6,299 matches
-
acțiuni interesate, utilitariste. În al doilea rând, simplificările sunt aproape Întotdeauna fapte documentare scrise (cuvinte sau cifre). În al treilea rând, sunt, În general, fapte statice. În al patrulea rând, cele mai abstracte acțiuni ale statului sunt, de asemenea, fapte agregate care pot fi impersonale (densitatea rețelelor de transport) sau o simplă serie de date privitoare la indivizi (rata șomajului, rata de alfabetizare, caracteristici ale locuințelor). În sfârșit, În majoritatea cazurilor, funcționarii statului trebuie să grupeze cetățenii astfel Încât să Îi poată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
zi la alta. Cu toate acestea, În statisticile oficiale, a fi „angajat remunerat” este o informație abstractizată. O persoană este sau nu este angajat remunerat. De asemenea, descrierile unor slujbe destul de exotice se limitează strict la categoriile folosite În statisticile agregate. Cei care adună și interpretează aceste formațiuni de date Înțeleg că respectivele categorii sunt fictive și arbitrare și că, În spatele lor, se ascunde problematici din cele mai diverse. Cu toate acestea, odată stabilite, aceste categorii fine acționează inevitabil ca și cum toate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
înregistrat o rată de creștere de 8%, iar începând cu 2000 a avut rate anuale extrem de bune. Din nou, cred că paharul este pe jumătate plin. Amintind rata de creștere economică nu vreau să minimalizez faptul că asemenea indicatori economici agregați nu s-au tradus întotdeauna în creșteri dramatice ale standardului de viață al cetățenilor. Inegalitățile de venit o bine-cunoscută consecință a procesului de tranziție la o economie de piață au crescut în ultimii 20 de ani, iar mulți români continuă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la reducerea costurilor tranzacțiilor și a complexității sociale". Definiția sa se referă, deci, la o funcție, nu la o entitate. 1.2.3.2 Nivelul de măsurare La ce nivel trebuie măsurat capitalul social? La nivel individual sau la nivel agregat, de țară? Spre deosebire de Putnam, Newton nu crede nimerită măsurarea capitalului la nivel individual. Atâta vreme cât încrederea socială și cea politică exprimă judecăți, evaluări ale contextelor sociale, acestea ar trebui să fie o măsură a societății ca atare. În loc să vedem încrederea ca
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ca trăsătură individuală, ar fi mai bine dacă am compara diferite societăți: capitalul social este, astfel, o trăsătură societală, un fenomen social ce trebuie studiat ca atare (Newton, 2001a). De aceeași părere este și Pippa Norris (2000). Doar la nivel agregat putem detecta relațiile dintre densitatea rețelelor sociale și încredere, dintre dimensiunile structurale și cele culturale ale capitalului social. Pentru că este un fenomen strict relațional, capitalul social nu ar putea fi măsurat decât la nivel agregat. Analizele la nivel global, în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Norris (2000). Doar la nivel agregat putem detecta relațiile dintre densitatea rețelelor sociale și încredere, dintre dimensiunile structurale și cele culturale ale capitalului social. Pentru că este un fenomen strict relațional, capitalul social nu ar putea fi măsurat decât la nivel agregat. Analizele la nivel global, în special World Values Surveys (WVS), au oferit ocazia multor cercetători să testeze ipotezele legate de măsurarea și interpretarea capitalului social. "Sondajul permite compararea nivelului capitalului social în 47 de state, cuprinzând o varietate de țări
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
comparăm măsuri relative la participarea în asociații voluntare și civice; acesta oferă o măsură directă a încrederii sociale care face parte din construcția teoriei capitalului social și a diverșilor indicatori ai participării politice, angajamentului civic ca variabile dependente". La nivel agregat, numeroși autori descoperă relații semnificative între elementele capitalului social și diverși factori socio-economice sau culturali. Newton, de exemplu, descoperă în analiza a 42 de țări (datele fiind preluate tot din World Values Surveys) cum încrederea socială tinde să se asocieze
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
pasivă are un efect pozitiv asupra încrederii, densității rețelelor sociale și angajamentului civic. O testare la nivel individual realizează și Marc Hooghe (2003). Deși există testări ale relației dintre participare și atitudini civice, toleranță și chiar performanță instituțională la nivel agregat, numeroși cercetători acceptă că relația are loc în primul rând la nivel individual: datorită participării în asociații voluntare, indivizii sunt impregnați de valori democratice și reușesc să-și depășească lipsa individuală de putere; în consecință, se consideră că datorită existenței
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
testată prin analiză factorială. La fel, s-au stabilit corelațiile dintre dimensiuni, iar rezultatele au fost oarecum cele așteptate de cercetători: relațiile la nivel individual sunt slabe în special între participare și încredere dar ele se dovedesc puternice la nivel agregat, de țară. Folosind aceleași date ale European Values Surveys, Oorschot, Arts și Gelissen (2006) dau capitalului social o definiție aproape identică, ce cuprinde trei dimensiuni (rețele, adică participarea în asociații voluntare și sociabilitatea; încrederea, atât cea interpersonală, cât și cea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivelurile ridicate ale capitalului social aparțin protestanților, nu catolicilor. La fel se întâmplă cu cei care frecventează mai des slujbele religioase. În concluzie, relațiile descrise dintre elementele capitalului social și diverse alte variabile, fie la nivel individual, fie la nivel agregat, sunt revelatoare pentru caracterizarea capitalului social drept un fenomen divers, cu multe aspecte și deci, cu numeroase operaționalizări. Relațiile sale cu diferite caracteristici ale indivizilor trebuie studiate și în funcție de specificul societăților. Trecerea în revistă a celor câteva operaționalizări ale capitalului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
periculoasă. Dar concluzia generală îmbucurătoare este orientarea nemulțumiților către marile partide democratice și funcționarea mulțumitoare a reprezentării politice, fără diferențe semnificative între cele două parți ale Republicii Federale Germane. Ne putem întreba ce se schimbă atunci când realizăm analiza la nivel agregat. Folosind aceleași concepte și aproximativ aceleași măsuri, Klingemann (1999) constată că teoria conform căreia cetățenii sunt capabili să distingă între diferitele obiecte ale sprijinului politic se confirmă. Distincția între aceste obiecte ale sprijinului politic, anume comunitatea politică (națiunea civică sau
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
măsurarea performanței politice de către cetățeni, care reacționează ca atare prin încredere sau neîncredere față de performanța instituțiilor politice. Revenind la legătura dintre tipurile de încredere socială și instituțională ea este mai puțin probabil de detectat la nivel individual, cât la nivel agregat (Newton și Norris, 2000). Mai mult, la nivel individual au fost semnalate cazuri în care cele două tipuri de încredere sunt corelate negativ, așa cum este cazul Coreei. Mai mult, această relație negativă pare mediată de percepția cetățenilor despre performanța instituțională
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
la atitudini față de egalitatea sexelor în domeniul politic, al forței de muncă, al educației și al familiei. Cei cinci itemi se combină într-o scală (dovedită consistentă de analiza factorială) a sprijinului pentru egalitate. Prima analiză este cea la nivel agregat. Cum era de așteptat, există o relație relativ puternică între nivelul de dezvoltare al țării și acceptarea egalității. Societățile cele mai favorabile egalității sunt și cele care au făcut pasul spre post-modernitate, mai puțin Japonia. O serie de societăți industriale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
altul și caracteristicile noului regim își pun amprenta asupra atitudinilor democratice, de unde și o îndoială puternică a autorilor privind capacitatea de explicație a capitalului social. Există și cercetări care au urmărit relația dintre calitatea democrației și capitalul social la nivel agregat, nu doar la nivel individual. Diferențele dintre țări țin de niveluri diferite de încredere socială, ceea ce este în legătură cu gradul de democratizare al țărilor din regiune, consideră Bădescu (2003b). Mai mult, există o scădere în încrederea socială, iar explicația oferită de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
chiar dacă psihologia socială ar fi similară, înțelesul dat egalității este altul, din moment ce egalitatea comunistă nu a fost creată de piață și de interacțiuni sociale libere, ci impusă cu forța. Uslaner (2003) măsoară intensitatea relației dintre încredere și participare la nivel agregat folosind modele de regresie în două stadii (two-stage least squares) pe baza datelor WVS 1995-1998. Modelul folosit pentru încredere se concentrează pe optimism și pe sentimentul controlului pe care le au oamenii, dar se dovedește că ele nu sunt foarte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
importanța participării pentru încrederea politică este foarte mică, mult mai mică decât pretențiile teoriei capitalului social (Newton și Norris, 2000). Desigur, aici intervine și probleme nivelului măsurării capitalului social. Unde ar trebui măsurat acesta, la nivel individual sau la nivel agregat, pentru a pune în evidență relațiile sale cu alte variabile semnificative? Nu există un consens în această privință, cum nu există un consens în privința efectelor capitalului social. Dar importanța capitalului social pentru funcționarea democrației, ca sistem politic și ca stare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
consideră Welzel și Inglehart, ci chiar pentru transformarea regimului, pentru inițierea procesului de democratizare, de obicei apanaj al elitelor. Acest factor completează tabloul pe care îl știam, anume importanța factorilor economici și a capitalului social. În analiza lor la nivel agregat, autorii constată că democratizarea se dovedește legată de aspirațiile spre libertate chiar și atunci când relațiile sunt controlate cu ajutorul factorilor socio-economici și socio-culturali. Constatăm același lucru și în cazul nostru. Importanța libertăților civile și politice sunt cele mai importante pentru susținerea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
structura practicii, care produce aceleași efecte, și prin practicile care decurg din prima. Instituționalizarea înseamnă, așa cum remarca și Connellxe "Connell, R.W.", crearea de condiții care să facă probabilă practica ciclică (1987, p. 141). În sfârșit, ordinile de gen sunt agregate ale acestor regimuri de gen la nivelul macropoliticii. Interacțiunea dintre puterile statului - care influențează relațiile de gen -, definițiile culturale ale genurilor și posibilitățile istorice ale relațiilor de gen este ceea ce alcătuiește aceste ordini, care se stabilizează prin diferite microși mesopractici
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care au acționat asupra majorităților democratice la începutul secolului. În impunerea constituționalismului de după cel de-al Doilea Război Mondial, constituția nu mai este, așadar, un fapt inițial al procesului politic. Ea trebuie să fie, mai degrabă, înțeleasă ca un efect agregat al interacțiunii între cererea și oferta de justiție, interacțiune care are loc nu numai prin "dialogul" între organul judiciar și organul legislativ, dar și prin dialogul între jurisdicții și indivizi sau grupuri sociale (Zagrebelsky, 1990). Procesul de evoluție a constituționalismului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
care nu a extras din fond (Bird 1995: 8) a exacerbat problemele economice ale lumii subdezvoltate. Multe țări debitoare se confruntau în acest timp cu revoluții structurale majore, imposibil de soluționat prin abordarea obișnuită a Fondului de controlare a cererii agregate. Pentru contestatarii Fondului, ,,administrarea medicinei familiare în doze mai mari și mai puțin pe ocolite" (Killick 1995: 3) nu putea decât să arunce țările debitoare în recesiune, transformându-le în țări ,,dependente de ajutor" (Payer 1974). Cu siguranță, în anii
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ciclului unei crize, conform teoriei lui Samuelson: Sursa: Ibidem, Prof. Dr. A. Burciu, Ciclicitatea în afaceri (lucrarea citată) (preluat după P. Samuelson, Economics). În opinia lui Samuelson, manifestările ciclicității recesiunilor 50 sunt următoarele: ─ declinul în achizițiile cumpărătorilor și în cererea agregată; scăderea producției din ramurile de bază, scăderea PNB și reducerea investițiilor; ─ scăderea cererii datorită unei inflații, scăderea veniturilor reale; ─ reducerea profiturilor și a volumului afacerilor din principalele sectoare economice; ─ apariția influenței negative a pieței titlurilor de valoare, scăderea cererii pentru
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cazuri: în științele sociale există foarte puține paradigme 1. O astfel de diversitate de relații cauzale implică o varietate de metode. Cuvântul "metodă" are două înțelesuri. Primul se referă la tehnica analizei, cum ar fi eșantionajul în anchete, clasificarea datelor agregate, regresiile multiple, inferența ecologică și așa mai departe. Cel de-al doilea desemnează abordarea generală, strategia de derulare a investigației. Aici ne vom interesa în mod exclusiv de aceste strategii generale, lăsând la o parte tehnicile de cercetare. În cercetarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]