8,468 matches
-
șase fălci de vie din Iași, din Valea lui Ieremia,... de asemenea douăsprezece fălci de vie din Miroslava, și cu prisacă, pe care însămi domniia mea le-am făcut din loc întreg.” Apoi 18 fălci de vie reprezintă ceva, vere! Acuma vreau să-ți arăt cum ți se întoarce răul făcut. La 20 aprilie 1665 (7173), Istratie Dabija voievod întărește lui Stamatie, mare postelnic, stăpânirea a șase dugheni și a unui loc de cinci dugheni de pe Ulița Nouă, a unei case
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ești, ieșene! Află tu că bătrânul reprezintă „Filozofia”, iar femeia „Poezia”. Și, ca un detaliu, pentru „Poezie” a pozat chiar soția sculptorului, pictoriță născută Niculescu. Așa parcă mai vii de acasă, dar să nu zici hop până nu-i sări. Acuma ce ți s-a mai năzărit, dragule? Doar nu vrei să cred că statuia a fost din primul moment aici. Stai binișor, frate, că nu m-ai prins descoperit. Îți povestesc pe dată. Când statuia a fost gata, a fost
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
descoperit. Îți povestesc pe dată. Când statuia a fost gata, a fost așezată în fața Universității „Al.I. Cuza”, pe locul unde se află acum statuia lui A.D. Xenopol, care și ea se găsea în fața Hotelului Continental. Și ce zici tu acuma? I-am tras preșul de sub picioare. Nu mai are ce mă întreba. Nu zău? Se vede treaba că astă noapte n-ai dormit, ci te-ai documentat pentru toate cele pe care le vom întâlni în drumul nostru de astăzi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Mavrocordat voievod cumpără la 21 mai 1785 opt pogoane de vie din Dealul Ursole din Copou, de la Ioniță fost bașceauș. Și vodă îl plătește “binișor”, fiindcă, pe lângă bani, îi mai dă “și zeci suflete de țigani din drepți țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este Iordache
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a soției și a socrilor. Apoi, zece pogoane de vie le-a vândut lui Iordache, logofătul Mitropoliei. Și nici n-a cerut prea mulți bani, ci numai 2500 de lei! Apoi aceștia erau bani la vremea aceea, nu șagă, vere. Acuma, socotind suprafața viilor vândute și dăruite aici în podgoria Copoului, ar cam ieși vreo 32 de fălci și jumătate, plus 142 de pogoane. Îl ascultam pe ieșean făcând aceste socoteli, dar priveam peste întinderea dealurilor Copoului, dincolo de care soarele se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am să-ți amintesc pentru ultima oară de Gheorghe Duca vistiernicul. Asta grație zapisului întocmit de Ștefania, soția lui Ifrim, fost vătaf de aprozi, care la 14
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vo... două-trii țoiuri di rachiu... (asta i-o spun eu așă...). Da’ eu am supt vo’... Cine mai știe? Ei! Aiasta-i. Ci sâ-i faci?...” Chiar așa: “Ci sâ-i faci?” O să ne întâlnim și noi pe lângă Plopii fără soț... Aha! Acuma cam știu unde bați. Apoi plopii nu-s departe de “un loc al pierzaniei” bine știut - dacă mă pot exprima așa. Dacă tot ai pomenit de acel “loc al pierzaniei”, care poartă numele de “Hanul Trei Sarmale”, atunci spune-mi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
umblă tu prin cele scrise în capitolul “Tratamente - Bahice!”, fiindcă ești mai tânăr... Iau cartea și, deschizând-o la întâmplare, dau peste cele spuse de Mihail Sadoveanu: “Doctorul ți-a spus să nu bei decât un păhărel pe zi... -Exact! Acuma beau păhărelul din 28 februarie 1985!!!” “Văd foarte prost, domnule doctor. să iau <sticle> mai... tari? -Nu-ți trebuie sticle mai <tari>, ci mai puține” “Ce faci? Nu ți-a spus doctorul că n-ai voie să bei decât o singură
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toți îl iubeau, că era om bun. Și fiind el de feleșagul său lumeț și vesel la inima lui, de vinul acătării nu îi era silă. Scârbavnica molimă a filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
parcă trăia doar în vis. Făcea totul ca mânată de iele... Ascultându-l pe bătrân, Neculai gâfâia de încordare. Când povestitorul s-a oprit, l-a privit cu ochii dilatați și cu rugămintea întipărită în străfunduri: „Nu te opri tocmai acuma, bade Pavăl”. În cele din urmă l-a întrebat, pe bătrân: Da’ când o venit frigul, când s-o așezat omătul, ce-o făcut? -Apoi văzut-ai tu haiduc care să nu știe ce să facă ca să-i fie bine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și le arată lumii cum au fost. Orice o întreb, ea stă câteva clipe, scormonește pe sub părul capului ei alb ca zăpada și scoate de acolo răspunsul. Și eu, care nu-mi amintesc ce am mâncat ieri! - Ei, da de-acuma, capul meu s-o stricat rău de tot! Iaca nu mai pot să socotesc, am uitat tabla înmulțirii și multe alte cuvinte, că surdă cum sunt și aproape oarbă, nici nu mai aud vorbele celor din jur. De radio, nici
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
de-o alta în timpul b c d... ș. a. m. d., el caută a vedea cum s-a născut formă din formă, cugetare din cugetare, maximă din maximă. Prin urmare filozoful nu susține numai simpliciter sau absolute, ci totdeauna relative, [... ]. Rămâne acuma să vorbim despre obiectul metafizicei: Există metafizică? Pân -acuma încă nu. Căci, daca ar exista, atunci ea ar fi o știință bine hotărâtă, cari n-ar avea nici nevoie de apărători, nici frică de contrari, precum nu are fizica nevoie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
d., el caută a vedea cum s-a născut formă din formă, cugetare din cugetare, maximă din maximă. Prin urmare filozoful nu susține numai simpliciter sau absolute, ci totdeauna relative, [... ]. Rămâne acuma să vorbim despre obiectul metafizicei: Există metafizică? Pân -acuma încă nu. Căci, daca ar exista, atunci ea ar fi o știință bine hotărâtă, cari n-ar avea nici nevoie de apărători, nici frică de contrari, precum nu are fizica nevoie de a i se arăta evidenta importanță, nici frică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lumea ar putea să ieie o bucată de lut, etern aceeași care, prin urmare, nu cunoaște timp - și să-i dea cele [mai] felurite forme, când una, când alta când așa, când așa. Lutul rămâne în orice caz același. Dac-acuma mai iei că acest lut este răul, nedreptul pozitiv, se-nțelege că tot binele și toată dreptatea va consista numai în forme, și nu în coprinsul lor, adică în relațiunea unuia față cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Numai atunci formele ar fi nemărginit de multe când elementele și puterile din natură ar fi fără număr. Dar contrariul fiind, aceste forme sunt, c-o inducțiune sigură, a priori determinabile, prin urmare numărul formelor în natură este mărginit. Venim acuma la forma esterioară și interioară (compoziția dinăuntru) a fiecărui din noi. Ea este asemenea din numărul foarte mare, dar în sfârșit un număr, deci mărginit, a formelor naturei. .................................................................. De-aci rezultă cumcă noi am fost întotdeauna și vom fi întotdeauna
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca ideea unei ființe sub care undele râului [curg] eterne, altele formează o bătătură, singura ce dă consistență acestor umbre și totuși ea însăși într-o eternă tranziție, într-un pelerinagiu din ființă-n ființă, un Ahasver a formelor lumei. Acuma, căutând la organele acestor ființe, găsim asemenea că ele sunt ca părți constitutive ale întregului, forme mai mici de tranziție - prin urmare esența ființelor este forma, esența vieții trecerea, mișcarea materiei prin ele. După care principiu însă se construiesc 35
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
popoarelor moderne, atât de familiară vechiului popor roman, care-a fost corectivul tuturor mișcărilor noastre din trecut, care s-a cristalizat la romani în principiul: Nil admirari sau în adânca întrebare a lui Pilat din Pont: "Ce este adevărul? " Vine acuma interesanta întrebare: Cum de acest simțământ al relativității adevărului și binelui nu au rezistat înnoiturilor importate la noi? Cum de fiecare șarlatan care și-a făcut educația în cafinelele Parizului poate să impuie, așa, nitam-nizam, toate chițibușurile necoptului său creier
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lipsiți cu totul de simțul istoric. 76 {EminescuOpXV 77} ["EUL NOSTRU SOȚIAL... "] 2258 Eul nostru soțial a mers p-o cale străină nouă înșine, străină românismului, și a făcut pas - însă acela a călcat într-un materialism cras, astfeli încît acuma e posibil d-a merge numa-n două moduri: sau să pășim pe astă cale străină și, drept mântuire, să ne aruncăm în oceanul idealismului filozofic a lui Fichte, poetic a lui Klopstock, pentru ca să putem cădea apoi în juste-milieu-[u
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-i contrazică. [PĂTRUNDEREA NEOLOGISMELOR ȘI DIFERENȚIEREA SENSURILOR] 2257 O vorbă ca sunet implică un fond de înțeles oarecare; un fond întins, cum d. e. schlecht implică atât sensul azi strict al vorbei schlecht, cum și sensul vorbei schlicht. 100 {EminescuOpXV 101} Acuma, ivindu-se lângă o vorbă veche și oarecum nesuficientă un sinonim care să suplinească nesuficiințele, vorba veche pierde din cercul însămnătății sale ceva sau nu pierde nimica? Asta e întrebarea. Eu susțin că pierde. Vorba primitivă pierde din terenul său
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
găsise o combinație ca să scape Spania de grenadirii și brigadirii săi - anume: regina Spaniei Isabela înfiase pe un rege american. Acesta murind, țările sale erau de drept ale Spaniei, dar micele republice ale Americei de Sud își apropriase acele țări. Acuma Spania voia să ceară mai întîi de la ele aceste țări, apoi să facă un memorand cătră puterile Europei; la urmă, daca n-ar fi ajutat nici acesta, să înceapă a-ntări cetăți ș-a strânge oameni ad hoc pentru acest
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu dânsul. Eu am spus c-aș dori să șed alături, căci de departe n-aud bine. - Cum așa, sora d-tale mi-au spus că oamenii trebuie să vorbească încet cu d-ta, atât ești de nervos. - Da! dar acuma-i tocmai contrariul. Aud rău și trebuie să se vorbească tare. - Să șezi alături nu prea-i cu putință, căci vezi... Într-adevăr, ea s-așezase aproape de curul* unei duene bătrâne, care dormea*. Cunoscând galanteria spaniolă am tăcut. M-am
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
treia domniră sincronistic. Menes, Memphis, Bubastis. Menes făcu o asemenea [piramidă] în Libia. Arhitectura, scrisoarea, minuni. Trebuie să fie aceste scrieri foarte vechi. Trebuie ca să-și fi luat izvoarele din arhivele orașelor Deltei. După a 3-a dinastie tace Malthus. Acuma însă încep monumentele. A 4[a] dinastie se numește memfiatică, căci a răsărit în Memphis. A 4[-a] din[astie] Snafu - e prost pus în din[astie] precedentă. Domni 29 ani; dacă corespunde numelui, atunci avem de la el un număr
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ale regelui. Aceste nume (pronume) făceau interesul nomenclaturei. CULTIVAREA ARTISTICĂ ȘI A CIVILIZAȚIUNEI ÎN GENERE 2287 Arhitectură, sculptură și pictură. În morminte găsim scene din viața egipteană în colori. Acestea dispar din ce în ce, colorile se efasează. Bem-Hassan. Vorbim acuma despre a 4[-a] și [a] 5[-a] dinastie manitonică. Egiptenii aveau puține colori precise, deci le puneau pe toate - dar știau a le pune astfel încît raportul lor e frumos. Pe un grund roșietic sau suriu. Făceau o armonie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ori "puișor", căci tata a fost întotdeauna aspru cu mine și uneori de-a dreptul rău. Era la fel cu Cristian Vasile. Era o minune că bruta în smoking putea da atâta duioșie virilă refrenului: "Ce vrei să-ți scriu Acuma, când ne despărțim? E prea târziu, Noi nu ne mai iubim. Cuvinte dragi de-amor Le-am tot rostii la timpul lor. Atll le-am repetat... Ne-am înșelat..." Cei din public, îmbogățiții și colaboraționiștii orașului, putred de corupți, păreau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
câteva ceasuri de mers, sugrumat de tăcere și de îngrijorare, Iahuben se hotărî să întrerupă muțenia amândurora. Era atât de straniu și plin de taine acest sclav... Nu era mult de când soldatul se bucura că știe totul despre el și acuma tovarășul său de drum, pe care nu-l speria nici deșertul, nici răgetul leului, nici moartea, amuțise pe neașteptate și părea speriat. Și pentru o stea, tocmai el care se spune că le cunoaște pe toate! - Spune-mi, Auta, ce
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]