63,096 matches
-
identică în literatura școlară postcomunistă. Inclusiv teza enunțată de N. Iorga, a "Romaniilor populare" este afirmată pentru a se demonstra permanența prezenței românești în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să amestece
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să amestece adevărul cu ficțiunea" (Mitu et al., 1999, p. 16). Unitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Retorica unității totale românești (geografică, etnică, limgvistice, de destin politic, trans-istorică etc.) a continuat pe aceleași coordonate fixate de discursul național-comunist. Propensiunea autohtonistă a discursului identitar românesc face ca principiul totalizant al unității să fie aplicat și civilizației dacice, apreciată ca un monument al unității civilizaționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civilizaționale. Civilizația dacică este "remarcabil de unitară pe întreg teritoriul locuit de daco-geți" (Daicoviciu et al., 1992, p. 35). Succesul unificării statale înfăptuite de Burebista poate fi explicat prin prisma unității totale a universului dacic: "unitatea politică era expresia unității etnice și lingvistice fundamentale a neamului daco-get, precum și a unității sale de civilizație (ibidem, p. 31). Această unitate dacică totală își are corespondentul peste milenii în unitatea românească totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de presupozițiile filosofiei herderiene, a văzut în limbă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oficiale stabilitate de autoritățile statale. În contrast, direcția reflexivă-europenistă cât și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al memoriei istorice românești, iar naționalismul a structurat ideologic conștiința istorică românească. Pe fondul îndepărtării temporale de comunism, a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noua paradigmă difuzează ideea destinului istoric european al românilor. Dacă naționalismul se lăsa pradă seducției exercitate de ideea totalizantă a unității, europenismul introduce același tip de distorsiuni, lăsând impresia că românii au fost dintotdeauna europeni. Și nu doar geografic. "Aflați etnic (prin latinitatea lor) și religios (prin credința lor creștină) în Europa, românii au avut și mai au încă de luptat cu ei înșiși și cu diverse forțe exterioare pentru a se afla cu adevărat" în comunitatea europeană (Bozgan et al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate avea la adresa identității naționale. Totuși, chiar dacă prin interzicerea manualului Sigma facțiunea conservator-reacționară, exponentă a ortodoxismului istoriografic în spiritul naționalismului etnic, a repurtat o victorie simbolică, discursul despre trecut emis de literatura didactică nu a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și J.G. Fichte cu ale sale hotărâtoare Cuvântări către Națiunea Germană naționalismul a suferit metamorfoza doctrinară completă de la o ideologie individualist-liberală indisociabilă de aspirațiile democratice (i.e., naționalismul liberal britanic) înspre o ideologie colectivist-etnicistă pătrunsă de un spirit autoritar (i.e., naționalismul etnic german). Însă niciunul dintre acești profeți ai naționalismului nu au avut harul oracular de a putea prevede calamitatea ce avea să fie descătușată din ideile politice pe care mințile lor le-au plăsmuit. Ceea ce poate fi numită "apoteoza negativă" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte sarcina identitară a educației istorice era să asigure loialismul național (solicitând solidaritatea exclusivistă a individului cu comunitatea națională definită pe criterii etnice), acum literatura didactică difuzează un umanitarism, reflectat în responsabilitatea morală și solidaritatea socială față de umanitate în general, nu doar față de aproapele național. Semne indicatoare ale decadenței paradigmei etniciste a identității naționale sunt reperabile în clar scrutând nou apărutul gen al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
promovării unei noi concepții despre patriotism, specificat tot mai mult în termeni civici și nu etno-naționali. Descătușat din cochilia sa socialistă pe care a umplut-o până la refuz în perioada târzie a național-comunismului și care îi împiedica manifestarea plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioada târzie a național-comunismului și care îi împiedica manifestarea plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate își face un anumit ideal despre om, despre ceea ce trebuie să fie el, atît din punct de vedere intelectual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
resimtă clar ecourile vechii paradigme monumentalist-eroizante a trecutului și culturii române. Lucrurile aveau să se schimbe dramatic după 1998, când ideea de identitate națională a făcut obiectul unei ample operațiuni de reconstrucție, care a întronat civicul (îndeplinirea responsabilităților civile) în locul etnicului ca factor definitor al identității naționale. Națiunea este acum înțeleasă într-o cheie subiectivă, ca o comunitate afectivă, în care ceea ce contează este sentimentul apartenenței și nu descendența etnică ori legăturile de sânge și sol. La rândul său, patriotismul este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
operațiuni de reconstrucție, care a întronat civicul (îndeplinirea responsabilităților civile) în locul etnicului ca factor definitor al identității naționale. Națiunea este acum înțeleasă într-o cheie subiectivă, ca o comunitate afectivă, în care ceea ce contează este sentimentul apartenenței și nu descendența etnică ori legăturile de sânge și sol. La rândul său, patriotismul este subiectul unor deplasări semantice: adevăratul patriotism nu este exprimat atât de mult de disponibilitatea de a-ți da viața pentru țară (patriotism sacrificial), cât mai ales de a-ți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism civic, definit de respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectă reprezentanții guvernului; 13) discută despre politică; 14) este membru al unui partid politic. Distribuția răspunsurilor afișată de figura de mai sus arată că "respectul legilor", care este miezul concepției civice a patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tabelul de mai jos. Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex Sexul respondentului Media N masculin 8,25 2.616 feminin 8,90 2.905 Total 8,60 5.521 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist. Testul Pearson Hi-Pătrat indică faptul că există o relație semnificativă statistic între etnia respondentului și modul în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]