11,054 matches
-
etnice, de gen etc.), mass-media confirmă identitatea contribuind la (sau distrugînd) sănătatea mentală a individului și societății. "Activismul consumatorului, unitatea lumii islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în public agenda în conformitate cu suișurile și coborîșurile din agenda mediatică" (M. Real, 1989: 16). Neologismul super media intens utilizat în ultimul deceniu (prin analogie cu Superman, Super Circus, supraputere, megatonaj, supermarket și chiar supercalifragilisticexpialidolcius) nu face decît să statueze lingvistic un fenomen contemporan
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
identitatea contribuind la (sau distrugînd) sănătatea mentală a individului și societății. "Activismul consumatorului, unitatea lumii islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în public agenda în conformitate cu suișurile și coborîșurile din agenda mediatică" (M. Real, 1989: 16). Neologismul super media intens utilizat în ultimul deceniu (prin analogie cu Superman, Super Circus, supraputere, megatonaj, supermarket și chiar supercalifragilisticexpialidolcius) nu face decît să statueze lingvistic un fenomen contemporan indiscutabil: presiunea (hegemonia ?!) mass-media. Această dominație
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fenomen contemporan indiscutabil: presiunea (hegemonia ?!) mass-media. Această dominație generală exercitată de presă, radio și televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător total) poate fi explicată de cîteva caracteristici structurale fundamentale (cf. și M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și activități idiosincratice. Sfera publică este reconstruită în era electronică atît tehnologic, cît și social ("Evenimente îndepărtate ne devin la fel de familiare ca influențele din proximitate și sînt integrate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comportament matern patologic se induce opinia unui tineret dezaxat, egoist, inuman chiar: "O mamă divorțată își dă demisia ca mamă", "Naște și apoi își lasă fiica să moară"). Dominat de logica audimatului, sistemul mediatic se "televizualizează" (televiziunea nu fixează doar agenda presei, ci impune și tipul de discurs: audio-scripto-vizual, global, sacadat, într-un tempo trepidant ce interzice analiza structurală a fenomenelor, corelarea între cauzele și efectele evenimentelor), iar presa scrisă cotidiană se "săptămînalizează" (spațiu enorm acordat bîrfelor din viața politică și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceea ce acesta numește "valul de frică", sau referindu-se la raportul între media și psihoza de masă "panica morală", a ajuns să dicteze cu precizie, în perioada care se întinde de la sfârșitul anului 2007 și primele luni ale lui 2008, agenda politică, și cu precădere cea guvernamentală. Un capitol particular al "problemei românești" este deci (și nu poate fi altfel) acela al politicilor de securitate, cu precădere cele puse în practică începând cu alegerea guvernului Berlusconi. Începând cu iulie 2008, guvernul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și l-a invitat la cinema. (Ah, pur și simplu a vrut să aibă iluzia pentru o seară de a apărea undeva în doi... Să se sprijine de brațul cuiva.) Ba de ziua lui de naștere i-a dăruit o agendă dar cu stângăcie: o strecurase în buzunarul vestonului și încercase să fugă ce apucături sunt astea? de ce să fugă? (Ah, doar de jenă, numai și numai de jenă!) El o ajunsese din urmă pe hol, se luptase cu ea, se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
are menirea de a le reaminti că pot avea succese școlare, dacă abordeazaă sarcinile În mod organizat. Copiilor li se va da o fișa care detaliază conținutul acronimului. Folosesc tot ce am la dispoziție În ordinea Importanței Îmi pregătesc lecțiile Agenda și creionul Scriu ce-i mai important din zi și săptămână! Într-o primă ședință se va discuta Înțelesul sintagmei „Fii as!” și conținutul acronimului. Copiii vor Învăța acest acronim ca și conținutul lui. O dată ce a fost automatizat, se va
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
ziua curentă și se vor trece orarul și alte evenimente importante din zi. În ce lună suntem? Ce zi este astăzi? În ce dată suntem? Haideți să localizăm data În calendar. Ce ore avem astăzi? Haideți să le trecem În agendă. S-a ivit ceva nou? Daca da, luăm steluța roșie ca să semnalizăm o schimbare și trecem evenimentul În calendar. Următorul pas constă În alcătuirea propriului orar. Completarea unei pagini de agendă, pentru saptămâna În curs. Copilului Îi va fi desemnată
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
Ce ore avem astăzi? Haideți să le trecem În agendă. S-a ivit ceva nou? Daca da, luăm steluța roșie ca să semnalizăm o schimbare și trecem evenimentul În calendar. Următorul pas constă În alcătuirea propriului orar. Completarea unei pagini de agendă, pentru saptămâna În curs. Copilului Îi va fi desemnată funcția de a reaminti colegilor, la sfârșitul fiecărei zile, despre orele din ziua următoare, temele de făcut și materialele necesare pentru a doua zi. În acest sens, În fiecare dimineață, Înainte de
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
fi desemnată funcția de a reaminti colegilor, la sfârșitul fiecărei zile, despre orele din ziua următoare, temele de făcut și materialele necesare pentru a doua zi. În acest sens, În fiecare dimineață, Înainte de Începerea activității, copilul va trece În propria agendă informația din agenda Învățătorului. Cum facem adnotări În agendă? Se vor stabili de comun acord prescurtări pentru fiecare materie și simbolul pentru pagină. În fiecare zi, temele for fi trecute În acest cod pe tablă, iar de pe tablă În agendă
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
de a reaminti colegilor, la sfârșitul fiecărei zile, despre orele din ziua următoare, temele de făcut și materialele necesare pentru a doua zi. În acest sens, În fiecare dimineață, Înainte de Începerea activității, copilul va trece În propria agendă informația din agenda Învățătorului. Cum facem adnotări În agendă? Se vor stabili de comun acord prescurtări pentru fiecare materie și simbolul pentru pagină. În fiecare zi, temele for fi trecute În acest cod pe tablă, iar de pe tablă În agendă. 4. „Mai Întâi
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
fiecărei zile, despre orele din ziua următoare, temele de făcut și materialele necesare pentru a doua zi. În acest sens, În fiecare dimineață, Înainte de Începerea activității, copilul va trece În propria agendă informația din agenda Învățătorului. Cum facem adnotări În agendă? Se vor stabili de comun acord prescurtări pentru fiecare materie și simbolul pentru pagină. În fiecare zi, temele for fi trecute În acest cod pe tablă, iar de pe tablă În agendă. 4. „Mai Întâi...” Copiii vor fi Învățați să enumere
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
agendă informația din agenda Învățătorului. Cum facem adnotări În agendă? Se vor stabili de comun acord prescurtări pentru fiecare materie și simbolul pentru pagină. În fiecare zi, temele for fi trecute În acest cod pe tablă, iar de pe tablă În agendă. 4. „Mai Întâi...” Copiii vor fi Învățați să enumere sarcinile pe care le au de făcut, să le numească pe cele care trebuie predate prima oară și pe cele care prezintă dificultăți. Vor Începe cu cele mai urgente sau cele
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
un element remarcabil, care recomandă precis sursele fudamentale, de la care trebuie să pornim și la care să revenim în analize. Dintre documentele, ce poartă semnătura Mareșalului, distingem trei de o valoare excepțională: Documentul intitulat Însemnări din celulă, așternute într-o agendă din 1930 a Regelui Carol al II-lea, chiar în seara demiterii (aprox. între orele 21 și 23), după ce Mareșalul și Mihai Antonescu fuseseră încuiați în așa-zisa cameră-safé a Casei Noi. Documentul, ținut ascuns vreme de decenii, a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr considerabil de cercetători și într-o gamă largă de discipline. Catherine Kohler Riessman, Marisa Bortolussi și Peter Dixon dezvoltă metodologii proprii ale interviului narativ. Cercetarea în domeniul inteligenței artificiale manifestă, prin contribuțiile lui Selmer Bringsjord
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr considerabil de cercetători și într-o gamă largă de discipline. Catherine Kohler Riessman, Marisa Bortolussi și Peter Dixon dezvoltă metodologii proprii ale interviului narativ. Cercetarea în domeniul inteligenței artificiale manifestă, prin contribuțiile lui Selmer Bringsjord
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr considerabil de cercetători și într-o gamă largă de discipline. Catherine Kohler Riessman, Marisa Bortolussi și Peter Dixon dezvoltă metodologii proprii ale interviului narativ. Cercetarea în domeniul inteligenței artificiale manifestă, prin contribuțiile lui Selmer Bringsjord
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de genul Cernobîl) și fenomenul încălzirii globale (cu consecințele sale gen El Niño). De curând unui fost vicepreședinte american i-a fost acordat premiul Nobel pentru Pace ca expresie a recunoașterii faptului că a promovat această din urmă problemă în agenda publică și politică la nivel global. Globalizarea în domeniul simbolic, adică al vehiculării de informații, este un alt aspect important. Circulația bunurilor simbolice se realizează astăzi într-un flux internațional, după mecanisme care se află în legătură cu legile unei piețe globale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi și Voicu (2005a, b) societății românești actuale. Sintagma celor "două Românii" una săracă, rurală, preponderent tradițională și una mai bogată, urbană și mai modernă în care regăsim și elemente de postmodernism -, care nu demult a cucerit locuri fruntașe în agenda politică, trebuie văzută ca un indicator al recunoașterii publice a acestei realități. CAPITOLUL 2 ÎN EXPLORAREA IDENTITĂȚII Lumea, societatea umană se află de la începuturile ei în continuă mișcare. Grupuri, comunități sau națiuni, diverse entități, forme sau structuri de organizare apar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la modul general, se poate spune că studiul oricărei entități sociale este un studiu al identității sale. Identitatea este așadar un subiect fascinant, mereu în câmpul atenției, ce a avut și are parte în continuare de abordări multiple atât în agenda științifică, cât și în agenda publică, media sau politică. În acest sens putem să ne gândim de exemplu la Face Off, un film regizat de John Woo, ce a obținut în 1997 un imens succes la public 1. Întreaga acțiune
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spune că studiul oricărei entități sociale este un studiu al identității sale. Identitatea este așadar un subiect fascinant, mereu în câmpul atenției, ce a avut și are parte în continuare de abordări multiple atât în agenda științifică, cât și în agenda publică, media sau politică. În acest sens putem să ne gândim de exemplu la Face Off, un film regizat de John Woo, ce a obținut în 1997 un imens succes la public 1. Întreaga acțiune a filmului se desfășoară având
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e dată de asocierea cu teme ce întotdeauna au captat interesul în dezbaterea politică, științifică sau publică, precum rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. Pe palierul colectivului, îl întâlnim astăzi utilizat frecvent atât în literatura de specialitate, cât și în agenda publică, într-o paletă largă de asocieri 4: identitat culturală, identitate națională, identitate etnică, identitate de gen, identitate socială, identitate politică, identitate categorială, sau chiar identitate colectivă ș.a. (vezi Smith, 1991; Gellner, 1983; Bauman, 1992; Calhoun, 1994; Tilly, 1996; Melluci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și tot acum poate fi altfel. Pe baza acestei idei, Kellner (1992:143), afirmă că "discursurile recente postmoderne problematizează însăși noțiunea de identitate, pretinzând că este doar un mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul puterii în procesele de clasificare. În plus se sugerează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2002), Roth (2002), Iluț (2004), Voicu, B. (2005a, b), Voicu, M. (2005), Comșa (2006), Vlăsceanu, (2007) ș.a. 2 Vezi raportul: Social Insurance and Allied Services (1942), cunoscut și sub numele de Beveridge Report. 3 Tranziția e o noțiune propulsată în agenda publică pentru a crea iluzia unei mișcări de la negativ la pozitiv sau de la rău la bine. Ideea de tranziție este o expresie a ultimului dar din cutia Pandorei; ea a fost necesară fără îndoială pentru a hrăni spațiile mentale obosite
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]