7,946 matches
-
numele lui Dumnezeu, ce ați făcut cu ea? Dintr-un colț al Încăperii, un alt bărbat veni să mă ajute și fiecare dintre noi, luându-l de câte un braț pe bătrân, l-am tras Înapoi. Țineți-l, țineți-l! țipă Roșcovanul. Își Îndreptă vesta și Încercă să-și controleze indignarea Îndreptățită. Privi apoi scurt În jurul persoanei sale, ca și cum verifica dacă demnitatea lui e Încă intactă. Six continuă să strige: — Fiica mea, ce i-ați făcut fiicei mele? Gangsterul se Încruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să văd că fața Îi era atât de rău lovită, că era de nerecunoscut. Doi bărbați stăteau degeaba pe acolo, neacordându-i atenție prizonierului. Fumau amândoi, iar unul dintre ei purta pe degete un box. — Unde e afurisita de fată? țipă Roșcovanul. Unul dintre torționari arătă cu degetul peste umăr. — Alături, cu frate-miu. — Hei, șefu’, zise celălalt. Individu’ ăsta tot nu vorbește. Vrei să-l mai aranjăm un pic? — Lăsați-l pe săracu’ nenorocit În pace, mormăi el. Nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sever. Cu fața la peretele din fundul Încăperii și stând aliniați În poziție de drepți, erau vreo douăzeci de prizonieri cărora mi s-a ordonat să mă alătur. Un tânăr Sturmann SS se mișca alene dintr-un capăt În altul al șirului, țipând la unii prizonieri și lovindu-i pe alții cu bocancul În spate sau În fund. Când un bătrân s-a prăbușit pe pardoseala din piatră, Sturmann-ul l-a lovit cu bocancul până l-a lăsat fără cunoștință. Tot timpul, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și pumni, am fost mânați până la primul etaj și așezați ca la paradă În cinci coloane În fața unei uși grele din lemn. O menajerie de paznici ne-a acordat o deosebită atenție, plină de sadism. Vedeți ușa aia a dracu’? țipă Rottenführer-ul, cu chipul răsucit Într-o parte de răutate, ca un rechin care se hrănește. Acolo s-a terminat cu voi ca bărbați pentru câte zile mai aveți. Vă punem boașele În menghină, ’nțeles? Ca să nu vă-mbolnăviți de dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
casă. Căci la urma urmei, cum să vreți să mergeți acasă la neveste și iubite, dacă nu mai aveți cu ce să mergeți acasă? Se cutremură de râs și la fel făcu și restul menajeriei, dintre care unii, lovind și țipând, Îl târâră pe primul bărbat În Încăpere și Închiseră ușa În urmă lor. I-am simțit pe ceilalți prizonieri tremurând de spaimă, dar eu am bănuit că asta era doar ideea tâmpită a caporalului care voia să râdă de noiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
tresărea nici măcar din degete, așa că mă Întrebam dacă nu cumva o fi mort. Simțind, fără să-mi pot explica de ce, că era musai să mă ridic din pat ca să mă uit la el, m-am ridicat de pe burtă și am țipat de durere. Strigătul meu a adus un bărbat la marginea patului. — Isuse, am articulat eu, simțind cum Începea să-mi curgă transpirația pe frunte. Doare mai rău decât durea acolo afară. — E din cauza medicamentului, mă tem. Bărbatul avea În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să te rogi pentru păcatele noastre și pentru sufletul diacului Radu! Faptele tale rele o să-ți aducă blestemul oamenilor, rosti apăsat diacul, în timp ce era luat de oamenii armașului. Lumea s-a săturat de greci și de neamurile lor parvenite! Destul, țipă domnul, îndepliniți poruncile! Iar eu o să domnesc încă mulți ani dinainte! Se iscă o zarvă mare, dar nimeni nu avu curajul să nesocotească poruncile voievodului. Catrina luă rasa monahală, diacul Radu fusese îngropat lângă Fântâna Cebului , iar boierii își urmară
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
adălmașul. Fimeie, am flămânzit! strigă, de pe stogul de fân, Fetea, încercând să nu cadă, în timp ce arunca, cu furca, pologuri de trifoi uscat. Bată-te să te bată, măi omule, ai uitat că azi trebuie să postești? Odată-i ajunul Crăciunului! țipă Natalița, încercând să se facă auzită de huietul îndărăt al vântului. Bărbatul, țâfnos, înfșăcă furca, aburcă fânul în spate și porunci băiatului cel mare, Ivan, să aducă, la ușa grajdului, fânul rămas. Porni, hotărât, prin pârtia reavănă, dar se întoarse
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să îngaime femeia, prăbușindu se la picioarele bărbatului. Fimeie, nu fi nebună, se sperie, bărbatul, încercând să o sprijine. Ileană, strigă la nevastă-sa, care trebăluia pe la cuptor, acrind borșul de porc, adu o ulcică de apă! A murit Gheorghe! țipă Saveta și căzu fulgerată din mâinile înțepenite ale cumnatului. Vai de mine! țipă și Ileana, speriind cei trei copilași, care se pregăteau să începeapă a ura. Vasile își reveni din șocul nefastei știri, aruncă o cană de apă pe fața
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sperie, bărbatul, încercând să o sprijine. Ileană, strigă la nevastă-sa, care trebăluia pe la cuptor, acrind borșul de porc, adu o ulcică de apă! A murit Gheorghe! țipă Saveta și căzu fulgerată din mâinile înțepenite ale cumnatului. Vai de mine! țipă și Ileana, speriind cei trei copilași, care se pregăteau să începeapă a ura. Vasile își reveni din șocul nefastei știri, aruncă o cană de apă pe fața albă a Savetei, aruncă o privire poruncitoare Ilenei și strigă copiilor să-și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
la biserică, părinții au murit, care de tifos, care de scârbă, rămânându-le nădejdea și bucuria creșterii copiilor. Îi privea cu duioșie pe cei trei băieței, care-și încropiseră, din coceni de porumb, adevărate tabere militare, cu care se războiau, țipând și hohotind, făcând-o, pe ființa înfășată în pelinci scrobite, să tresalte, încruntându-și sprâncenele de-abia arcuite și agitându-și, neputincioasă, brațele și picioarele prea strânse în legătoare. Scâncetul o trezi din cascada amintirilor. Legănă, încă lunatic, pătuțul, deșteptându
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
caselor. Într o zi, căpitanul Alioșa se înfățișă la poarta lui Dumitru Hriscu: Pașli, gospodar! strigă el cu glasul răgușit de mahoarcă și de nenumăratele chefuri. Stai, oleacă, domnule, spuse printre dinți Dumitru, că n-oi fi avion. Davai copchii!țipă căpitanul întinzând o hârtie mototolită. Bre, lasă-mă barem s-o citesc, se rugă Dumitru, în timp ce încerca să-i ia bucata de hârtie. Net, net, bandit! țipa ofițerul. Copchii internat! Măi omule, rosti împăciuitor omul, băieții lui frate-miu sunt
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
oleacă, domnule, spuse printre dinți Dumitru, că n-oi fi avion. Davai copchii!țipă căpitanul întinzând o hârtie mototolită. Bre, lasă-mă barem s-o citesc, se rugă Dumitru, în timp ce încerca să-i ia bucata de hârtie. Net, net, bandit! țipa ofițerul. Copchii internat! Măi omule, rosti împăciuitor omul, băieții lui frate-miu sunt în pădure. Ia, caută și ei saracii ceva de-ale gurii. Internat! Pașli internat! se stropși căpitanul, întinzându-i, în sfârșit, documentul unchiului. Citind, Dumitru înțelesese ordinul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu pierde fărâma de hrană. Ridicând ochii spre Sângeap, văzură o mogâldeață, care se poticnea la fiecare pas: Alt ciung, păcatele mele, rosti îndurerat Vasile. De, oftă Dumitru, păcatele oamenilor. Că tare mai suntem păcătoși! D-apoi, ista i Gheorghe! țipă Vasile, frecându-se la ochi, bucuros că presimțirea lui nu a dat greș. Da, bădie, încredință și Dumitru, asta-i minune mare! Și cei trei frați s-au îmbrățișat cu putere, bucuria lor stârnind interesul celorlalți consăteni, care, parcă uitaseră
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Urlă că nu îi merge joystick-ul și a repetat deja de 32 de ori : Cine să vină să instaleze joystick-ul dacă tu nu poți ? Cine să vină care poate, mamă ? Cine poate mamă, cine ? Acum s-a liniștit, nu mai țipă, însă e foarte trist. Stă întins pe pat și se scobește într-o ureche, apoi își bagă două degete în gură și privește așa, pierdut, pe geam. — Vrei să o chem pe Diana la tine să vă jucați ? — Nu. — Vrei
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
în priveliștea săracă mi-era imposibil, căci din când în când, în mașină, monotonia cântecelor era întreruptă de câte un țipăt ascuțit: " Termină, bă, dracului! Termină când îți spun!" După care fata, luată-n brațe și gâdilată de vreunul dintre țipi, își ducea mâinile la urechi și răcnea cât putea. Cântecele reizbucneau însă imediat, cu și mai mult elan: "Bei - mori; nu bei - mori./ Dacă bei, să bei destul,/ Dacă mori, să mori sătul..." Când am intrat în munți au trecut
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
încercînd să mă acomodez cu becul chior din tavan. De undeva, din altă încăpere, am auzit, pe când zăceam în pat cu ochii pe șirurile de litere, dar amețit și neatent, explozia bruscă a muzicii. Se dăduse drumul la discotecă. Ceilalți țipi cu care împărțeam dormitorul se aranjaseră pentru asta. Pe atunci blugii erau încă o raritate, dar se purtau deja raiații foarte evazați, precum și niște ciudați nădragi "din prelată", atât de țepeni că, dacă-i puneai, stăteau în picioare. Cămășile "de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
imobil, tăcut, țiuitor. Merg în cameră, sting soba și intru în pat. în întunericul absolut stau cu ochii deschiși și mă gândesc. Cum să lupt cu himera mea? Cu acel dragon de focuri bengale care s-a ridicat și a țipat în viața mea de adolescent retras și sfios. Cu acel cuțit irizat care, apăsând ușor, sadic, în structurile mezencefalului, mi-a despărțit emisferele una de alta. Victor, tu ești curat și spiritualizat, pe când eu, știi bine, nu-ți pot privi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vizibil, și atunci doar prin luciri și accente: textura aspră a părului, un ochi cu o privire perversă, un obraz adipos... Băiatul străin se ridică, vine spre mine, mă ia după umăr și-mi șoptește ceva la ureche. Mă smulg țipând fără zgomot, în timp ce sora mea, ridicată și ea în picioare, privește totul neliniștită, cu mâinile pe lângă corp și gurița întredeschisă. Ies în fugă pe ușă, pe când celălalt întinde mâinile după mine implorator 39 , pâlpâind o dată cu filmul șters și zgâriat. Și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Erau cei din liceul meu, dar aduseseră cu ei și o pereche nouă. El era lunganul care căuta să bage mâna în sânul fetelor cu care dansa, un individ ras în cap, cu o figură de neonazist, iar ea - o țipă foarte înaltă, înțolită "trăznet", cu pulpele lungi în ciorapi vernil, translucizi. Părul negru-unsuros îl avea împletit cu mărgele, iar fața fardată puternic avea ceva din cruzimea cinică a reginei cu mantie neagră din filmele lui Disney. Fetele noastre erau niște
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ca o flacără de nuanțe 55 schimbătoare sau cum vezi marea, de foarte departe, printre colți de stâncă. Predomina un frez cu striații sidefii. Sa vin ne-a lăsat și a grăbit pasul ca să-i ajungă din urmă pe niște țipi de la Bălcescu cu chitarele-n spate, iar eu și Clara am luat-o peste câmp și am mers vreo sută de metri până la lizieră, de fapt o adevărată pădurice de salcâmi tineri. în spatele lor apăru un dâmb arcuit, probabil ridicat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
câteva becuri galben-murdare, așa încît 124 cele două porți de handbal de la extremitățile terenului asfaltat abia se zăreau, confundîndu-se cu propriile lor umbre. Puștii din ciclul inferior se fugăreau, se apucau de gât, se tăvăleau pe iarba de la marginea terenului, țipând cu vocile lor pițigăiate. Fetițele se țineau deoparte, îmbrăcate frumos și bine-bine pieptănate, șoptindu-și mereu câte ceva la ureche și râzând. îmi plăceau atât de mult fetițele astea de nouă sau zece ani, grațioase ca desenate cu penița, imitând domnișoarele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe iarbă sau pe băncile tribunei și pălăvrăgeau, cu câte o sticlă de bere în mâini. Cei mici sugeau și ei, înecîndu-se, din răcoritoarele lor. în mijlocul fiecărui grup se afla de obicei câte o 131 chitară chinuită pe rând de țipi cu aere de vedetă. M-am așezat și eu lângă niște inși care cântau Yesterday și am lălăit și eu, știind că vocea mea oricum nu se aude. In întuneric, râsul fetelor era excitant și vulgar, iar băieții se revelau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
schiță de obraz sau niște ochi cu sprâncene pensa te... Se aduseseră între timp microfoanele, stațiile și boxele din sala de discotecă. Pentru că rugul căzuse pe o rină și flacăra i se domolise, s-au aprins din nou becurile. Diverși țipi au început să se agite în jurul mesei acoperite cu pânză roșie. Avea să înceapă, târziu în noapte, programul "oficial", cu premiile, concursul de "miss", carnavalul și celelalte. Nelăsând sticlele din mâini, ne-am adunat din nou cu toții în mijlocul terenului de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
să mă concentrez. Nu mi-am dat bine seama când a început parada măștilor de carnaval, m-am trezit pur și simplu în mijlocul lor. Unul se costumase în Elvis Presley, altul în mumie (înfășurat cu totul în hârtie igienică), o țipă era Miss Piggy (avea un rât roz de cauciuc, prins cu elastic), iar alta încerca să-și miște repede nasul ca eroina din Ce vrăji a mai făcut 137 nevastă-mea. Cel mai mare succes îl avea un tip - mai
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]