KorAP: Find »[drukola/base=perspectivă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2517 2518 2519 ...2536 >

63,386 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

a definit relativ recent intenția de a aplica programe de dezvoltare în zonele rurale. Foarte mult timp, în Uniunea Europenă politicile rurale s-au suprapus politicilor agrare și sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat zeci de ani doar din perspectiva asigurării securității alimentare și promovarea Uniunii Europene ca pe o putere exportatoare de produse agricole în lume. Această nouă abordare a ruralului presupune, implicit, și o definire spațială a lui. În practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sectoare. Pe de altă parte, scăderea constantă a prețurilor produselor agricole generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sau extensia agriculturii (agricultural extension) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare și inovare în mediul rural. „Viața la țară” capătă valențe deosebite. Toate documentele internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de organizare socială, „a fost decretat” ca „fiind o valoare socială care trebuie prezervată”, indiferent de costurile pe care le necesită. Au

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a celeilalte posibilități are implicații diferite pentru pachetul de măsuri prin care se poate încerca intervenția în sensul maximizării efectelor pozitive și minimizării celor negative. A doua direcție a studiului este dată de încercarea de identificarea/analiza efectelor migrației din perspectiva tipurilor de migrație. Exercițiul pe care îl propunem se limitează la numai două dintre categoriile îndelung discutate de efecte ale migrației: efectele pierderii de capital uman prin migrație (în special asupra pieței forței de muncă) și efectele sumelor de bani

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
întoarse în țara de origine în urma migrației (remittances). Această a doua direcție are mai degrabă o finalitate „practică” și este reacția la tendința care pare să se instaleze în societatea românească de a privi limitativ, pe termen scurt și din perspectiva formelor dominante efectele migrației. Studiul este organizat în două secțiuni. Prima se concentrează asupra situației migrației din România. Efortul este clar orientat către evidențierea dinamicii migrației românești în cei 15 ani, cu identificarea și descrierea unor tipuri. A doua secțiune

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
spațiu și timp. Migrație internațională în România. Tipuri de deplasări Dificultatea cea mai mare în abordarea efectelor migrației internaționale pornește de la complexitatea actuală a fenomenului, dată de multitudinea formelor și caracteristicilor care le sunt asociate și de dinamica lor accentuată. Perspectiva asupra migrației internaționale ca deplasare definitivă dintr-un stat în altul a încetat să mai fie suficientă și acoperă astăzi numai o parte din diversitatea fenomenului. Diferitele procese asociate globalizării au accentuat propensiunea pentru mișcare în spațiul internațional. Semnele cele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
asupra migrației nonevreilor. Sistemul de practici dezvoltate în jurul migrației reduce contactele migranților cu societatea de primire și limitează migrația la o perioadă de muncă al cărei principal scop este acumularea unor resurse economice, urmată de întoarcerea în țară. Lipsa oricăror perspective de transformare a unei migrații ilegale în una legală, ca și sancțiunile aplicate migranților ilegali (interdicția de a mai obține viză de intrare în Israel), conferă fluxului un caracter de circulație accentuat. Fluxul către Israel, în ciuda plecării legale, nu se

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la care ea însăși contribuie). Plecările de pe piața forței de muncă ar trebui, teoretic, să exercite o presiune asupra creșterii salariilor, care, la rândul lor, ar trebui să stimuleze mai degrabă rămânerea în spațiul de referință decât migrația. Este, fundamental, perspectiva economiei neoclasice, care susține că nu se poate ajunge la situații de deficit de forță de muncă. Discuția noastră despre cazul concret al României trebuie să aibă în vedere tocmai particularitățile migrației românești. Dacă ne reîntoarcem la tipurile de migrație

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
1. Situația migranților legali în Spania la 30 septembrie 2005 Total 0-15 ani 16-64 ani peste 64 ani Media de vârstă 174 590 10 871 163 459 260 31 Sursa: Ministerio de trabajo y Asutos Sociales Dacă privim migrația din perspectiva factorilor de atracție, vom constata că cererea de forță de muncă nu este omogenă, ci, dimpotrivă, marcată de polaritatea supracalificat, domenii de vârf ca opuse slujbelor din segmentul secundar al pieței forței de muncă, sezoniere, nesigure. Pe de o parte

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la domiciliu. Dacă migrația clandestină se îndreaptă către segmentul secundar, plecările pe baza contractelor de muncă sunt orientate spre ambele segmente. Problema pe care ele o ridică din punctul de vedere al forței de muncă la origine este legată de perspectiva unui deficit la nivelul anumitor sectoare de activitate, în ciuda faptului că, la nivel general, cumulativ, efectele migrației continuă să fie pozitive. Situația este cu precădere aplicabilă în domeniul construcțiilor (pe de o parte, datorită cererii de persoane calificate în construcții

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
străină face ca de investiția în educația de lungă durată a acestor indivizi să nu beneficieze statul de origine (cel care plătește o parte sau întreaga școlarizare), ci statul de destinație. Discuția devine mai nuanțată dacă lucrurile sunt privite în perspectivă, pentru că, pe termen lung, plecările de acest tip afectează tocmai capacitatea de dezvoltare a societății de origine, lipsind-o de o parte din indivizii săi cei mai capabili. Efecte ale banilor trimiși din străinătate de migranți Banii trimiși din străinătate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în care apare și se dezvoltă migrația care nu favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea pe care o propunea economia neoclasică (migrația ca răspuns la dezechilibrele de pe piața forței de muncă) a început să fie abandonată pentru o perspectivă mai largă, care asociază fenomenul cu imperfecțiunile de funcționare asociate și altor piețe, cum ar fi cea a creditului. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii fizice (sau slaba ei dezvoltare) este adesea specifică țărilor exportatoare de forță de muncă, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și combaterea componentei clandestine. Deplasările pentru muncă în străinătate se bazează pe un număr crescând de strategii, iar contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii efectelor, abordarea insistă asupra unor tipuri de migrație definite în funcție de contextul în care se face plecarea. Operăm cu distincții între migrația etnică, circularitatea pentru comerț, migrația pentru muncă implicând o importantă componentă clandestină, migrația pentru muncă pe baza unui

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
între migrația strict controlată de stat, migrația mediată de firme de intermediere, migrația bazată pe un contract individual), migrația pentru reîntregirea familiei, migrația definitivă și migrația pentru studii. Există două aspecte importante legate de această clasificare: dacă analizăm migrația din perspectiva țărilor de destinație și vorbim despre migrație în, atunci vom opera, de regulă, cu mai multe tipuri de migrație care se desfășoară în același timp (fluxul către Spania, spre exemplu, antrenează deplasări pentru muncă clandestine sau controlate de stat, deplasări

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
aceleași tipuri de efecte. Fiecare tip de migrație are însă o cu totul altă capacitate de a influența un anumit tip de efect. Migrația pentru studii nu are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
prospectives pour la création d’associations de migrants. Le cas des travailleurs roumains en Israel”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Sandu, Dumitru, 2000, „Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar”, Sociologie Românească, 3-4. Sandu, Dumitru, 2005, „Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol. 53 (4). Sandu, Dumitru; Constantinescu, Monica; Ciobanu, Oana, 2004, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and Flows After 1989, HYPERLINK

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
unui așa-zis „posibilism” (Nash, 2003), a credinței că educația poate compensa inegalitățile sociale sau naturale care caracterizează diversele grupuri de indivizi în scopul egalizării șanselor de viață la nivel social. În același timp, s-a dezvoltat în cadrul sociologiei educației perspectiva sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
gradul de dezvoltare economică, datorită schimbărilor tehnologice care o fac posibilă. Plecând de la această viziune a educației ca răspuns funcțional al cerinței de dezvoltare economică, sociologii funcționaliști văd stratificarea socială ca pe un răspuns firesc al cerinței de eficiență economică. Perspectiva conflictualistă explică dezvoltarea sistemului de educație prin aceeași logică a procesului de dezvoltare economică, dar dezvăluie mecanismele perverse prin care sistemul economic influențează sistemul de educație. Astfel, Collins susține că tendința reală a sistemului educațional este de a suprareacționa la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ar fi aceea de supraeducare. În opinia autorului, școlarizarea mai ridicată nu influențeaza în nici un fel o productivitate mai crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că supraeducarea, caracteristică sistemului american și celor occidentale, este dictată de interesele capitaliștilor de a-și crea o „armată de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pieței. Motivul creării acestei armate de rezervă ar fi declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă, ce ar duce la scăderea salariilor pe care angajatorii sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
umane). În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul sistemului. Indicatorii după care vom aprecia rezultatele școlare sunt următorii: prezența la examenul de capacitate; promovabilitatea la examenul de capacitate; rata repetenției; prezența la concursuri școlare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
1976, Schooling in Capitalist America: Education Reform and The Contradictions of Economic Life, Routledge & Kegan Paul, Londra, Henley. Davis, K.; Moore, W.E., 2001, „Some Principles of Stratification”, în D.B. Grusky (coord.), Social Stratification: Class, Race and Gender in Sociological Perspective, ediția a II-a, Westview Press, Boulder. Jigău, M.; Surdu, M. (coord.), 2002, Participarea școlară a copiilor romi: probleme, soluții, actori, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Sen

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Romii din România, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Expert, București. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Cosmin Briciu Raluca Popescu Amalia Vârdol Rolul indicatorilor în procesul de dezvoltare socială Măsurarea dezvoltării sociale este abordată în acest capitol din perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul controlat/planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială poate fi definită ca „un proces de schimbare socială planificată

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]