12,690 matches
-
căror subiect a fost, În primul rând, Ardealul, or, de pe această poziție, el se simte obligat să se refere, În mod constant, și la români, ca la un element constitutiv al provinciei sale mult Îndrăgite. Simpla lor apartenență la acest ținut face ca o anumită parte, dacă nu din dragostea sa, În orice caz din interesul său, să se Îndrepte și spre acești compatrioți, care sunt și ei, În opinia lui Kőváry, ai Transilvaniei. Românii În opera romancierului Jókai Mór XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Czakó Zsigmond XE "Zsigmond" , publicistul Oroszhegyi Józsa XE "Józsa" (emigrat după 1849 În Muntenia, unde va scrie despre realitățile locale) sau Sükei Károly XE "Károly" , fiul parohului comunității reformate din București. Fără Îndoială, relatările acestor tineri cu privire la realitățile și locuitorii ținuturilor lor natale i-au stimulat romancierului maghiar dorința de a cunoaște mai Îndeaproape aceste aspecte. Începând din 1853 și până În 1902, Jókai va efectua mai multe călătorii În Ardeal, cele mai importante, din punctul de vedere al duratei și al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
armatele franceze asupra unor locuitori nevinovați ai imperiului. Este o propagandă eficientă, care urmărește formarea unor sentimente de compasiune și, implicit, prin aceasta, de solidarizare Împotriva „cotropitorilor”. Astfel, Într-una dintre primele circulare, din 1794, se evocă soarta locuitorilor din ținuturile ocupate de francezi, care prin Întâmplările bătăii de acum cu franțozii..., la atâta lipsă și sărăcie au venit, cât hrana și Îmbrăcămintea cu cerșit sunt siliți a-și căuta. Tema exploatată cel mai frecvent este cea a caracterului abuziv, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod relevant, ardelenii de acasă, care Îi scriu lui Papiu XE "Papiu" În Italia, folosesc aceleași expresii, dovadă a răspândirii generale a clișeului. Zece corespondenți diferiți ai lui Papiu, din Ardeal, folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aflați În Italia doresc să cunoască aspecte dintre cele mai variate. Ioan Florian, student la Sibiu, Îi scrie lui Papiu XE "Papiu" : Nu știu pentru ce scrii așa puțin. Eu tare aș dori să știu clima, spiritul și altele din ținuturile străbune. Clișeul verbal din final aparține imaginii tradiționale, dar interesul propriu-zis privește realitățile contemporane. Alții se interesează de cuantumul taxelor școlare și de indicele prețurilor din Italia, În ideea de a-și continua studiile aici. Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ansamblu a Americii În cultura românească, reprezentare care se contura În această perioadă prin lărgirea orizontului geografic și informațional (manuale, presă, geografii), prin nota de exotism și pitoresc, exprimată În literatura despre pionieri, În mirajul depărtării și al descoperirii de ținuturi necunoscute, elemente conjugate Însă și cu mesajul civic și politic pe care Îl transmiteau Statele Unite, ca țară a libertăților politice și a toleranței religioase. Se degaja, astfel, imaginea plină de prospețime a unei națiuni tinere, viguroase și democratice, nealterată de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
internațional de științe istorice de la Stuttgart, din 1985, unde „imaginea celuilalt” a constituit o temă de dezbatere (vezi volumul Rapports, I, Stuttgart, 1985). Pentru aceste relatări În spațiul românesc, citez selectiv: Alexandru Sadi Ionescu XE "Ionescu" , Bibliografia călătorilor străini În ținuturile românești, București, 1916; antologiile lui P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , Călători poloni În țările române, Cultura Națională, București, 1930, și Alexandru Ciorănescu, La Roumanie vue par les étrangers, București, 1944; seria Călători străini În țările române, Îngrijită de Maria Holban și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și accentuată. Elitrele galben-roșcate cu discul de nuanță întunecată. Suprafața elitrelor granulată, peste care se suprapune o punctuație deasă și accentuată. Apofiza prosternului prezintă inele transversale. Metasternul, coxele posterioare și primele sternite abdominale cu o punctuație rară, dar accentuată. În ținuturile mlăștinoase, rară. l=3-3,5 mm. ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite. Ghearele picioarelor anterioare inegale, cea internă fiind mai scurtă și puternic arcuită. 9 Hydroporus marginatus Duftschmidt Conturul corpului oval, cu marginile laterale rotunjite. Capul și pronotul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită? Prințul Războinic se Îmbolnăvește În așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului Într-un rădvan acoperit, În așa fel Încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată Într-o căprioară albă, fuge În pădure. Doamna de companie Îi ia locul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
salvase de regele negru al Marocului, merge În Grecia, unde participă la un turnir, unde se Întâlnesc ceilalți șase apărători ai creștinătății. Sfântul Gheorghe a domnit nemijlocit În Persia, iar ceilalți șase cavaleri ai creștinătății au guvernat fiecare câte un ținut, ce se aflase până nu demult sub conducerea celor șase viceregi persani. O istorie dramatică vorbește despre nașteri aproape concomitente: una În casa unui om, cealaltă În casa vidmei. Aceeași moașă ajuta În ambele cazuri. În două lumi paralele, umană
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fapt boala: șobolanii. La jumătatea lunii august, (în Europa n.n.) se înregistrau 60.000 de morți pe săptămână[...]în timpul verii, pe când ciuma devasta Londra, au existat câteva focare și în afara capitalei. Deoarece frica de ciumă creștea tot mai mult în ținuturile învecinate Londrei, refugiații din capitală erau din ce în ce mai puțin bine veniți. Orașele au instalat chiar și gardieni înarmați pentru a-i ține la distanță[...]Mii de londonezi, care au trăit pe bărci, pe râul Tamisa, în timpul apogeului epidemiei au reușit să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care îl urmăresc, toate create de către imaginația sa. Curând însă, după ce a intrat pe tărâmul zeilor„,întâlnește nimfe, care îl invită să facă o baie (o curățire rituală), urmată de o masă sacră, care are loc în casa stăpânei acelui ținut, regina Eleutherylida. Polifil poate fi comparat cu Perceval în căutarea Graluului, însă această posibilitate se schimbă în al treilea episod, atunci când lui Polifil i se cere să-și aleagă destinul. Cei doi ghizi, Logistica (rațiunea) și Thelemia (dorința) îi indică
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este arătată o procesiune sacră, în numele dragostei lui Zeus. Aceasta determină prima sa revelație, în interiorul templului lui Venus, unde în sfârșit îi este arătată Polia. Pasul al șaselea constă în sacralizarea căsătoriei celor doi, urmat de călătoria către Insula Cytherea, ținutul lui Venus. Punctul culminant al primei cărți este atins când, în mijlocul insulei, unde se afla baia lui Venus, cei doi tineri căsătoriți o văd pe zeiță în deplinătatea nudității sale. Astfel, inițierea in misterele sale este completa. Polifil concluzionează: « Dețin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
între canoanele artistice și inovație, dar și megalomanie bine gradată și dozată. Arhitectonic, ansamblul nu se impune prin spațiu, ci emană o sobrietate fastuoasă; nu se închide, ci se adaptează, transmițând vizitatorului impresionat mesajul regelui: eu sunt Regele Soare. Sălbăticia ținutului era pentru Ludovic al XIV-lea elementul necesar. Asemenea unui pictor în fața unei pânze albe, avea ocazia să demonstreze tuturor perspectiva și punctul său de vedere artistic, respectând tradițiile, dar completându-le cu noi inovații. Dorința regelui a fost ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
patru laturi ale aversului (fig. 9av). În rama rombului este înscris un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul jubiliar). În spațiile rămase libere, pe direcția punctelor cardinale, sunt plasate: la Nord-scut cu stema ținutului, la Sud-17 AUGUST, la Vest-1866, la Est 1906. Pe reversul plachetei (fig. 9rv), o cvadrigă flancată de anii 1061906 și având deasupra capul împăratului Traian, ne comunică faptul că în anul jubiliar respectiv s-au împlinit și 1850 DE ANI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fragmentul de mai jos: ACTUL II Teatrul reprezintă salonul Chiriței, cu cinci uși: una în fund care duce afară și câte două de fiecare parte. O canapea în stânga pe planul I, jilțuri, scaune. (Scena se petrece într-un târg din ținut.) Toată lumea mi se-nchină, SCENA I CHIRIȚA (pe canapea) Căci aice eu domnesc, Iată-mă-s isprăvniceasă! Și din oricare pricină Dorul meu s-a împlinit. Eu întâi mă folosesc. Ce vis (bis) frumos și fericit! Păstrăvi buni și căprioare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Până în secolul XVIII continuitatea populației romanice în ținuturile carpato- dunărene nu a fost pusă la îndoială; Împăratul Iosif al II- lea îi socotea pe români “incontestabil, cei mai vechi și numeroși locuitori ai Transilvaniei”. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
a) Nicolae Titulescu b) Armand Călinescu c) Ernest Urdăreanu d) Ion Gigurtu 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit Constituției din 1866 teritoriul României era împărțit în: a) județe, plase, comune b) regiuni, raioane c) județe, ținuturi d) județe, raioane, comune 11) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
unde suntem în prima parte a romanului : — Urâtă țară aveți, muscale ! sare deodată caporalul, întorcându-se spre gropari și uitându-se cu necaz la țăranul care se oprise să răsufle. Auzi ?... Țara... locurile... niet frumos ! Adăugă apoi, arătând cu mâna ținutul și stâlcindu-și graiul spre a se face mai înțeles. Țăranul holbă ochii, nedumerit, cu un zâmbet umil, bolborosind ceva pe rusește. Suntem în inima Rusiei, în localitatea Zirin, reflectorul e ațintit asupra pozițiilor austro- ungare de ruși, nu de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al numărului de case, dar și al numărului locuitorilor ( în mod convențional, 5 membri de familie ), este invocat un document de la Ștefan cel Mare, prin care se dăruiește lui Drobotă și Lupu un loc în pustie, numit Fântâna Popișoarei din ținutul Tigheciului, ca să întemeieze un sat, „iar hotarul acelui loc pustiu ca să fie, cât va putea fi de ajuns un sat cu 20 de case” <footnote Nicolae Grămadă, op.cit.,p. 39. footnote>. Când satul Vama a avut vatra lângă apă, pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea toate veniturile și slujbele, pe care anterior donației, țăranii le datorau domniei. Imunitatea obținută odată cu beneficiul dădea dreptul titularului să perceapă, după propria-i voință și interes, mai multe venituri, care au crescut
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în anii următori alți domnitori intervin cu reglementarea raporturilor vecini-stăpâni, revenind la cele 12 zile de clacă stabilite inițial. Un asemenea document a fost elaborat de cancelaria domnitorului Matei Ghica la 14 februarie 1755, prin care întărește mănăstirii Ițcani din ținutul Suceava, privilegiile primite de la alți domni și obligația vecinilor de pe moșia Ițcani: „...Deci dară după scrisoarea ce are (stareța mănăstirii Ițcani-n.a.), să aibă a lua a zecea din țarini cu pâne, din fânațe, din grădini cu legume și din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Oprișeni, Prohorochia, jumătate din Iordănești și Muntele Suhardul Mare. În Moldova se găsesc următoarele sate ale mănăstirii: Fălticeni, Onțeni, Văculești, jumătate Zvoriștea, Sărăcinești zis și Mitești, siliștea Răciuleni cu moară, un iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul mănăstirii Moldovița, pe care a vizitat-o comisia [austriacă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cămăraș, și asesor, Vasile Herescu, secretar. Rădăuți, 8 aprilie 1782.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol. XI- 1780-1782, do.65, inventar 4161, traducere după textul german publicat de F.A. Wickenhauser) 11. Lista moșiilor mănăstirești din Bucovina Mănăstirea Moldovița: Vama, Ținutul Suceava; familii de vecini - 174; arendat pe 3 ani, în 1784, împreună cu Frumosul lui Anghelache din Câmpulung cu suma de 600 florini.La Vama era o moară, un eleșteu. (Vol.XII, Doc. 21, p. 68, Cernăuți, 21 ianuarie 1784) III
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
greacă au fost arabii și popoarele din zona predominanței lor culturale. Lumea arabă, în sec. VIII-XI, a constituit principala purtătoare a progresului științific ; aceasta s-a întâmplat după ce în sec. al VII lea, arabii au cucerit o mare parte din ținuturile europene ale Mediteranei și au transformat capitala imperiului lor, Bagdad, într-un centru cultural înfloritor, cu observatoare astronomice mai perfecționate decât cele grecești, întrucât dezvoltarea cunoștințelor lor astronomice erau o necesitate, în lungile călătorii și campanii pe uscat și mare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]