65,457 matches
-
numite concentratoare liniare. Construirea de câmpuri de colectoare paraboloide este deasemenea posibilă, dar vizavi de concentratoarele liniare sunt foarte costisitoare. În ceea ce privește instalațiile cu jgheburi parabolice acestea sunt deja în exploatare comercială. În câmpul de colectoare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur supraîncălzit. La instalațiile cu ulei se poate atinge o temperatură de până la 390°C care într-un schimbător de căldură va genera aburi. Dacă agentul termic este abur(instalații de tip DISS = Direct
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
de colectoare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur supraîncălzit. La instalațiile cu ulei se poate atinge o temperatură de până la 390°C care într-un schimbător de căldură va genera aburi. Dacă agentul termic este abur(instalații de tip DISS = Direct Solar Steam), atunci nu este nevoie de schimbător de căldură, aburul fiind generat direct în conductele de absorbție. În acest caz este posibilă atingerea de temperatri de peste 500°C. Aburul astfel generat este
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
tub absorbant situat în linia focală. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprinsă în funcție de tip între 20 și 150m. Tubul absorbant este constituit dintr-o țeavă de metal acoperită în exterior cu un strat absorbant și prin care curge agentul termic și care este în interiorul unui alt tub, de astă dată de sticlă de borosilicat rezistent la acțiuni mecanice și chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. Între cele două tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecție. Energia
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
de sticlă de borosilicat rezistent la acțiuni mecanice și chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. Între cele două tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecție. Energia radiației solare este transformată în energie calorică și cedată agentului termic. Oglinzile parabolice sunt așezate de regulă în rânduri una după alta pe direcția N-S. Având un singur grad de libertate, rotația în jurul axei focale. Încă din anul 1912 s-au utilizat colectoare cu jgheaburi parabolice de către firma Shumann und
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
continuare. Rezultă posibilitatea utilizării de conducte mai lungi , fără coturi, ceea ce reduce pierderile datorită rezistenței hidraulice, în schimb apar pierderi de radiație solară datorită umbririi reciproce a oglinzilor. Din anul 2004 o astfel de instalație este testată pe lângă o centrele termică pe bază de cărbune din Australia de către Universitatea din New South Wales și Sydney . După terminare instalația va produce cca 15 MW energie pentru încălzirea apei de alimentare a centralei din Lidell/Hunter Valley și va contribui la economisirea de
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
este reflectată către o suprafață absorbantă centrală numită "receiver". Datorită puternicei concentrări de radiație, în turn apar temperaturi de ordinul a mii de grade. Temperatura exploatabilă rațional este în jur de 1300°C. Nivelele de temperaturi și prin acestea, randamentul termic posibil de atins, sunt mult mai mari decât la centralele solare cu câmpuri de colectoare. Ca agent termic se utilizează nitrați fluizi, aburi sau aer cald. Acest principiu este utilizat de fapt și la cuptorul de topire solar din Odeillo
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
de ordinul a mii de grade. Temperatura exploatabilă rațional este în jur de 1300°C. Nivelele de temperaturi și prin acestea, randamentul termic posibil de atins, sunt mult mai mari decât la centralele solare cu câmpuri de colectoare. Ca agent termic se utilizează nitrați fluizi, aburi sau aer cald. Acest principiu este utilizat de fapt și la cuptorul de topire solar din Odeillo. În acest mod se pot genera temperaturi cu valori adaptate necesităților proceselor tehnologice sau cerințelor accelerării proceselor chimice
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
se pot genera temperaturi cu valori adaptate necesităților proceselor tehnologice sau cerințelor accelerării proceselor chimice. De regulă însă, căldura generată este utilizată totuși prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent electric. În receiver agentul termic este încălzit pînă la 1000°C și în final utilizat la generarea de aburi. Curentul electric generat este livrat în rețea. Centrala cu turn solar este deci o altă modalitate îndeajuns de pusă la punct pentru a putea genera - cu
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
mare instalație de acest tip existentă la ora actuală este „Solar Two“ de 10MW din California, având o temperatură de lucru de 290-570°C și instalațiile de cercetare din Almeria/Spania. În iulie 2006 s-a început construcția unei centrale termice experimentale de 1,5MW în Jülich/NRW cu termen de predare anul 2008. Variațiile intensității radiației solare vor fi compensate cu ajutorul unui tip nou de instalație de înmagazinare. Prin aceasta, generarea de energie electrică se poate regla independent de intensitatea
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
50MW.. Oglinzile parabolice sunt construite cu două grade de libertate putând urmări poziția soarelui pe cer. Ele sunt montate pe un stativ și concentrează razele solare într-un punct focal propriu fiecărei oglinzi unde este montat un receptor de energie termică. Acest mod de construcție este foarte compact. Oglinzile sunt fabricate cu un diametru cuprins între 3 și 25m rezulând o putere instalată de până la 50kW pe modul. La instalațiile de acest tip receptorul este conectat la un motor Stirling care
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
de construcție este foarte compact. Oglinzile sunt fabricate cu un diametru cuprins între 3 și 25m rezulând o putere instalată de până la 50kW pe modul. La instalațiile de acest tip receptorul este conectat la un motor Stirling care transformă energia termică direct în emergie mecanică putând acționa un generator electric. Aceste instalații ating un randament înalt în transformarea energiei solare în energie electrică (peste 30%). Modularitatea acestor instalații permite atât utilizarea lor în locuri izolate sau independente cât și conectarea mai
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
mai multora formând o centrală virtuală în cadrul generării distribuite a energiei electrice. O soluție mai rară o constituie parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. În punctual focal comun tuturor oglinzilor se află o suprafață absorbantă cu ajutorul căreia este încălzit un agent termic utilizat în continuare pentru generare de aburi. Conectarea în grup a mai multor oglinzi parabolice constituie o abordare mai puțin economică decât centralele cu jgheaburi parabolice sau cele cu turn solar. Aceste centrale solare nu dispun de reflectoare orientate, utilizând
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
reflectoare orientate, utilizând totuși întreaga energie conținută în radiația solară atât cea directă cât și cea difuză. La centralele cu iaz solar rolul colectorului și stratului absorbant este preluat de straturile de apă sărată cu diferite concentrații pe când la centralele termice solare acest rol revine unui acoperiș de mari dimensiuni ce produce un efect de seră. La acest tip de centrale în iazuri cu apă sărată puțin adânci se creează în mod natural o combinație de colector solar și acumulator de
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
ca urmare căldura rămâne înmagazinată în stratul de jos. Căldura înmagazinată poate fi utilizată printre altele pentru acționarea unei turbine cuplate cu un generator de energie electrică. Deoarece temperaturile atinse sunt totuși destul de mici, este nevoie de utilizarea unui agent termic cu temperatură de fierbere mai mică decît cea a apei. Transformarea energiei calorice în energie electrică se va putea realiza astfel cu ajutorul așa numitelor centrale "Organic Rankine Cycle" (ORC) funcționând pe bază de amoniac, sau un compus asemănător freonului. Deoarece
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
considerente termodinamice, teoretic maxim 15 %, practic 1 %. Totuși acest tip de centrală prezintă interes mai ales pentru țările în curs de dezvoltare, unde cu investiții mici se pot utiliza resursele naturale, radiația solară din belșug și suprafețe aride neconstruite. Centralele termice solare utilizează așa numitul efect de coș, la care aerul cald datorită densității mici se ridică. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o suprafață de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiș transparent, sub care aerul și solul
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
crearea de vârtejuri de aer artificiale alimentate de energia reziduală a unor centrale convenționale, mărind eficiența acestora. . Acest tip de centrale există doar în stare de concept .. Constau dintr-un turn înalt (1000 m) în vârful căruia se extrage energie termică din aerul înconjurător prin pulverizare de apă. Datorită răcirii în urma evaporării, și a greutății apei aerul se va mișca de sus în jos, acționând turbinele situate la baza turnului. Acest tip de centrală este concepută pentru zonele cu climă caldă
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
este o "funcție de stare". În fizică și chimie se consideră media energiei interne într-un timp suficient de lung pentru a permite definirea unei stări statistice. Energia latentă este partea de energie internă datorită topirii, vaporizării sau sublimării substanțelor. Energia termică este partea de energie internă datorită energiei cinetice de translație, rotație și vibrație a moleculelor, de translație a electronilor și de spin a electronilor și a nucleelor. Energia termică include energia latentă. Energie chimică este partea de energie internă datorită
Energie internă () [Corola-website/Science/309049_a_310378]
-
partea de energie internă datorită topirii, vaporizării sau sublimării substanțelor. Energia termică este partea de energie internă datorită energiei cinetice de translație, rotație și vibrație a moleculelor, de translație a electronilor și de spin a electronilor și a nucleelor. Energia termică include energia latentă. Energie chimică este partea de energie internă datorită forțelor intramoleculare. Energia nucleară este partea de energie internă datorită forțelor intraatomice. Energia internă este importantă în termodinamica tehnică și în termodinamica chimică. Nu toată energia internă a unui
Energie internă () [Corola-website/Science/309049_a_310378]
-
generalizate: Diferența de presiune dp determină o variație de volum dV, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin lucru al forței. Similar, diferența de temperatură determină variația entropiei, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului termic al mașinilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o „mașină Carnot” legată la două surse de căldură de temperaturi diferite („sursa caldă” și „sursa rece”). Folosește ca agent de lucru un gaz ideal prin transformările căruia se obține lucrul
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului termic al mașinilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o „mașină Carnot” legată la două surse de căldură de temperaturi diferite („sursa caldă” și „sursa rece”). Folosește ca agent de lucru un gaz ideal prin transformările căruia se obține lucrul mecanic. Ca orice
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
caz un "ciclu motor", sau în sens antiorar (trigonometric), fiind în acest caz un "ciclu generator". În cele ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor. Este un ciclu în patru transformări: Există mai multe metode de stabilire a randamentului termic al ciclului Carnot. Pe vremea lui Sadi Carnot nu exista noțiunea de entropie. Actual cea mai simplă metodă pornește de la diagrama temperatură - entropie (T-s). După cum se observă din fig. 2, Expresiile căldurilor schimbate cu sursele sunt: Deoarece formula 3 , expresiile
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
Expresiile căldurilor schimbate cu sursele sunt: Deoarece formula 3 , expresiile căldurilor schimbate devin: Fie L suma lucrurilor mecanice, cu semnul lor, efectuate în cursul celor patru transformări ale ciclului, adică lucrul mecanic al ciclului. Din primul principiu al termodinamicii rezultă: Randamentul termic al ciclului este, prin definiție: Înlocuind expresiile căldurilor și a lucrului mecanic se obține: De remarcat că expresia randamentului termic al ciclului Carnot nu limitează valoarea acestui randament. Mărirea randamentului termic al ciclului Carnot se poate face fie ridicând temperatura
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
efectuate în cursul celor patru transformări ale ciclului, adică lucrul mecanic al ciclului. Din primul principiu al termodinamicii rezultă: Randamentul termic al ciclului este, prin definiție: Înlocuind expresiile căldurilor și a lucrului mecanic se obține: De remarcat că expresia randamentului termic al ciclului Carnot nu limitează valoarea acestui randament. Mărirea randamentului termic al ciclului Carnot se poate face fie ridicând temperatura sursei calde, fie coborând temperatura sursei reci. Temperatura sursei calde poate fi ridicată mult (sute de milioane de grade în
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
al ciclului. Din primul principiu al termodinamicii rezultă: Randamentul termic al ciclului este, prin definiție: Înlocuind expresiile căldurilor și a lucrului mecanic se obține: De remarcat că expresia randamentului termic al ciclului Carnot nu limitează valoarea acestui randament. Mărirea randamentului termic al ciclului Carnot se poate face fie ridicând temperatura sursei calde, fie coborând temperatura sursei reci. Temperatura sursei calde poate fi ridicată mult (sute de milioane de grade în cazul reacțiilor de fuziune nucleară), însă limitarea practică este dată de
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]