70,637 matches
-
limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de comunicare fiind definită drept capacitate ce permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în context specific .” 1.1. Componentele competenței de comunicare Relativizând conceptul de competență lingvistică formulat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
oferite de Canale & Swain. El consideră că în cadrul competenței de comunicare prin limbă ar trebui să fie incluse: competențe lingvistice, competențe strategice și mecanismele psihofizice. Versiunea competenței de comunicare propusă de Bachman (1990) vizează trei componente: competența de organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de o parte, și utilizatorii limbii și contextul de comunicare, pe de altă parte. Pragmatica este un
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor de organizare generală a unui text - conexiunea între fraze, coerența, structura textuală narativă/descriptivă/argumentativivă/explicativă etc.; O dimensiune discursivă (cunoașterea și utilizarea regulilor care determină folosirea limbii în context - parametrii situației de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și conturarea unor strategii menite să le corecteze”. Alina Pamfil propune propriul model al competenței de comunicare. În concepția autoarei, competența de comunicare poate fi definită prin patru caracteristici fundamentale: - specificul competenței de comunicare, care este acela de „modus operandi” constând în mobilizarea unor resurse diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
studiu și aplicare, obiectivați în priceperi și deprinderi, în unele situații în obișnuințe, care asigură temeinicia și randamentul învățării, precum și calitățile necesare integrării socio-profesinale. Exercițiul face parte din categoria metodelor clasice, bazate pe acțiune, cu un evident caracter algoritmic, ce constă în cunoașterea și respectarea strictă a unui număr de pași executorii care se repetă identic. Algoritmii sunt suite de operații care se realizează într-o ordine relativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unui anume tip de probleme
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
chiar un rol important în dezvoltarea acestor laturi. Astfel, prin natura sa generoasă, prin diversitate și prin eficiență, exercițiul rămâne o metodă cu o arie mare de aplicabilitate și cu frecvență mare în activitatea didactică. Definind exercițiul „drept activitate ce constă în repetarea conștientă a unei operații sau acțiuni cu intenția de a o apropia de un model”, Venera Mihaela Cojocaru precizează faptul că : - exercițiul pornește de la un model, care se cere urmat și realizat; - exercițiul debutează cu o demonstrare model
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu repetarea. El presupune o îmbunătățire continuă a performanței, de la un moment la altul. „Numai acele acțiuni sunt exerciții care se repetă relativ identic și se încheie cu formarea unor componente automatizate ale activității.” 1.1. Condiții ale exercițiului Exercițiul constă în „executarea repetată și conștientă a unei acțiuni în vederea însușirii practice a unui model de acțiune sau a îmbunătățirii unei performanțe”, iar importanța acestei metode, în condițiile învățământului actual, este deosebită, știut fiind faptul că „numai prin acțiune poți învăța
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de caz , problematizarea etc.; b) metode autostructurante (individul se transformă prin sine). După clasificarea propusă de acesta, exercițiul intră în cea de-a doua grupă, alături de descoperire, observație, etc. 4.2. Taxonomii ale exercițiilor de limbă Exercițiul de limbă constă în „efectuarea de acțiuni repetate de către elevi, pentru aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă în actul viu al vorbirii lor”, în înfăptuirea unor activități variate și orientate în scopul dezvoltării limbajului elevilor. în cadrul lecției de limba română, metoda exercițiului este utilizată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
explicații prealabile este utilizată în special în lecțiile de formare a priceperilor și a deprinderilor și are ca scop prevenirea greșelilor; - dictarea de control se aplică după încheierea unei teme, a unui capitol sau la sfârșitul unui semestru; - dictarea selectivă constă în scrierea acelor cuvinte cu ortografie dificilă, dintr-un text dictat; - dictarea liberă constă în redarea în scris de către elevi a unui text dictat în întregime, apoi pe fragmente mici; - dictarea cu comentarii implică pauze pentru explicarea de către elevi a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
deprinderilor și are ca scop prevenirea greșelilor; - dictarea de control se aplică după încheierea unei teme, a unui capitol sau la sfârșitul unui semestru; - dictarea selectivă constă în scrierea acelor cuvinte cu ortografie dificilă, dintr-un text dictat; - dictarea liberă constă în redarea în scris de către elevi a unui text dictat în întregime, apoi pe fragmente mici; - dictarea cu comentarii implică pauze pentru explicarea de către elevi a ortogramelor întâlnite; - dictarea fulger („moment ortografic”) este de dimensiuni mai mici și constă în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
liberă constă în redarea în scris de către elevi a unui text dictat în întregime, apoi pe fragmente mici; - dictarea cu comentarii implică pauze pentru explicarea de către elevi a ortogramelor întâlnite; - dictarea fulger („moment ortografic”) este de dimensiuni mai mici și constă în dictarea unor propoziții scurte sau cuvinte cu ortografie dificilă; Eficiența acestui tip de exercițiu este condiționată de respectarea unei tehnici de desfășurare a dictării, care constă în: citirea prealabilă a textului, în întregime, dictarea propriu-zisă, pe secvențe mai mari
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a ortogramelor întâlnite; - dictarea fulger („moment ortografic”) este de dimensiuni mai mici și constă în dictarea unor propoziții scurte sau cuvinte cu ortografie dificilă; Eficiența acestui tip de exercițiu este condiționată de respectarea unei tehnici de desfășurare a dictării, care constă în: citirea prealabilă a textului, în întregime, dictarea propriu-zisă, pe secvențe mai mari sau mai mici, corectarea lucrărilor, gruparea tipurilor de erori, scrierea formelor corecte pe tablă, de către elevi și recomandările din partea profesorului. Pentru corectarea greșelilor din lucrări sau caiete
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
corecte pe tablă, de către elevi și recomandările din partea profesorului. Pentru corectarea greșelilor din lucrări sau caiete „se recomandă folosirea unor semne convenționale, pe care profesorul trebuie să le aducă la cunoștința elevilor cu semnificația lor.” - autodictarea este mai dificilă și constă în scrierea din memorie a unui text, solicitând mobilizarea cognitivă, mnezică și atențională a elevului; c) despărțirea cuvintelor în silabe d) completarea terminațiilor unor cuvinte e) trecerea cuvintelor de la o formă gramaticală la alta; f) exerciții de educare a auzului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc. - de intervenție, constând fie în modificarea unor forme flexionare sau a raporturilor sintactice, fie în completarea spațiilor punctate cu cuvântul sau structura corespunzătoare; - de exemplificare liberă sau după repere, ca de exemplu, construirea unor propoziții sau fraze după schemă dată; - de recunoaștere într-
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
accentuează rolul exercițiului pentru latura aplicativă a procesului predării, urmărind „restabilirea echilibrului dintre teorie și practică în predarea limbii române”. „Metoda de bază pentru consolidarea cunoștințelor de limbă, pentru formarea și dezvoltarea priceperilor de exprimare este exercițiul. Exercițiile de limbă constau din înfăptuirea conștientă a unor acțiuni organizate, variate și orientate în scopul dezvoltării limbajului elevilor.” Conform clasificării propuse de Gh. Beldescu, exercițiile utilizate în predarea limbii române se grupează astfel: - exerciții de limbă tradiționale, grupate în exerciții de recunoaștere și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
trebuie intodus etc. Formularea sarcinii se realizează adeseori cu unul din verbele: „completați”, „introduceți”, „adăugați”, ”dezvoltați” etc. Una din condițiile desfășurării lor este motivarea alegerii faptului de limbă și a adaptării acestuia la context. 4.2.1.3. Exercițiide exemplificare constau în valorificarea unor informații sau noțiuni de limbă în condițiile unui anumit tip de context. Pot viza cuvântul sau grupul de cuvinte, propoziția sau fraza. Exemple: alcătuirea unor propoziții în care adverbul predicativ să aibă funcție sau să fie incident
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sarcinii poate fi adesea următoarea: „Găsiți/adăugați.....potrivit pentru .....date”. - Exemplificarea prin analogie se face după un model, pe care elevii trebuie să-l recunoască și după al cărui tipar gramatical trebuie să construiască exemplele proprii. Deși exemplificarea prin analogie constă în construirea unor exemple care au un alt conținut decât al modelului, dar care cuprind aceleași forme și raporturi gramaticale, există adeseori tendința de a imita modelul și din punctul de vedere al conținutului. Exercițiile de exemplificare prin analogie activizează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fixarea cunoștințelor din toate compartimentele limbii. De exemplu, utilizarea onomatopeelor, utilizarea vocativelor, a timputilor verbale, a unor expresii și locuțiuni etc. în funcție de fenomenul gramatical recomandat, aceste compuneri pot fi narative, descriptive sau dialogate. Compunerile gramaticale vizează două teme: una gramaticală, constând în valorificarea unui anume fapt de limbă și o alta de stilizare, care se referă la conținutul textului de redactat. Gradul de dificultate sporit al acestor exerciții impune respectarea câtorva condiții specifice: compoziții concentrate, de dimensiuni moderate, fixarea unui număr
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și cea derivată. În funcție de operația fundamental prin care se construiește, Gh. Beldescu stabilește trei tipuri de exerciții structurale: Exerciții structurale de repetiție; în cadrul acestei categorii, G. Munteanu realizeză o ierarhizare în: - exerciții de repetare simplă; - exerciții de repetare regresivă, care constau în repetarea ultimului segment, apoi al ultimului cu penultimul, apoi al ultimului cu penultimul și antepenultimul; ex. arămiu arămii sau argintii Frunzele sunt arămii sau argintii Toamna, frunzele sunt arămii sau argintii - exerciții de repetare prin adăugare: ex. L-a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ajunge prin mai multe tipuri de operații: - prin modificări structurale între elementele modelului (transformarea dialogului în narațiune, transformări ale formelor verbale: afirmativ - negativ, predicativenepredicativ etc.); - prin adiționare, cu ajutorul unui element de transformare, întotdeauna același, și prin expansiune; - prin reducere, care constă în substituția cu zero a unuia sau mai multor elemente; - prin generarea unei structuri noi, din două sau mai multe structure inițiale; Acestora, G. Munteanu le adaugă un al patrulea grup, al exercițiilor de completare. Operația de completare se poate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dirijat . Stimulul, prin care se realizează dirijarea, oferă indicii asupra structurii de realizat și limitează posibilitatea de reacție a elevului nu doar la situație, ci și la organizarea internă a mesajului. Dialogul dirijat se poate realiza prin: - replici contrarii (stimulul constă în structura afirmativă iar răspunsul, în una negativă); - ca injoncțiune (stimulul conține dispoziții de acțiune, la care elevul răspunde formulând un mesaj); - ca întrebare-răspuns (stimulul conține o întrebare, la care elevul răspunde corespunzător cu modelul); 4.3. Caracterul ludic al
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
stabilirea unei relații între materialul necunoscut și cel cunoscut dinainte; rezolvarea de probleme, care presupune manipularea mintală conștientă a simbolurilor și operația de transfer realizată în actul învățării. în funcție de manifestarea în situația rezolvării de probleme, Guilfort stabilește existența gândirii convergente - constând în mobilizarea algoritmilor pentru identificarea unei soluții unice, și gândirea divergentă - care permite obținerea unei multitudini de rezultate sau identificarea mai multor cîi de obținere a aceluiași rezultat. Gândirea se definește prin două categorii de operații: a. generale: - comparația: reflectarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
competență de comunicare, reprezintă fundalul teoretic al modelului comunicativ-funcțional. înțeleasă ca un modus operandi, competența de comunicare depășește cadrul resurselor ce trebuie mobilizate (cunoștințe, capacități, deprinderi), semnificând mobilizarea însăși a acestora (savoir mobilizer), în actul comunicării. Dezvoltarea competenței de comunicare, constând în integrarea competenței lingvistice, sociolingvistice și pragmatice în activități de producere și receptare de sens, se realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu pot fi depistate în timpul unei EKG realizate într-o periadă limitată de timp. - monitorizarea EKG înainte de operația de transplant de organe; - Verificarea funcționalității unui pace-maker. - Verificarea eficienței unui tratament cu antiaritmice. Pregătirea bolnavului: Psihică : - se informează în ce constă examinarea, se ia consimțământul, se explică modul de înregistrare a EKG-ului holter. Fizică: - se invită pacientul să de dezbrace până la jumătate, se așează în decubit dorsal relaxat pe canapé pentru a se aplica electrozii. Tehnica: - Se plasează cei
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
înregistrării EKG-ului Holter. Rezultatele se cunosc a doua zi, după ce pacientul se prezintă la medic pentru a înapoia aparatul și a se citi banda magnetică pe care s-a înregistrat EKG-ul. BILANȚUL HIDRIC Definiție Bilanțul hidric al organismului constă în compararea aportului de lichide cu volumul lichidelor eliminate din organism, care în mod normal trebuie să fie egal. Indicații: - aprecierea stării generale a unui bolnav grav; - stabilirea aportului necesar de lichide pentru alimentația parenterală; - depistarea unor stări patologice ale
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]