63,386 matches
-
acces durabil la surse îmbunătățite de apă Proporția gospodăriilor care nu sunt în risc de a pierde locuința Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare Rata șomajului la categoria de vârstă 15-24 de ani Procentul populației care are acces, într-o perspectivă durabilă, la medicamente de bază Rata abonaților la telefonia fixă și mobilă, la 100 de locuitori Numărul calculatoarelor personale și numărul utilizatorilor de Internet, la 100 de locuitori Notă: nu sunt prezentați o serie de indicatori elaborați strict pentru țările
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primele lucrări care analizează componenta teritorială. Tot în 1973, Maloney a testat un indice al vulnerabilității sociale, indicatorii privind veniturile familiei, procentul familiilor sărace, ocuparea, accesul locuințelor la instalații de apă curentă și canalizare, starea sănătății etc. fiind analizați din perspectivă teritorială. Un alt exemplu este indicele nevoii de dezvoltare a comunității (Brown, 1980). După 1990, studiile au vizat cu precădere mediul urban. Centrul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (UNCHS-HABITAT) a inițiat în 1995 un program de formare a capacităților naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în România În literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Încă din anii ’80 au existat preocupări pentru elaborarea unei scheme globale de diagnoză a calității vieții (cercetările coordonate de Cătălin Zamfir - Indicatori și surse de variație a calității vieții, 1984), dezvoltate după 1990, prin studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anchetă) și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale măsurării, în acest caz pentru surprinderea excluziunii sociale; la toate nivelurile sunt utilizați aproape exclusiv (la nivel european) sau în totalitate (la nivel național și județean) indicatori obiectivi, în timp ce dimensiunea subiectivă nu este reprezentată. Dileme ale măsurării dezvoltării sociale Perspectiva asupra dezvoltării s-a lărgit treptat: dezvoltare economică, socială, umană, durabilă. Comprehensivitatea câștigată nu are doar consecințe pozitive, multiplicarea dimensiunilor însemnând și o scădere a unității conceptului: nu este, de exemplu, clar în ce măsură este posibilă o îmbunătățire simultană pe toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dacă dezvoltarea economică favorizează sau inhibă eforturile de îmbunătățire a calității mediului, dacă dezvoltarea socială o condiționează pe cea economică ș.a.m.d. Acest risc este dublat de normativitatea excesivă. În acest capitol, indicatorii dezvoltării sociale sunt comentați dintr-o perspectivă normativă, iar rolul măsurării este definit în funcție de scopurile fixate în cadrul unui proces de dezvoltare. Există însă un decalaj între generozitatea scopurilor și posibilitățile limitate de măsurare: în cazul indicelui dezvoltării umane, de exemplu, ideea centrală de „lărgire a sferei de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puțin flexibile la nevoile de informare a sistemului administrativ. Deși la nivel principial accentul este pus pe indicatorii care înregistrează caracteristici la nivel individual, multe dintre măsurile dezvoltării se referă încă la caracteristici globale ale sistemelor, greu de interpretat din perspectiva consecințelor asupra condițiilor de viață la nivel individual. „Dezvoltarea e produsă prin creștere economică, productivitate, piața liberă, investiții în educație, servicii de sănătate, reformă legislativă, însă este consumată la nivel individual, accentul căzând pe bunăstarea individuală, calitatea vieții și participarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consensul existând doar la nivelul adoptării unor principii și drepturi general umane. Spre exemplu, este neclară relația dintre concepția explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale (1997, p. 1960). Evoluția modului în care a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale (1997, p. 1960). Evoluția modului în care a fost gândită dezvoltarea socială este strâns legată de evoluția instrumentelor de măsurare, dar principiul metodologic al unității dintre teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, București. Midgley, James, 1995, Social Development: The Developmental Perspective in Social Welfare, Sage Publications, Thousand Oaks. Miller, D., 1991, Handbook of Research Design and Social Measurement, ediția a V-a, Sage Publications, Newbury Park. Molnar, Maria, 1999, Sărăcie și protecție socială, Editura Fundației România de Mâine, București. Morris David
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Luana Pop (coord.), Dicționar de politici sociale,, Editura Expert, București. Wallerstein, Immanuel, 1996, „National development and the World System at the end of the Cold War”, în Alex Inkeles, Masamichi Sasaki (coord.), Comparing Nations and Cultures. Readings in a Cross-Disciplinary Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliff, New Jersey. World Bank, 1998, Social Development Update: Making Development More Inclusive and Effective, Paper no 27 Social Development Department, WB, Washington, DC. World Bank, 2000a, The Quality of Growth, Oxford University Press, Washington, DC. World
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vieții: o analiză sociologică</title><secondary-title>Calitatea vietii in Romania</secondary-title></titles><pages>11-24</pages><dates><year>2002</year></dates><pub-location>Bucuresti</pub-location><publisher>Expert</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Land, 1983; Mărginean, 2002; Zamfir, 2002). Privită din această perspectivă, apariția Indicelui Dezvoltării Umane, de exemplu, este o importantă realizare citată în toate lucrările care sintetizează indicatorii sociali. Motivul apariției lui, se recunoaște deschis, este de a constitui o contrapondere la dominanța indicatorilor economici în rapoartele de dezvoltare ale Băncii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
loc.gov/catdir/toc/ecip0418/2004013712.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2004), „deși (Ă) pot părea oarecum pendante și mecanice în natură, ele reprezintă, de fapt, ecoul unei dezbateri încărcate axiologic ce bate chiar în inima diversității de perspective referitoare la ceea ce se consideră a fi «dezvoltare». (Ă) Creatorii acestor indici au o mare putere și responsabilitate” (p. 84). IDU ia valori intre 0 și 1, țările fiind clasificate, în funcție de valoarea indicatorului, în: țări cu dezvoltare umană înaltă (peste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectivele declarate - evaluarea poate duce la modificări ale strategiei, planului, programului sau proiectului tocmai pentru că se concentrează asupra eficienței globale a acestuia. Tabelul 1. Monitorizarea și evaluarea în termeni comparativi Monitorizare Evaluare Ce? Informații de rutină privind implementarea Oferă o perspectivă mai profundă asupra efectelor generale De ce? Analiza situației curente, respectarea termenelor, indicatori de performanță, minimizarea costurilor Documentează progresele obținute, atingerea scopurilor, impactul proiectului și eficiența costurilor Când? Continuă (zilnică, lunară) Periodică (la jumătatea perioadei, finală) Cum? Desfășurată de echipa de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interministerială a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare de la abordarea sărăciei privită numai din perspectiva resurselor financiare la abordarea mai cuprinzătoare a excluziunii sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie, de a furniza un cadru de acțiune în care alte organisme pot să își coordoneze acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în curs de aprobare, se observă, pe de o parte, creșterea ponderii proiectelor (co)finanțate din surse externe și, pe de altă parte, creșterea ponderii proiectelor cu surse multiple. În încheierea acestei secțiuni, centrată pe finanțarea programelor și proiectelor, schimbăm perspectiva, îndreptându-ne atenția spre tipurile de surse de finanțare corespunzătoare subobiectivelor PNAinc. Conform datelor oferite de instituțiile guvernamentale cu responsabilități în implementarea PNAinc, șapte subobiective strategice sunt finanțate doar din surse bugetare, cu precădere de la bugetul central. Aceste subobiective sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost inițiat un proces consultativ. Totuși, planurile de acțiune/implementare au un circuit și mai restrâns decât strategiile. Există, în mod evident, o lipsă de coordonare atât între instituții, cât și în interiorul acestora, între departamentele cu atribuții distincte. Din altă perspectivă, cea a celor 49 subobiective PNAinc, care toate reprezintă aspecte de dezvoltare socială, acestea sunt acoperite deloc, slab, mediu, bine sau chiar redundant de acțiunile desfășurate de instituțiile de la nivel central. Marea majoritate a subobiectivelor PNAinc sunt vizate de analize
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica, a evalua și a monitoriza efectele de natură socială ale propriilor activități relevante din perspectiva combaterii sărăciei și a promovării incluziunii sociale. Această concluzie se poate generaliza la nivelul tuturor acțiunilor de dezvoltare. Astfel, esențială pentru implementarea cu succes a strategiilor /planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare socială este construcția/întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și locale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze inițiate de Durkheim și care merge pînă la Pierre Bourdieu pînă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
last but not least, am ajuns la disciplinele care se ocupă de educația ca atare, de educația ca educație, deci nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la o perspectivă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la o perspectivă și la o metodologie strict pedagogice, iar aceasta se întîmplă, de fapt, cînd procedăm la studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o asemenea atitudine de colaborare cu mai multe alte discipline. De-a lungul timpului, colaborarea a cunoscut mai multe nume, însă nu este vorba despre o simplă diversitate a etichetelor, ci și despre diferențe semnificative de abordare. Cele mai cunoscute perspective extradisciplinare sînt cele comune evoluțiilor din ultimele trei-patru decenii ale științelor antropologice alături de celelalte științe. 1.2.1. Plurisau multidisciplinaritatea Este tipul de demers științific în care mai multe discipline care își păstrează statutul propriu încearcă să abordeze educația (un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]