63,386 matches
-
apărută în 2001. Legea-cadru a asistenței sociale are, de fapt, la bază o nouă filosofie, care se centrează pe sprijinul direct acordat familiei și comunității, plasând serviciile de ajutor social în proximitatea nevoilor beneficiarului. În acest context, se deschide o perspectivă optimistă privind dezvoltarea unui sistem public național de servicii specializate în asistența socială, care să acopere activități orientate către prevenirea și soluționarea multiplelor nevoi individuale. Noul proiect de lege a serviciilor de asistență socială va trebui să accentueze necesitatea parteneriatului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Perspective ale dezvoltării sistemului de servicii de asistență socială Daniel Arpinte Deși aflată permanent în atenția guvernanților, construcția sistemului de servicii sociale are ca punct de reper Legea nr. 705/2001, care stabilește cadrul de organizare, funcționarea și finanțarea serviciilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în asistență socială. Bibliografie FDSC, 2001, Distribuția geografică a ONG-urilor în România, studiu FDSC, aprilie. Lambru, Mihaela; Mărginean, Ioan (coord.), 2004, Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale, Editura Ziua, București. Loza, Zane; Aadne, Aasland, 2002, From a local perspective: Social assistance and social work in Latvia, Fafo Institute for Applied Social Science, MMSSF, Glosar de termeni folosiți în relația cu organizațiile europene pentru domeniul muncii, solidarității sociale și familiei, HYPERLINK "http://www.mmssf.ro/externe/210904glosar.htm" http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sănătate a populației. Prima parte a studiului face așadar câteva considerații teoretice asupra relației dintre starea de sănătate a populației, serviciile publice de sănătate și dezvoltarea socială. A doua parte a materialului analizează deficiențele serviciilor de sănătate din România, din perspectiva influenței pe care acestea (prin calitate, echitate și accesibilitate) o au asupra stării de sănătate a populației, cu implicații asupra dezvoltării sociale. Câteva considerații privind relația dintre dezvoltarea socială și serviciile de sănătate Omenirea a făcut progrese remarcabile în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un bun pentru care trebuie să plătești costuri ridicate. România a ales modelul german în reformarea sistemului prin introducerea asigurărilor. Voi vorbi mai jos despre serviciile de sănătate publice din România după 1990 și cerințele de reformare a acestora din perspectiva contribuției lor la dezvoltarea socială. Sărăcirea populației și ineficiența serviciilor de sănătate - factori determinanți ai unei stări de sănătate precare a populației din România Introducere Nivelul scăzut de dezvoltare economică din România în perioada tranziției a fost primul factor care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Polarizarea accesului la serviciile de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, ICCV, Universitatea din București, București. Zarcovic, Grujica; Enăchescu, Dan, 1998, Probleme privind politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit. Evoluția recentă și perspectivele sistemului de sănătate în România, Editura Infomedica, București. *** 2003, Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România, Centrul pentru politici și servicii de sănătate. *** 2003, Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement of living and Working Conditions *** 2004, Raportul dezvoltării umane, PNUD. Politica educațională ca sursă a dezvoltării sociale. România în context european Laura Stoica Domeniul educației este abordat în acest capitol din perspectiva rolului pe care politica educațională îl are în susținerea dezvoltării: acela de sursă indispensabilă și, implicit, parte esențială a procesului de dezvoltare socială și economică. „Educația este cea care consacră nivelul și calitatea capitalului uman și intelectual angajat în dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-ul DG EAC, Directoratul General, Educație și Cultură). HYPERLINK "http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm (site-ul SCADplus, sumar al legislației europene în domeniul educației). Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Prezentul studiu are în vedere problematica inegalităților de natură economică dintre indivizi, respectiv țări, ca și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scadplus/leg/en/s19001.htm (site-ul SCADplus, sumar al legislației europene în domeniul educației). Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Prezentul studiu are în vedere problematica inegalităților de natură economică dintre indivizi, respectiv țări, ca și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au impus ca repere ale dezvoltării. O a doua parte punctează condițiile inegale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inegalităților în cazul țărilor în tranziție. Finalul studiului este dedicat analizei dinamicii principalelor surse de venit ale populației românești în ultimii 15-20 de ani. O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit și ele aceste granițe. O vreme, teoreticienii au văzut acest balans ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două perspective, care, de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult în acești ani a fost înțelegerea și abordarea pieței și a intervenției sociale în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a populației este damnată să trăiască fără a beneficia de minime atribute ale civilizației și modernității, rezultate tocmai ale acestei dezvoltări? Primul raport asupra situației sociale în lume a fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă este întâlnirea la nivel înalt desfășurată în 1995 la Copenhaga. Reuniunea are meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe economice ale dezvoltării sociale, trecând peste dependența tradițională a socialului de economic (Townsend, 2002; CSD, 2005). De altfel, referirea la perspectiva socială a dezvoltării vine să nuanțeze unul dintre aspectele dezvoltării durabile, la rândul său impusă ca obiectiv și concept pe plan mondial la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro, în 1992. Întâlnirea de la Copenhaga a fost urmată și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anilor ’60. Explicația acestei inconsistențe, cred cercetători precum A. Wood (1967, apud Williamson, 2002), rezidă în specificul contextului internațional la momentul la care țările optează pentru deschiderea economiei, respectiv intensitatea competiției pe segmentul de piață pe care acestea intră. Din perspectiva paradigmei neoliberale performanța economiilor asiatice certifică faptul că aceasta este calea spre creșterea bunăstării, în timp ce în cealaltă situație responsabile pentru eșecul integrării în sistemul mondial sunt considerate performanțele economice scăzute ale politicilor naționale (Mkandawire, 2002). Autori precum Wade (2001) observă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țările sărace, scăderea relativă a prețurilor produselor nonpetroliere, care afectează în mod special țările sărace, și capcana datoriilor, dat fiind faptul că o criză financiară internațională le adâncește și mai mult situația de dependență, asemenea unei forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa locuințelor, educație, progresul tehnologic - amplificate, în bună măsură, de război) au forțat elita științifică și pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unui model liberal de stat al bunăstării (SUA, Marea Britanie și Canada), dar și celelalte modele derivate (Japonia - Modelul estasiatic - și Australia - modelul de la Antipozi) nivelul sărăciei relative este superior celui din România și Bulgaria (tabelul 1 - Esping Anderson, 1999); din perspectiva pragului de sărăcie de patru dolari pe zi per capita, țările în tranziție par să aparțină unor lumi diferite: la un pol de delimitează Republica Cehă și Ungaria cu mai puțin de 1% săraci, de cealaltă parte Republica Moldova cu peste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Scăderea generală a nivelului de trai s-a produs pe seama pierderii locurilor de muncă cu productivitate ridicată, a scăderii valorii reale a veniturilor populației și a concentrării principalelor surse de trai spre partea inferioară a distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul perspectivelor care ar trebui să jaloneze dezvoltarea sau, poate, în încercarea de a le pune capăt, S. Latuch (2004) propune o altfel de perspectivă prin prisma căreia să fie discutat progresul: de-growth. Ceea ce propune această perspectivă este să ne oprim din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației și a concentrării principalelor surse de trai spre partea inferioară a distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul perspectivelor care ar trebui să jaloneze dezvoltarea sau, poate, în încercarea de a le pune capăt, S. Latuch (2004) propune o altfel de perspectivă prin prisma căreia să fie discutat progresul: de-growth. Ceea ce propune această perspectivă este să ne oprim din a distruge (tradiții, identitate culturală/națională, mediu) în numele dezvoltării, fiind, în același timp, o invitație pentru a vedea diversitatea ca un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul perspectivelor care ar trebui să jaloneze dezvoltarea sau, poate, în încercarea de a le pune capăt, S. Latuch (2004) propune o altfel de perspectivă prin prisma căreia să fie discutat progresul: de-growth. Ceea ce propune această perspectivă este să ne oprim din a distruge (tradiții, identitate culturală/națională, mediu) în numele dezvoltării, fiind, în același timp, o invitație pentru a vedea diversitatea ca un fel de a fi o și nu ca pe o expresie a neadaptării la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1999, Social Foundations of Postindustrial Economies, Oxford University Press, Oxford. EUROSTAT, http://epp.eurostat.cec.eu.int/portal. Giddens, A., 2001, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași. Gillon, C., 1977, „Issues in the Reform of Social Security: A Perspective from the International Labour Office”, în UN, Sustaining Social Security, New York. Krueger, A., 2005, „UN aims to Cut Poverty in Half as Experted Wonder how to Measure It”, New York Times, www.globalpolicy.org/socecon/develop/2005/0203measuring.htm. Latuche, S.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o anumită parte a lumii afectează zone punctuale sau extinse în cu totul alt spațiu geografic. Puterea de orice tip se împarte sau se negociază între diverse organizații și agenții aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în calcul diverșii actori internaționali care promovează mișcări sociale globale cum ar fi: reducerea sărăciei, problematica mediului, mișcările feministe sau emergența societății civile transnaționale. Există așadar un nou spațiu public, o nouă formulă a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la planificarea și integrarea programelor de dezvoltare din perspectiva agriculturii multifuncționale în vederea asigurării securității alimentare și a dezvoltării sustenabile Dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de complex și greu de definit. De-a lungul anilor, accentul s-a deplasat dinspre dezvoltare, economică spre dezvoltare, socială sau umană, fiecare dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
echilibrată, un nivel ridicat al angajării, al coeziunii scociale și al includerii, asumarea responsabilității pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului, politici coerente, deschise și transparente, cooperare internațională pentru promovarea dezvoltării sustenabile la nivel global. Principalele concepte elaborate din perspectiva dezvoltării rurale sunt: dezvoltarea rurală sustenabilă, care presupune dezvoltare economică echitabilă și echilibrată, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale și al includerii și asumarea responsabilității pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului; dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]