă în parte, avem
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
depășea limitele animismului primitiv și circula în mitologia ebraică populară, desemnând anumite ființe pur spirituale, pe o treaptă intermediară între Dumnezeu și om; teologia iudaismului preia această noțiune abia în epoca exilului babilonian, sub influența mag chaldeici, compunând și o teorie angelologică (angelologie), după care îngerii sunt clasificați în buni și răi; abia atunci apare și Satanael (Satan), căpetenia îngerilor răzvrătiți, întrucât, nefiind din clasa propriu-zis divină, îngerii nu sunt ființe perfecte: Dacă chiar în slujitorii săi El nu se încrede
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
William Clinger's, în 1981, introducând o semantică denotațională bazată pe domenii de putere și dizertația lui Gul Agha din 1985 care a dezvoltat mai departe modelul semantic complementar modelui lui Clinger. </ref> Aceasta a rezultat în dezvoltarea completă a teoriei modelului Actor. Însă cea mai importantă implementare în software a fost facută de Russ Atkinson, Beppe Attardi, Henry Baker, Gerry Barber, Peter Bishop, Peter de Jong, Ken Kahn, Henry Lieberman, Carl Manning, Tom Reinhardt, Richard Steiger, și Dan Theriault, în
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
Turing machines, Post productions, the lambda calculus, "etc.") au fost bazate pe matematică și folosesc o stare globală să reprezinte un pas computațional (mai târziu generalizat în [McCarthy and Hayes 1969] și [Dijkstra 1976]. Starea globală a fost continuată în teoria automatelor pentru mașinile cu stări finite și mașinile cu stive push down. Astfel de automate nondeterministice au proprietatea ca nondeterminism nelegat. Adică, dacă o mașină întotdeauna se oprește când este pornită în starea sa inițială, atunci este o limită asupră
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
întârziere pentru o cerere poate deveni fără limită ca un rezultat al arbitrării pentru partajarea resurselor "încă garantând că cererea va fi îndeplinită cândva". Modelul Actor conferă nondeterminism nelegat care a fost capturat în modelul matematic de Will Clinger folosit teoria domeniilor. Deci nu este o stare globală în modelul Actor. Mesajele în modelul Actor nu sunt trecute prin buffer în mod obligatoriu. Deasemenea, mesajele sunt transmise direct și simplu (de exemplu prin pachete prin protoculul IP. Nu există nici o cerință
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
preda pedagogie și filosofie. Cadru didactic în străinătate și în departamentele și teritoriile « de peste mări » (foste colonii franceze): Asia, Oceania, Africa, America de Sud. Pierre A. Riffard este preocupat de ezoterism. Pentru Pierre A. Riffard, ezoterismul ar fi « predare oculta, doctrina sau teorie, tehnica sau procedeu, de expresie simbolică, de ordin metafizic, cu intenție inițiatica. Druidismul, Companionajul, alchimia sunt ezoterisme ». Pierre A .Riffard a susținut o teza doctorala în filosofia greacă pe formulă Έν καì Πăν (« Unu și Tot ») și o teza « ès-lettres
Pierre Riffard () [Corola-website/Science/322016_a_323345]
-
a observat în anul 1846, că sub influența unui câmp magnetic, un material, sticla obișnuită de exemplu, care nu este optic activă, devine optic activă, adică produce polarizarea razei de lumină ce o străbate. Baza teoretică ce explică fenomenul este teoria clasică a electromagnetismului și a fost dezvoltată între anii 1860 și 1870 de către James Clerk Maxwell. Fenomenul observat de către Faraday a fost considerat ulterior ca prima dovadă experimentală a naturii electromagnetice a luminii în acord cu teoria lui Maxwell. Fizicianul
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]