7,435 matches
-
bunicului este dincolo de cascadă. O să vă dați seama de îndată ce ajungeți acolo.“ — Și acolo mă așteaptă bunicul tău? „Da“, spuse ea, întinzându-mi o lanternă mare, rezistentă la apă, de care era prinsă o curea. Nu prea aveam eu chef să înfrunt bezna aceea, dar îmi era imposibil să mai dau îndărăt. Mi-am adunat forțele și am făcut un pas înainte. M-am aplecat ca să-mi feresc capul și umerii, apoi am tras și celălalt picior după mine. Nu mă mișcam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a lungul râului. Așa că e suficient să mă îndepărtez puțin și mă și rătăcesc. Sau aleea se termină brusc, având în capăt doar tufișuri spinoase, gata să mă înghită. Nu-mi rămâne, în asemenea cazuri, decât să încerc să le înfrunt sau să fac cale-ntoarsă. Mi-am început investigațiile cu partea de vest, adică cu poarta de vest din apropierea gheretei Paznicului. Am ocolit orașul în sensul acelor de ceasornic. În partea de nord a porții se află câmpii întinse, pline de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
strălucirea blănii, nuanța de auriu dispare și un alb spălăcit învăluie totul. Semn că iarna e aproape. Toate animalele din oraș stau cu capetele plecate și-și fac curaj s-o întâmpine. Nu numai ele. Absolut totul e gata să înfrunte anotimpul dur. Semnele iernii se lasă peste oraș ca o membrană invizibilă. Vuietul vântului, tremuratul frunzelor și al ierbii, tocurile care răsună pe piatra de pavaj în liniștea nopții... toate se pierd sub greutatea apăsătoare care nu prevestește nimic bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care au năvălit peste mine și mi-au făcut ce mi-au făcut? Puteau foarte bine să fie cu toții în cârdășie. Oricum, erau prea mulți pentru mine, deși nu pot spune că îmi displac surprizele. Și-i mai aveam de înfruntat și pe Întunegri! Aș fi preferat să nu conduc în starea de oboseală în care mă aflam și cu durerile ascuțite provocate de tăietură, dar fata a zis că nu știa decât să călărească. — Poate o să vină și momentul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cadou pentru paznicul centralei electrice. Lucrurile vor fi mult mai simple la venirea primăverii, mi-am zis, simțindu-i căldura mâinii. Dacă sufletul meu iese cu bine din iarnă, dacă Umbra va supraviețui, îmi va fi mult mai simplu să înfrunt totul și să-mi revin complet. Umbra îmi atrăsese atenția să nu mă las învins de iarnă. Mergeam agale, privind peisajul din jurul nostru. Nici unul din noi n-a scos o vorbă. Nu pentru că nu aveam ce ne spune, ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trunchi uriaș de copac, pălit de vreme. Pe el se așezaseră două păsărele albe care ne priveau atent. Zăpada era înghețată și ghetele noastre nu lăsau urme. Iarna cea lungă își pusese puternic amprenta. Singurii care au reușit s-o înfrunte au fost copacii uriași care-și înălțau crengile spre cerul înnorat. După ce-am intrat în pădure, ni s-a părut că auzim niște sunete ciudate. Semănau cu cele produse de o briză puternică, dar nici urmă de așa ceva în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mea. Nu mi-ar fi plăcut să mi se schimbe fără să-mi dau seama. Îmi rezolv problemele și singur. Unde-i ieșirea? — Ieșirea? — Da, vreau să ies la suprafață. — Iți ia și foarte mult timp, și mai ai de înfruntat și Întunegrii. Nu contează. Nu-mi mai e teamă de nimic. — Bine. Cobori stânca aceasta până la apă. E liniștită acum, așa că poți înota fără probleme. Înoți spre sud - sud-vest. Îți luminez eu drumul cu lanterna. Mergi tot înainte și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din 1944 se operează câteva modificări: pe lângă directorul Leca Morariu e consemnată ca secretar Octavia Lupu-Morariu. Articolul Pornim la drum afirmă: „Luxurianta eflorescență a mistificărilor se cere totuși stăvilită! Stăvilită și cu această publicație care-și ia sarcina de a înfrunta... superficialul și hatârșugul.” Rubricile obișnuite sunt „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Răboj”, „Bucovina bibliografică”. Majoritatea articolelor sunt semnate de Leca Morariu (Legenda „Spațiului mioritic”, Din caracteristica și pitorescul limbii românești, Creangă în italienește). Petru Iroaie scrie despre Alecsandrismul lui Odobescu. În
FOND SI FORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287066_a_288395]
-
groază și moarte în tabăra grecilor. După ce-i ucide pe cei mai vajnici dintre ei, în frunte cu Patroclus, după ce conduce atacul dezlănțuit de troieni împotriva corăbiilor grecești, pe care le incendiază, Hector rămâne singur afară din cetate, să-l înfrunte pe Ahile și cade, răpus de mâna lui. Cadavrul lui Hector e legat de carul lui Ahile și târât de către acesta prin pulbere, apoi dus în tabăra ahee. Mai târziu, la cererea și rugămințile lui Priamus, Ahile îl înapoiază troienilor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și îmbolnăviri grave, tânărul reușește să supraviețuiască grație unei tenacități demne de principiul central al existenței sale - a trăi pentru a face bine celorlalți. Animat de spiritul datoriei și al dreptății, altruist, studentul și apoi medicul Sandu Ronea are de înfruntat ostilitatea celor din jur și a unor întâmplări potrivnice. Romanul e, în cele din urmă, o pledoarie credibilă în favoarea tezei că valoarea umană se impune în pofida piedicilor, ca o afirmare a vieții. Un aspect important este descrierea cu accente critice
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
pentru că biserica le intră „în casă” și mama le era „bisericoasă”, după cum observă cu umor Ștefan a Petrei, ci și pentru că la maturitate diaconul Ion Creangă și într-o măsură psaltul Zahei Creangă se joacă de-a și cu biserica, înfruntând-o. Eroul își ia anticipat în derâdere falsa vocație și pe viitorii adversari, clericii. Vrăjitele Amintiri... fac ceva mai mult: nu numai reflectă (viața povestitorului dinainte și după 1855), dar și anticipează (ceea ce nici măcar scriitorul scriindu-le nu avea cum
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
amatori”. În competiție cu dramaturgia lui Horia Lovinescu - Citadela sfărâmată, Surorile Boga ș.a. -, D. vine cu o tematică obsesivă asupra transformării omului de-a lungul timpului, personajele fiind, mai toate, femei din generații și epoci istorice diferite, eroine care se înfruntă dramatic: Trei generații (1956), Arborele genealogic (1957). O confruntare asemănătoare este plasată, cu accente vădit conjuncturale, și în sat, ca în Vlaicu și feciorii săi (1959). Și totuși, în Răscrucea fără fântână (1972), cu un moto din Jules Laforgue („Dragoste
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
scelerat, caracter aflat la antipodul lui Ștefan. Pentru a-și impune puterea, el are de luptat cu amintirea sfântă a bunicului său, cu boierii din grupul lui Luca Arbore, bătrânul hatman care îl slujise cu credință pe Ștefan. Trebuie să înfrunte, de fapt, pe toți cei care îl mustră pentru nevrednicie, amintindu-i de vitejia și înțelepciunea lui Ștefan. Egocentric, obsedat de himera puterii, sfidător, nesăbuit și semeț, ajunge să săvârșească fapte odioase. Ca și Alexandru Lăpușneanu din nuvela lui C.
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
cad pradă vine, invariabil, din „responsabilitățile” sociale. O încercare singulară într-o producție narativă în care pot fi întâlnite mai toate poncifele proletcultului o constituie romanul La Crimeea, peste mare (2002). Un lirism cald învăluie povestea țiganului Parnică, nevoit să înfrunte grozăviile războiului alături de fetița lui de șase ani. Sunt de reținut scene de un realism crud, cinematografic: țărani care mănâncă pământ și sug tulpini de trestie pe timpul foametei, imaginea de coșmar a aruncării în aer a unui tren care transporta
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
puțin riscante decât inovațiile de producție. În schimb, dacă aceste riscuri există În cazul creării firmei, ierarhia lor se inversează: riscul eșecului este cu atât mai mare cu cât firma nou-apărută caută să copieze ceea ce există. Dacă ea trebuie să Înfrunte concurența cu produse existente, nu-și va putea permite faza Învățării. Tabelul 9 - Combinarea riscului tehnologic cu riscul fabricației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 204). Prin urmare, firma nou-apărută are avantajul de a se Îndrepta spre inovație, mai ales
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologic cu riscul fabricației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 204). Prin urmare, firma nou-apărută are avantajul de a se Îndrepta spre inovație, mai ales dacă se combină cu crearea noilor piețe sau produse, În acest caz nefiind obligată să Înfrunte concurența și competitivitatea echipamentelor de producție ale firmelor existente - ea Își poate roda noua sa tehnologie sau noua sa producție 1. Se pot delimita zonele de risc În cazul firmei existente (fig. 39). Fig. 39 - Tipuri de risc În cazul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
interesează o categorie redusă de utilizatori. Prin urmare, strategia tip a IMM-urilor inovatoare constă În câștigarea unei poziții solide pe o piață restrânsă, datorită diferențierii produselor lor, ce rezultă dintr-un avans tehnic asupra procedeelor de fabricație; dacă ele Înfruntă concurența celor mari, Își „trag partea” din atuurile lor specifice: flexibilitatea și viteza de reacție. Așadar caracteristicile mediului firmei condiționează structurile acesteia: cu cât mediul este mai nesigur, cu atât mai diferențiate trebuie să fie structurile. Diferențierea constă În valorificarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acțiunii colective a unui număr de actori individuali sau colectivi centrați pe aceeași problemă. Pentru constituirea unui consorțiu eficient, trebuie introdusă o rețea organizațională capabilă să surmonteze specificitățile firmelor partenere și să permită salariaților lor identificarea coeziunii necesare pentru a Înfrunta dificultățile legate de marile sfidări. Se observă o legătură strânsă Între structură și procesul decizional. O structură foarte centralizată, de exemplu În centre de profit, se va acomoda slab la instanțele strategice de la vârf, dar mult mai bine față de un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întrucât au fost ieftine pe termen scurt, inovațiile de substituție au determinat consecințe grave prin prelungirea agoniei vechiului capital fix. Structura arborescentă, cu multe niveluri ierarhice, a firmelor românești perpetuează barierele În calea comunicării, organizațiile devin rigide și nu pot Înfrunta schimbările. Pentru a evita aceste neajunsuri, se impune regândirea modalităților de stimulare a indivizilor În cadrul organizației. Nu vom putea atinge performanțe fără un aport considerabil din alte zone funcționale. Recompensele ar trebui să se bazeze pe contribuțiile ansamblului compartimentelor funcționale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
specifice; - crearea unui sistem de recrutare, instruire și verificare profesională a managerilor. În practică, aceasta se desfășoară total nesatisfăcător, iar tendințele pe termen lung ale productivității muncii oferă prea puține informații cu privire la efortul firmelor românești de a inova, produce și Înfrunta concurența. Anumite ramuri industriale joacă un rol decisiv În cadrul competitivității și creșterii productivității muncii pe termen lung, fie pentru că exercită efecte de antrenare tehnologică, fie pentru că alte ramuri depind de ele. Aceste sectoare strategice pot influența slab productivitatea actuală, dar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategică În beneficiul managementului de criză sau „la grămadă” și a pilotării „la vedere”. Situația de impas concurențial al firmelor românești se concretizează prin rare surse de diferențiere și un slab potențial al avantajelor, ceea ce face ca firmele să se Înfrunte numai prin prețuri. Strategia calității totale este principala oportunitate a diferențierii În investițiile aflate În impas concurențial. Implementarea ei necesită mai mult know-how și implicare a salariaților decât investiții. Ideea generală este că va fi mai bine pentru o țară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
până la ștergere, idealul eroic. Astfel doctorul, ce se închipuie comițând gesturi cu consecințe fatale, dar păstrând apoi o atitudine demnă, nu e decât un biet laș, care întreține relații amoroase cu soția prietenului său; cum nu are curajul să-și înfrunte bărbătește rivalul, recurge la josnica răzbunare a injuriilor telefonice anonime. În Surorile Veniamin (1935; Premiul Societății Scriitorilor Români), romancierul continuă să facă investigații pe arii minore. Concentrându-se asupra vieții a două surori, el folosește metoda simetriilor contrare în construcția
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
în 1987-2003 (o dată din perspectiva împotrivirii la național-comunismul ceaușist, altă dată din perspectiva emigrantului), jurnal care repune în discuție și atitudinea, și tipul de personalitate cu totul singulară pe care îl reprezintă C. Inteligentă, cultivată, foarte senzuală, C. are de înfruntat handicapul înfățișării sale: „Este o femeie a cărei viață a fost condiționată, limpede și categoric, de conștiința imperfecțiunii fizice, precum și de ambiția de a se revanșa asupra naturii” (Al. Mirodan). Ea însăși mărturisea a fi devenit o ființă „alterată, neutră
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
care problemele apar mult mai repede decât soluțiile lor. El devine o persoană autentică (becoming a person). Insul a învățat că procesul schimbării este ceva în care el poate trăi mult mai confortabil decât în rigiditate; că abilitatea de a înfrunta noul într-un mod adecvat este mai importantă decât cea care îi oferea repetitiv vechiul, tradiționalul. După Rogers, încă din anii ’60, acesta reprezenta un nou scop pentru educație. Că profeția sa s-a adeverit este astăzi indubitabil; profeția a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și distribuția, proiectând și realizând decorul și costumele, exersând cu actorii și vânzând biletele; dar și alte confruntări școlare mai sofisticate. Este un fapt interesant că acele cursuri scurte, dar complexe, adresate unor indivizi aflați întotdeauna în pragul unei decizii, înfruntând probleme care cer soluții imediate - profesori, doctori, fermieri, consilieri -, sunt cât se poate de eficiente, fiindcă indivizii încearcă să facă față problemelor survenite în mod obișnuit. 7. Învățarea este ușurată când elevul participă efectiv la proces. Când cel care învață
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]