7,391 matches
-
să-și explice științific fenomenele, să-și organizeze munca și să practice cu dibăcie diferite meșteșuguri și ,,măiestrii”. Pedagogul bănățean acorda o importanță deosebită educației morale a tineretului. În optica sa, formarea morală este mult mai însemnată decât cea intelectuală: ,,Înțelept, de omenie și bun a fi, negrăit sunt mai mari covârșiri decât învățat, isteț, desfățarnic.” Din acest motiv, el critica educația de tip herbartian din școala timpului său care punea accentul prioritar pe instruire, eludând în bună măsură formarea morală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educația de tip herbartian din școala timpului său care punea accentul prioritar pe instruire, eludând în bună măsură formarea morală a copiilor și tinerilor. Educația de care beneficiau școlarii, spunea pedagogul, ,,nu merge într-acolo ca să ne facă buni și înțelepți, ci numai să ne facă învățați.” Școala și familia sunt instituțiile ce trebuie să cultive în elevi trăsături morale, iar astfel de valențe morale nu sunt altceva decât expresia sintetică a caracterului poporului român: cumpătarea, modestia, statornicia, bunătatea, hărnicia. Loga
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de vizită: baron de Verulam, viconte de St. Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon a fost omul cel mai sclipitor, mai înțelept și mai ticălos". Scrierile. Opera lui F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
căci printr-o astfel de raportare s-ar putea afla, în multe cazuri, o discrepanță între constatările sau stipulațiile teoretice și manifestarea practică. De aceea, un personaj sadovenian (un intelectual rus !) se putea exprima: "în țara asta aud zicători foarte înțelepte; însă nimeni nu le urmează". Lipsa forței de a se impune Europei prin propriile resur-se i-a făcut pe români, în momentele în care au tins să se racordeze la valorile ei, să realizeze împrumuturi de modele și de elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aflat osânda, eroul i-a mulțumit ironic lui Zeus că i-a cruțat ochii ca să poată privi din locul nalt de unde va fi crucificat (II, p. 67). Rămas singur cu chinurile sale, și-a dat seama că e mult mai înțelept să sufere răstignirea cu suflet nalt și drept (III, p. 89). Când și-a văzut mama și soția venite să-i deplângă năpasta - ca într-o altă pietà -, le-a consolat cu gândul vieții viitoare ( În moartea mea de astăzi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al casei regale din Argos : în privința celorlalte profeții rostite, mintea mea năucă iese din făgașul ei. Ajuns să o compătimească pe captivă, corifeul se miră că ea nu face nimic să împiedice propria moarte : Femeie prea nefericită și totodată prea-nțeleaptă [...] dacă știi într-adevăr ce soartă te așteaptă, de ce, ca o junincă, pe care-o mână zeii, să mergi cu-atâta bărbăție la altar ? Casandra arată însă că o tentativă de fugă nu ar schimba cursul fatal al evenimentelor : Nimic
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este silit să recunoască falimentul propriului crez filosofic. Preludiul la Socrate debutează cu faimoasa aserțiune înregistrată de Diogenes Laertios în Despre viețile și doctrinele filosofilor, XVIII, 37 cum că preoteasa de la Delfi l-ar fi declarat pe Socrate cel mai înțelept dintre toți muritorii. Dramaturgul român pune însă sub semnul întrebării această apreciere : Dar Herefon a murit de mult, oracolul a tăcut și el ; cine știe care o fi adevărul ? (p. 32) . Autorul face o scurtă trecere în revistă a meritelor lui Socrate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin gura lui Socrate propriile idei filosofice, dar crede că face acest lucru din modestie : L-ai născocit pe Socrate al tău, fiindcă nu ai încă destulă încredere în Platon (p. 178). Cei doi siracuzani nu pun la îndoială existența înțeleptului atenian care nu a lăsat o operă scrisă, ci se întreabă dacă el arăta într-adevăr așa cum îl înfățișează faimosul său discipol. Suprapunerea celor doi anunță oarecum tratamentul similar aplicat lor de autoritățile civile. Procesul intentat de atenieni lui Socrate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vrei tu, nu se va schimba nimic niciodată [...] vei rămâne în amintirea oamenilor ca un mare filosof, cel mai mare filosof al vorbelor goale (p. 234-235). La rândul său, tiranul Siracuzei, dușmanul lui Dion, i-a adus o învinuire similară înțeleptului acuzat că nu susține dreptatea în fapt, ci doar teoretic : Platon nu vrea să fie de partea legii și a adevărului. Filosofia lui Platon nu e decât vorbă goală (p. 236). După moartea lui Dion, cel în cauză acceptă etichetarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ploua (IV, p. 653). Marian e convins că soacra lui vede răul, îl cunoaște (III, p. 645), vede ca prin ceață absolutul, spre care visează fărâmițându-l în niște nuclee coerente în sine, extraordinare,... care o arată ca pe o înțeleaptă... (III, p. 649). Chiar după moartea ei, el simte prezența femeii cu privire ascuțită căreia nu-i scapă nimic : Și dacă ești departe, tu tot m-ai zărit... Am știut c-aveai al șaselea simț, vedeai invizibilul... (V, p. 684
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
leit/ minciunii și distrugerii ! - scena 10). Devorat de nevoia de a ști, Oedip află adevărul plătind prețul cunoașterii, orbirea, iar suferința lui va echivala cu revelația. De altfel, în creația dramatică a lui Nicolae Ionel se mai întâlnește un orb înțelept înrudit cu eroii mitici : tatăl Anei din piesa Meșterul Manole este nevăzător și pribegește însoțit de fiica sa, noua Antigonă. Întrebat cum a orbit, el spune că își ispășește astfel fărădelegile și cusururile, mândria și dorința de cunoaștere : de multe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
suspendare a dreptății, până la rezolvarea situației (p. 66). Nemuritorii decid soarta oamenilor, iar cel prudent face să dispară persoana sa neînsemnată în pespectiva marilor hotărâri (p. 76). Plin de resentimente, Filoctet nu înțelege astfel de lucruri, căci este luptător, nu înțelept, iar relațiile lui cu coordonata verticală a vieții lipsesc (p. 76). El vede numai limitele suferinței lui, pe când Odiseu știe hotărârile zeilor și urmărește împlinirea lor spre binele obștesc (p. 77). Opoziția dintre cei doi fiind ireconciliabilă, doar intervenția lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Luxemburg, ceea ce explică relațiile bune dintre cei doi și colaborarea antiotomană. În 1396, avea loc bătălia de la Nicopole, unde turcii înving oștile creștinătății, inclusiv pe cele ale lui Sigismund și Mircea cel Bătrân, întrucât aroganța europeană nu a ascultat sfaturile înțelepte ale experimentatului valah, care-i învinsese de mai multe ori pe "păgâni." Filolog fiind, nu mă pot abține să evoc minunatele și bine cunoscutele versuri ale marelui poet român: "La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns, Ca să stee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
divizarea populației satului în cele trei categorii, nu s-a făcut pe niște criterii economice, ci numai pe considerente politice, menite să pună bariere artificiale accesului tinerei generații la învățătură și responsabilități economico-sociale. Cred că se impune o explicație: o "înțeleaptă" decizie a partidului unic cerea îmbunătățirea structurii sociale a liceelor și facultăților, prin o infuzie de element muncitoresc, la care s-a adăugat și cel provenit din "rândul țăranilor săraci". Originea socială se dovedea cu "patalama" de la Sfatul Popular comunal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
am cules prin citire. Să facem ca albinele care zboară încoace și încolo, căutându-și hrana în florile ce pot da miere și care în urmă așază și orânduiesc în fagure tot ce au cules.” Seneca 132. „A citi scrieri înțelepte (frumoase) numai pentru a le admira stilul înseamnă ca și cum te-ai opri doar la culoarea și la mirosul plantelor folositoare și a nu da atenție sau a nu cunoaște puterea lor binefăcătoare.” Plutarh 133. „Scris-am stihuri mărețe nu din
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cu toți banii și neliniștile sale.” Gui Patin 241. „Știința a câștigat mai ales din cărțile prin care au pierdut creatorii lor.” Thomas Fuller 242. „Acela căruia îi place cartea, nu va duce lipsa unui prieten credincios, a unui sfătuitor înțelept, a unui tovarăș bine dispus, a unui mângâietor eficace.” Isaac Barrow 243. „N-a fost supărare pe care un ceas de lectură să nu mi-o fi risipit. De câte ori te simți nefericit și ai nevoie de uitarea necazurilor, când, rănit
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cere de la celălalt ceea ce cere de la sine...” J. P. Sartre 449. „Orice carte este o recuperare totală a ființei.” J. P. Sartre 450. „Faptele noastre se uită, oricât de renumite, Și-odat’ cu noi se sting și gândurile toate, Doar vorbele-nțelepte, de sunt în vers rostite, Menite sunt de muze la viață fără moarte.” E. Spenser 451. „O literatură nu se poate explica și înțelege decât în contextul istoriei poporului care a produs-o, care s-a exprimat prin ea, care
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
din care noi, cu toții, ieșim osteniți.” Vasile Conta 483. „Fiecare dintre noi e ca o carte necitită pentru vecinii de o viață.” Ionel Teodoreanu 484. „Acela care iubește cartea nu va fi niciodată lipsit de un amic credincios, de un înțelept povățuitor, de un vesel tovarăș, de un puternic consolator.” I. Barrow 485. „Istoria... este și o carte de judecată, care apreciază dacă o națiune și-a îndeplinit sau nu menirea.” P. Andrei 486. „Istoria, cartea de mărturie a veacurilor... n-
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de opera integrală a autorului.” George Călinescu 532. „ În fond, așadar, eu n-am citit niciodată o carte; eu am tradus-o.” George Călinescu 533. „ Atunci când o carte ne înalță, ne inspiră sentimente de onoare și virtute, această carte e înțeleaptă și bună.” Voltaire 534. „ Găsesc că toate cărțile sunt prea lungi.” Voltaire 535. „ Cărțile cele mai folositoare sunt acelea cărora cititorii le fac ei înșiși jumătate din cuprins; ei lărgesc cugetările ale căror sâmbure li se prezintă; îndreaptă ceea ce
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Negre foi cu alb cuvânt.” Ion Hadârcă 616. „Cărțile sunt mângâierea morților, Ca un sânge subțire, albastru, versurile pulsează, Când cerul își tremură adâncul porților, Cărțile se aprind, ca un stâlp viu, de pază.” Mihu Dragomir 617. „Carte, Sora mea-nțeleaptă Și cuminte, Spune-mi cine Mă sorti frate cu tine Într-o noapte fără lună, Când... Pe-aceeași cale dreaptă, Ne trezirăm împreună, Mână-n mână, Ca-ntr-un raft de librărie Unde numai dracu’ știe Ce te-așteaptă?...” Ion
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ca o conversație cu cei mai de ispravă oameni din secolele trecute care le-au fost autori și chiar o conversație învățată, în care ne destăinuiesc doar cele mai bune din gândurile lor.” René Descartes 657. „Nu va ajunge nici înțelept, nici învățat animalul încărcat cu câteva cărți; cum va putea el afla, cum va ghici acest cap sec dacă pe el sunt lemne sau cărți?” Saadi 658. „Stinse flăcări. Arsă struna S-a lăsat în arcul lirei. Cartea singură mi-
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
vibrația fermecătoare și extraordinară a cunoașterii. E un fel de a vedea lumea cu ochii altuia. Un fel de a fi Tu, în aceeași clipă, aici și acolo, peste tot, un fel de întâmplări.” Viana Șerban 772. „Prinzându-l pe-nțeleptul Esop, un autor Din operele sale-i citi, plictisitor, Fălindu-se cu ele ridicol de-ncrezut. Firește, mai pe urmă părerea i-a cerut. <<Nu-ți par trufaș din felul în care conchisei?... Încrederea aceasta o fi fără temei?... Esop
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
unei căsnicii model. Ficțiunea ar fi putut adăuga aici doar o vorbă: el se gândește uneori, cu nostalgie, la "perioada albastră" a vieții lui, mai ales primăvara, când apar în coșurile țigănușelor primele viorele, dar nu merge până la a regreta înțeleapta hotărâre, care, luată sub presiunea circumstanțelor, a dat o decisivă lovitură de bici carierei lui.) Astăzi, povestește prietenul, nu are cuvinte destul de dure pentru foștii autori de omagii și își amintește, cu surâsul celui care nu spune mai mult, resemnarea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe care o presupune continuarea inițierii. Arhetipul inițierii tânărului este prezent aici cu toată suita sa de realizări formale: motivul râului ca graniță între cunoscut și necunoscut, imaginea ostrovului ca refugiu în calea pericolelor implicate de procesul inițierii, chipul bătrânului înțelept care înlesnește orientarea dar refuză încetarea inițierii, tovarășii de drum care din neputință sau teamă abandonează șirul parcursului inițiatic. Încununarea inițierii este primirea în monahism, în cinul rasoforilor, cel mai modest de altfel, semn că procesul de rafinare și iluminare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
peisajelor vrâncene admirate de pe vărful munților Carpați, care îi vorbesc tânărului monah despre frumusețea lumii și despre un anume tip de desăvârșire care se petrece cu totul în afara ascezei umane. Pustnicul Onufrie este el însuși un personaj de basm: chipul înțeleptului sfătuitor, retras în vârf de munte și în deplină izolare, pentru a fi mai aproape de natură și de Creatorul ei este foarte des întâlnit în basme. Și întocmai ca în basme, pustnicul se gospodărește complet singur, își petrece vremea fie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]