65,457 matches
-
fie coborând temperatura sursei reci. Temperatura sursei calde poate fi ridicată mult (sute de milioane de grade în cazul reacțiilor de fuziune nucleară), însă limitarea practică este dată de temperaturile la care rezistă materialele din care este făcută o mașină termică. Temperatura sursei reci poate fi coborâtă până aproape de zero absolut, însă din punct de vedere energetic coborârea temperaturii sursei reci sub temperatura mediului ambiant este ineficientă, deoarece pentru asta se consumă mai multă energie decât se obține prin ameliorarea randamentului
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
Temperatura sursei reci poate fi coborâtă până aproape de zero absolut, însă din punct de vedere energetic coborârea temperaturii sursei reci sub temperatura mediului ambiant este ineficientă, deoarece pentru asta se consumă mai multă energie decât se obține prin ameliorarea randamentului termic al ciclului. are cel mai mare randament termic posibil la transformarea căldurii în lucru mecanic la ciclul motor, respectiv transferă o cantitate maximă de căldură pentru un lucru mecanic dat în cazul ciclului generator. Se poate demonstra matematic acest fapt
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
zero absolut, însă din punct de vedere energetic coborârea temperaturii sursei reci sub temperatura mediului ambiant este ineficientă, deoarece pentru asta se consumă mai multă energie decât se obține prin ameliorarea randamentului termic al ciclului. are cel mai mare randament termic posibil la transformarea căldurii în lucru mecanic la ciclul motor, respectiv transferă o cantitate maximă de căldură pentru un lucru mecanic dat în cazul ciclului generator. Se poate demonstra matematic acest fapt, însă în cele ce urmează se va explica
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
sursei calde, respectiv sursei reci. Zonele 4 și 5 evident diminuează zona gri față de dreptunghi, fără a avea influență asupra zonei de sub curba A-B, deci micșorează lucrul mecanic fără a diminua căldura primită de la sursa caldă, ca urmare randamentul termic al ciclului scade. Zonele 1 și 2 diminuează cu aceeași suprafață zona gri și căldura primită de la sursa caldă într-un ciclu Carnot, însă zona gri fiind mai mică decât cea de sub curba A-B, rezultă ca lucrul mecanic se
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
și căldura primită de la sursa caldă într-un ciclu Carnot, însă zona gri fiind mai mică decât cea de sub curba A-B, rezultă ca lucrul mecanic se diminuează relativ mai mult decât căldura primită, deci și în acest caz randamentul termic scade. Randamentul termic este maxim când zonele 1, 2, 4 și 5 sunt nule, adică tocmai în cazul ciclului Carnot. Deoarece ciclul Carnot are un randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
de la sursa caldă într-un ciclu Carnot, însă zona gri fiind mai mică decât cea de sub curba A-B, rezultă ca lucrul mecanic se diminuează relativ mai mult decât căldura primită, deci și în acest caz randamentul termic scade. Randamentul termic este maxim când zonele 1, 2, 4 și 5 sunt nule, adică tocmai în cazul ciclului Carnot. Deoarece ciclul Carnot are un randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un randament termic mai
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
diminuează relativ mai mult decât căldura primită, deci și în acest caz randamentul termic scade. Randamentul termic este maxim când zonele 1, 2, 4 și 5 sunt nule, adică tocmai în cazul ciclului Carnot. Deoarece ciclul Carnot are un randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un randament termic mai mare decât o mașină Carnot lucrând între aceleași limite de temperaturi". În practică, randamentul unei mașini termice nu poate atinge nici măcar randamentul termic al
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
în acest caz randamentul termic scade. Randamentul termic este maxim când zonele 1, 2, 4 și 5 sunt nule, adică tocmai în cazul ciclului Carnot. Deoarece ciclul Carnot are un randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un randament termic mai mare decât o mașină Carnot lucrând între aceleași limite de temperaturi". În practică, randamentul unei mașini termice nu poate atinge nici măcar randamentul termic al ciclului Carnot, deoarece transformările din acest ciclu sunt considerate
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
Randamentul termic este maxim când zonele 1, 2, 4 și 5 sunt nule, adică tocmai în cazul ciclului Carnot. Deoarece ciclul Carnot are un randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un randament termic mai mare decât o mașină Carnot lucrând între aceleași limite de temperaturi". În practică, randamentul unei mașini termice nu poate atinge nici măcar randamentul termic al ciclului Carnot, deoarece transformările din acest ciclu sunt considerate "reversibile", un ideal imposibil de atins
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
Carnot. Deoarece ciclul Carnot are un randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un randament termic mai mare decât o mașină Carnot lucrând între aceleași limite de temperaturi". În practică, randamentul unei mașini termice nu poate atinge nici măcar randamentul termic al ciclului Carnot, deoarece transformările din acest ciclu sunt considerate "reversibile", un ideal imposibil de atins conform celui de al doilea principiu al termodinamicii. În plus, în stadiul actual al tehnicii este practic imposibilă
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
randament termic maxim, o altă formulare este: Nu există mașină termică care să aibă un randament termic mai mare decât o mașină Carnot lucrând între aceleași limite de temperaturi". În practică, randamentul unei mașini termice nu poate atinge nici măcar randamentul termic al ciclului Carnot, deoarece transformările din acest ciclu sunt considerate "reversibile", un ideal imposibil de atins conform celui de al doilea principiu al termodinamicii. În plus, în stadiul actual al tehnicii este practic imposibilă realizarea transformărilor izoterme cu o viteză
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
rozătoare, hrană vegetală, dar și hoituri. Iarna, mai cu seamă exemplarele tinere se adună în carduri pe lângă câte-un hoit găsit în peregrinările lor haotice! Pădurile au un important rol de modelare a climatului, realizând o termoreglare prin reducerea extremelor termice. Temperatura din molidiș este mai puțin fluctuantă și cu extreme mai reduse decât cea din exterior. Terenul deschis se caracterizează printr-o umiditate mai redusă decât pădurea închegată. În munții înalți care înconjoară Maramureșul, cele 13.000-14.000 tone de
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
construcție „nemțești”) și așezate pe o temelie din piatră de râu. Deoarece în zona de munte, iernile erau aspre și durau o mai lungă perioadă decât în celelalte zone, pereții au fost șipcuiți și lutuiți pentru o mai bună izolare termică. Acoperișul este construit în patru ape, având 13 rânduri de șindrilă de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și trei fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Crâșma are cinci încăperi (două
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
producere a energiei regenerabile în cogenerare, din biogaz, a fost inagurată în iulie 2013 la Filipeștii de Pădure, în județul Prahova. Centrala are o capacitate de 1 MW pe oră energie electrică și 1,2 MW pe oră de energie termică. Potrivit Strategiei Energetice a României, sistemul energetic românesc are nevoie de investiții de 2,6 miliarde de euro până în 2017 pentru a se conforma la directivele europene privind protecția mediului. Potrivit Anexei a VII-a a Tratatului de Aderare, primul
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
7,1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010). În anul 2006 producția de cărbune a României a fost de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
50,3%). Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17.630 MW În funcție de sursa de energie, producția de electricitate este următoarea: <br clear=left> Alimentarea cu energie termică în sisteme centralizate de distribuție se realizează prin centrale termice (CT) și centrale termo-electrice (CET) care furnizează energie termică pentru un oraș, zona de oraș sau cartier. Consumul de căldură a scăzut în ultimii ani datorită diminuării consumului industrial. În
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17.630 MW În funcție de sursa de energie, producția de electricitate este următoarea: <br clear=left> Alimentarea cu energie termică în sisteme centralizate de distribuție se realizează prin centrale termice (CT) și centrale termo-electrice (CET) care furnizează energie termică pentru un oraș, zona de oraș sau cartier. Consumul de căldură a scăzut în ultimii ani datorită diminuării consumului industrial. În anul 2006 totalul consumului a ajuns la 9 milioane țep
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
putere instalată de 17.630 MW În funcție de sursa de energie, producția de electricitate este următoarea: <br clear=left> Alimentarea cu energie termică în sisteme centralizate de distribuție se realizează prin centrale termice (CT) și centrale termo-electrice (CET) care furnizează energie termică pentru un oraș, zona de oraș sau cartier. Consumul de căldură a scăzut în ultimii ani datorită diminuării consumului industrial. În anul 2006 totalul consumului a ajuns la 9 milioane țep, din care 2,6 milioane țep (30%) a fost
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
industrial. În anul 2006 totalul consumului a ajuns la 9 milioane țep, din care 2,6 milioane țep (30%) a fost asigurat de sistemele centralizate de distribuție. Numărul de locuințe racordate la sistemele centralizate de producție și distribuire a energiei termice este de 2,35 milioane, adică 55% din totalul locuințelor din mediul urban și 29% din totalul locuințelor. Costurile locale pentru producția, distribuța și furnizarea de energie electrică au fost în anul 2005 de 160-230 RON / Gcal. Până în anul 2007
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
persoane. Sistemul de termoficare a consumat în subvenții, directe sau indirecte, de 2,3 miliarde de euro în perioada 2005-2010. În București, consumatorii plătesc 119 lei pentru o gigacalorie, diferența până la aproape 280 de lei fiind acoperită prin subvenții. Energia termică distribuită în anul 2009 pe teritoriul României a fost de 13.320.450 Gcal, cu 510.839 Gcal mai puțin față de anul 2008, din care pentru populație 11.486.647 Gcal, cu 266.250 Gcal mai puțin față de anul 2008
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
care pentru populație 11.486.647 Gcal, cu 266.250 Gcal mai puțin față de anul 2008. Această a fost distribuită în 112 localități din România, respectiv în 101 municipii și orașe. Față de anul 2008, nu s-a mai distribuit energie termică în 8 orașe. Intensitatea energetică în România, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media UE, conform unei estimări din anul 2007. În anul 2010, se estima că pentru
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
sunt: Există o microhidrocentrala pe Valea Corbului. Localitatea este: De asemenea, locuitorii au acces la servicii de telefonie fixă (prin fibră optică) și mobilă și la televiziune prin cablu. Există Climatul în zona este de tip montan, răcoros, cu media termică anuală de 4 grade Celsius cu precipitații bogate, de aprox. 800 mm anual. Cândva comună aparținea de Tulgheș. În anul 1837 în hotarul satului se află o mină de plumb. În jurul comunei se găsesc: În comuna se mai află:
Comuna Corbu, Harghita () [Corola-website/Science/310541_a_311870]
-
, prescurtat BTU () este o unitate de măsură pentru căldură, egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a crește temperatura unei cantități de o livră de apă cu un grad Fahrenheit. Deoarece capacitatea termică masică a apei variază cu temperatura, iar livra și caloria au avut diferite definiții în diverse perioade de timp, valoarea BTU variază între 1054,35 J (cu caloria folosită în termodinamica chimică) și 1059,67 J (cu caloria la 4
British Thermal Unit () [Corola-website/Science/310623_a_311952]
-
parte din Sistemul Internațional. Actual, standardul ISO 80000-5:2007 stabilește echivalentul SI la: care este o valoare rotunjită la acuratețea măsurăturilor practice a valorii calculate pe baza caloriei internaționale. Pe baza BTU este definită o unitatea de măsură pentru putere termică, BTU pe oră ("BTU/h"), utilizată pentru a specifica puterea termică de încălzire și de răcire a instalațiilor de climatizare în țările în care se folosește sistemul de unități anglo-saxon. În acest context, puterile se exprimă adesea în mod eronat
British Thermal Unit () [Corola-website/Science/310623_a_311952]
-
SI la: care este o valoare rotunjită la acuratețea măsurăturilor practice a valorii calculate pe baza caloriei internaționale. Pe baza BTU este definită o unitatea de măsură pentru putere termică, BTU pe oră ("BTU/h"), utilizată pentru a specifica puterea termică de încălzire și de răcire a instalațiilor de climatizare în țările în care se folosește sistemul de unități anglo-saxon. În acest context, puterile se exprimă adesea în mod eronat în BTU (valorile reprezintă de fapt BTU/h). O astfel de
British Thermal Unit () [Corola-website/Science/310623_a_311952]