6,861 matches
-
În colecția arheologică a contelui ardelean József Kemény (1795-1855), colecționar amator din comuna Luncani, județul Cluj (20 km sud-est de Turda), s-a aflat în prima jumătate a secolului XIX o „gemma” de onix . Motivul încrustat pe „gemma” reprezenta scena „Bunului păstor” și mitul biblic despre
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
în 1972. Propensiune interdisciplinară între literatură și istorie, adâncită după 1985, când devine cercetător la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj. A editat un număr mare de opere rămase în manuscris sau scrieri mai puțin cunoscute ale reprezentanților Școlii Ardelene, în publicațiide specialitate și în volume. Astfel sunt edițiile princeps ale "Arhieraticonului" lui [[Inocențiu Micu-Klein]] și importantei scrieri a lui [[Samuil Micu]], "Istoria și lucrurile și întâmplările românilor", alături de ediții din lucrările lui Petru Maior și Gheorghe Șincai. Lui C.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
lucrurile și întâmplările românilor", alături de ediții din lucrările lui Petru Maior și Gheorghe Șincai. Lui C. îi aparține inițiativa, coordonarea, prefațarea și realizarea în parte a ediției critice a [[Biblia de la Blaj|Bibliei de la Blaj]], opera de vârf a [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], apărută în condiții monumentale la Roma, în anul jubiliar 2000. A inițiat de asemenea și a realizat în cea mai mare parte corpusul de corespondență literară "George Bariț și contemporanii săi" (9 vol., 1973-1993). Epoca primară a Școlii
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
întâmplările românilor", alături de ediții din lucrările lui Petru Maior și Gheorghe Șincai. Lui C. îi aparține inițiativa, coordonarea, prefațarea și realizarea în parte a ediției critice a [[Biblia de la Blaj|Bibliei de la Blaj]], opera de vârf a [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], apărută în condiții monumentale la Roma, în anul jubiliar 2000. A inițiat de asemenea și a realizat în cea mai mare parte corpusul de corespondență literară "George Bariț și contemporanii săi" (9 vol., 1973-1993). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Școlii Ardelene]], apărută în condiții monumentale la Roma, în anul jubiliar 2000. A inițiat de asemenea și a realizat în cea mai mare parte corpusul de corespondență literară "George Bariț și contemporanii săi" (9 vol., 1973-1993). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, o vede prin prisma personalismului lui [[Friedrich Schleiermacher]], care i-a influențat pe corifeii Școlii. Exemplul tipic este volumul [[Petru Maior]], "Scripta minora" (1997), experiment editorial reușit, unde vechiul scriitor își construiește biografia socială și spirituală
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
volumul [[Petru Maior]], "Scripta minora" (1997), experiment editorial reușit, unde vechiul scriitor își construiește biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip “ars literaria” la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii ale culturii personale. Ca istoric al Școlii Ardelene a publicat volumele de sinteze asupra luminismului blăjean ("Naționalismul modern", 1996; "Cultură și societate în contextual Școlii Ardelene", 2001; "Transilvanica", 2003; "[[Petru Pavel Aron]]", în colaborare cu Niculina Iacob, 2008). Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene se încununează cu
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
din mărturii personale, de la texte de tip “ars literaria” la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii ale culturii personale. Ca istoric al Școlii Ardelene a publicat volumele de sinteze asupra luminismului blăjean ("Naționalismul modern", 1996; "Cultură și societate în contextual Școlii Ardelene", 2001; "Transilvanica", 2003; "[[Petru Pavel Aron]]", în colaborare cu Niculina Iacob, 2008). Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene se încununează cu reeditarea monumentală a "Bibliei de la Blaj" din 1795, manifestare de vârf a celebrului curent de idei din literatura
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
istoric al Școlii Ardelene a publicat volumele de sinteze asupra luminismului blăjean ("Naționalismul modern", 1996; "Cultură și societate în contextual Școlii Ardelene", 2001; "Transilvanica", 2003; "[[Petru Pavel Aron]]", în colaborare cu Niculina Iacob, 2008). Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene se încununează cu reeditarea monumentală a "Bibliei de la Blaj" din 1795, manifestare de vârf a celebrului curent de idei din literatura noastră veche. Editor coordonator al lucrării, este totodată autorul masivului studiu introductiv, adevărată monografie a vieții cultural-literare ardelene din
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Școlii Ardelene se încununează cu reeditarea monumentală a "Bibliei de la Blaj" din 1795, manifestare de vârf a celebrului curent de idei din literatura noastră veche. Editor coordonator al lucrării, este totodată autorul masivului studiu introductiv, adevărată monografie a vieții cultural-literare ardelene din secolul al XVIII-lea. C. se raliază concepției unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, [[Iosif Pervain]], George M. Marica și alții), care echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a Școlii Ardelene. În această a doua
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
monografie a vieții cultural-literare ardelene din secolul al XVIII-lea. C. se raliază concepției unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, [[Iosif Pervain]], George M. Marica și alții), care echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a Școlii Ardelene. În această a doua generație s-au manifestat marile spirite prepașoptiste și pașoptiste ardelene, corespunzând preromantismului și romantismului. Spiritul preponderent investigator al istoricului literar s-a îndreptat din nou spre zone fertile, puțin cunoscute însă, ale scrisului epocii, cum ar
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, [[Iosif Pervain]], George M. Marica și alții), care echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a Școlii Ardelene. În această a doua generație s-au manifestat marile spirite prepașoptiste și pașoptiste ardelene, corespunzând preromantismului și romantismului. Spiritul preponderent investigator al istoricului literar s-a îndreptat din nou spre zone fertile, puțin cunoscute însă, ale scrisului epocii, cum ar fi opera lui [[Alexandru Papiu-Ilarian]], [[Simion Bărnuțiu]], [[George Bariț]] etc. La o dată când conceptul
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Ilarian". [[Mircea Zaciu]] a caracterizat discursul epistolar din "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", publicată de C. împreună cu [[Iosif Pervain]], drept un câmp de manifestare a “marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. A reeditat sau editat postum lucrările unor scriitori ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea: [[Ioan Rusu]], Vasilie Pop, Constantin Alpini, [[Timotei Cipariu]] sau [[Nicolae Pauleti]]. Cel din urmă a făcut obiectul unei ediții masive realizate în 1980. I. Volume independente. "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", I-II, Editura
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
1987; "Naționalismul modern", Cluj-Napoca, 1996; "Memoriale 100", Cluj-Napoca, 1998; 1848. "Blajul și amintirea Revoluției", volum coordonat și ilustrat de ~, Blaj, 1998; "Simion Bărnuțiu. Suveranitate națională și integrare europeană. O hermeneutică de texte", Cluj-Napoca, 1999; "Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001; "Transilvanica", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003; "Petru Pavel Aron", Editura ASTRA, Blaj, 2007 (coautor Niculina Iacob). II. Ediții critice. "George Bariț și contemporanii săi", ed. îngrijită, prefețe și note (alături de alții) de ~, I-IX, Editura Minerva, București
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
1848", ibid., XXVIII, 1987-1988, p. 39-79; "Poezia lui Gheorghe Șincai", ibid., XXIX, 1989, p. 401-433; "Opera și ideile lui Simion Bărnuțiu", ibid., p. 21-50; "Studenții academici din Cluj la 1847", ibid., p. 485-501; "Protopopiat și sinodul diecezan în concepția Școlii Ardelene (originile problemei)", ibid., XXXIII, 1993, p. 359-363; "Bula papală “Rationi congruit” de la 1721 și începuturile Episcopiei Făgărașului", ibid., XXXIV, 1994, p. 85-106; "Biblioteca lui Inochentie Micu-Klein", ibid., XXXV, 1995, p. 347-373 și în broșură, ca supliment la “Viața creștină“, VI
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
decembrie; 1996, nr.1-2 (134-144), ianuarie; "Sate și genealogii din “Ierașul de Sus” (Contribuții la istoria nobilimii maramureșene în sec.XVIII)", ibid., XXXVII, 1997, p. 27-53 și în vol. "Maramureș, vatră de istorie milenară", III, 1997, p. 75-105; "Originile Școlii Ardelene", în “Revista de istorie și teorie literară”, XXXIV, 1986, nr.4, p. 20-25; XXXV, 1987, nr. 1-2, p. 14-18; "Nicolae Bălcescu în primăvara și vara anului 1849", ibid., XXXVI, 1988, nr. 1-2, p. 283-295; "Cartea românească veche la Viena", în
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Iosif Pervain inedit", ibid., XVII, 1986, nr.1, p. 162-165; "Istoricul Alexandru Papiu Ilarian. Corespondență inedită", ibid., nr.3, p. 160-171; "Un imn de la 1848 al lui Alexandru Papiu Ilarian", ibid., nr.4, p. 18-21; "Toma Costin, reprezentant al Școlii Ardelene", ibid., p. 116-123; "George Bariț, un om al cetății", ibid., XVIII, 1987, nr.2, p. 138-145; Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian", ibid., XIX, 1988, nr.1, p. 29-37; Din corespondența inedită a corifeilor Școlii Ardelene
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Ardelene", ibid., p. 116-123; "George Bariț, un om al cetății", ibid., XVIII, 1987, nr.2, p. 138-145; Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian", ibid., XIX, 1988, nr.1, p. 29-37; Din corespondența inedită a corifeilor Școlii Ardelene", ibid., p. 81-96; nr.3, p. 9-21; "Un pamflet inedit al lui Nicolae Bălcescu din toamna anului 1848", ibid., nr.4, p. 8-14; "Petru Maior. Care e portretul său real?", ibid., XX, 1989, nr.2, p. 170-176; "Nuvelistica lui Victor
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
25, p.8; "Hermeneutica istorică a Discursului lui Simion Bărnuțiu", ibid., Serie nouă, V, 1993, nr.22, p.5; " Liberalul Alexandru Papiu Ilarian", ibid., nr.26, p.1,7; "Naționalismul modern", ibid., nr.34, p.6-7; Vocația creștină a Școlii Ardelene", ibid., nr.41, p.1; 6-7; nr.42, p.9; "Memorandum. Organicitate istorică", ibid., VI, 1994, nr.17-20, p.5; "“Rationi congruit”. Înființarea Episcopiei Făgărașului", ibid.,VII, 1995, nr.3, p. 1,6-7; "Cultura lui Inochentie Micu-Klein", ibid., nr.16
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
1835, John Paget renunță la cariera științifică pentru a se consacra călătoriilor în lumea largă, printre care și în Transilvania (1835-1836). În 1837 se căsătorește la Roma cu Polixenia Wesselényi (fiica baronului József Wesselényi , și fosta soție divorțată a baronului ardelean László Bánffy de Losonc), pe care a cunoscut-o în 1835 în Italia. În anul 1839 s-a stabilit în satul Ghiriș-Arieș (azi Câmpia Turzii) din Ardeal. Aici transformă moșia soției - unde își ridică conacul în stil englez - după modelul latifundiilor
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
Austro-Ungară și nevoit să se ascundă după ce reușise să evadeze. A reușit să ajungă în final în Moldova, unde a fost întâmpinat cu suspiciune. Peripețiile sale au fost descrise în nuvela „Calvarul” (1919), al cărei personaj principal, poetul și gazetarul ardelean Remus Lunceanu, „cu părul alb, ca oaia”, este de fapt autorul. El a mai scris și alte nuvele axate pe tema războiului: „Hora morții” (1916), „Ițic Ștrul, dezertor” (1919) și „Catastrofa” (1919). Ideea scrierii acestui roman datează de la sfârșitul anului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ar fi suferit și mulți români. Mi se povestise că chiar la Bistrița, deci în țara mea, au fost spânzurați mai mulți preoți și țărani români bucovineni”, a mărturisit scriitorul. Rebreanu tocmai terminase de scris nuvela „Catastrofa”, în care ofițerul ardelean de origine română David Pop era silit să lupte împotriva armatelor românești, fiind măcinat de sentimentul vinei. Impresionat de fotografia pe care tocmai o văzuse, scriitorul a hotărât să reia frământările sufletești ale eroului nuvelei într-un roman intitulat "Pădurea
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Nu se cunoaște rezultatul luptelor din aceea vară însă, o lună mai târziu, Basarab cel Bătrân, reînscăunat pe tronul părinților săi, solicită principelui Transilvaniei, Ștefan Bathory I de Ecsed, sprijin militar până la sosirea armatelor moldovene care erau pe drum. Armata ardeleană a venit repede însă nu pentru a-l susține pe Laiotă Basarab ci pentru a impune pe tron pe Basarab cel Tânăr, nepotul de frate al acestuia. Prima luptă dintre cei doi se dă pe 5 octombrie și marchează o
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză" (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi"), „Soldatul necunoscut" (publicat tot în 1954, în aceeași colecție). Aceste scrieri, care au ca personaje țărani ardeleni de etnie maghiară, nu arareori având impulsuri piromanice și posedați de „ura de clasă" de rigoare a epocii. Mai târziu, proza lui Sütő devine oarecum mai sofisticată cu volumul „Rătăcirile lui Salamon" (publicat în 1957). În ultimii ani ai regimului
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat. Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau
Casa Matia din Cluj () [Corola-website/Science/302574_a_303903]
-
cu un grup de nobili, din regiunea Brăilei către Brașov, deci pe un drum mai scurt și folosit de negustorii brașoveni. Este evident că poziția lui Mircea a fost nefavorabilă în această perioadă și probabil că a stat în posesiunile ardelene, fie în Făgăraș, fie în cetatea Bologa de lângă Cluj. După întoarcerea în Transilvania, voievodul Știbor a mobilizat o nouă oaste cu care a intrat în Țara Românească în iarna 1396-1397, l-a capturat pe Vlad Uzurpatorul și l-a înscăunat
Politica externă a lui Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/302617_a_303946]