17,527 matches
-
au pe unde merge fără să treacă prin noroi. Logica descrisă de acest exemplu este universală pentru modul În care poate fi gândit orice design instituțional. Mulți pot Încerca să argumenteze că, uneori, există rațiuni mai Înalte care pot cere arhitectului să Îi oblige pe oameni să circule pe aleile geometrice și să-i pedepsească dacă nu o fac. Însă Întemeierea oricăror rațiuni pentru acțiuni colective, inclusiv a acțiunii colective Întreprinse prin autorități publice, nu poate avea loc decât pe baza
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu poate avea loc decât pe baza nevoilor celor care beneficiază și plătesc pentru ele, adică ale constituenților care consumă respectivul bun public. Mai mult, costurile de impunere a instituțiilor formale devin foarte repede prohibitive, pentru că, odată ce sistemul permite ca „arhitecții” să aleagă neconstrâns instituțiile pe care doresc să le pună În practică, efortul impus indivizilor de a se depărta de la propriul interes Își pierde „raritatea”: nu există nimeni 1 pentru care să conteze care este nivelul cumulat de efort cerut
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
, Eduard (2.IV.1861, Iași - 28.III.1896, București), critic literar și estetician. Este fiul arhitectului german Iosef Gruber. Urmează liceul la Iași, înscriindu-se, tot acolo, la Facultatea de Litere, pe care o termină în 1884. În 1886 pleacă la Paris, unde timp de un an urmează cursuri de filologie la École des Hautes Études
GRUBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287375_a_288704]
-
, Matilda (2.IV.1851, Iași - 9.IX.1932, Iași), poetă, prozatoare și autoare de comedii. S-a născut în familia arhitectului austriac Carol von Cugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român, și a Matildei (n. Hefner). Căsătorită cu filologul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai târziu cu chimistul Petru Poni. A debutat cu versuri în 1867
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
în doctrina sa fără să cadă în greșeala violențialiștilor sau a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru acțiune și doctrină politică. Doctrina cere o cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu face o casă la munte cu materialul de la șes, ci va face la munte o casă cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i stau la îndemână, să studieze mediul în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu face o casă la munte cu materialul de la șes, ci va face la munte o casă cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i stau la îndemână, să studieze mediul în care este chemat să facă o lucrare. Același lucru este și în politică. Un teoretician politic în elaborarea doctrinei trebuie să țină cont de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acolo cu geamuri mari, potrivit climei blânde din Italia de Sud, nu sunt bune la noi. Și astfel, școala din Galați, frumoasă, cu geamuri mari, se dovedise nepractică. Nu se puteau încălzi și elevii mureau de frig. Și dacă un arhitect este nevoit să studieze condițiile, să cunoască mijloacele, cu atât mai mult un arhitect politic trebuie să cunoască mediul ambiant. Cu drept cuvânt găsește Doriot că orice lege trebuie să fie regională, temporară și facultativă. În fiecare regiune sunt alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la noi. Și astfel, școala din Galați, frumoasă, cu geamuri mari, se dovedise nepractică. Nu se puteau încălzi și elevii mureau de frig. Și dacă un arhitect este nevoit să studieze condițiile, să cunoască mijloacele, cu atât mai mult un arhitect politic trebuie să cunoască mediul ambiant. Cu drept cuvânt găsește Doriot că orice lege trebuie să fie regională, temporară și facultativă. În fiecare regiune sunt alte condiții economice, culturale, sociale. Legea trebuie să țină cont de ele și nu poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Constant ș.a. scriu despre „jertfa” legionarilor ori despre generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul. Versuri și poeme în proză, cele mai multe ocazionale, mustind de ideologie de dreapta, dau Horia Stamatu, Iordache Nicoară, Ion Vasile, Ciril Vârnav. Mai publică articole, studii, comentarii Nicolae Roșu, arhitectul Mihai Urzică (Așezările românești în cuprinsul lor urbanistic, Reînnoirea satelor românești prin specificul lor), Andrei Flor (Fenomenul istoric), Alexandru Constant (Saint Just), D.C. Amzăr (Un muzeu social), Ion Vevercă (Robie economică), Yvonne Rossignon (Mitologie occidentală), Haig Acterian (Dramă și înviere
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
J.N. Manzatti, N. Teban ș.a., dau paginile de proză. Pamfil Șeicaru, ale cărui texte ocupă aproape jumătate din spațiul publicistic, semnează scrieri memorialistice, portrete ale celor mai importante personalități politice și culturale românești, pamflet și cronică literară: Ionel I.C. Brătianu. Arhitectul României Mari, un articol despre profesorul Ion Petrovici, a cărui prezență în închisoarea de la Aiud „dă sensul tragic al epocii noastre”, Nicolae Iorga, Un singuratec, C. Stere, Parodia lui Dorian Gray. N.D. Cocea, Poezie și politică. Octavian Goga. Timbrul inconfundabil
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
, Alexandru (6.X.1872, Iași - 24.V.1966, București), prozator. Tatăl lui C. se numea Pierre Cazaban și era fiul lui François Cazaban, originar din Carcassone, stabilit după mijlocul secolului al XIX-lea la Iași, unde era arhitect al orașului. C. învață la Iași, unde urmează, până în 1895, cursuri la Liceul Național. Mai târziu va frecventa doi ani Școala de Arhitectură din București. Fire nestatornică, se perindă prin tot felul de slujbe, fiind corector de ziar, desenator tehnic
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
mai înalte ale acesteia. Un rol important în promovarea elenismului la Roma l-a avut, înaintea lui, Livius Andronicus (284-204 î.Ch.), inventatorul artei traducerii, cel care a tradus pentru prima dată Iliada lui Homer în limba latină. Al doilea arhitect al transferului elenismului în Imperiul Roman a fost Marcus Tullius Cicero (106-43 î.Ch.), personalitate covârșitoare în cultura romană, care a introdus la Roma toate criteriile filosofiei grecești, pe care și-a însușit-o de la filosoful epicurean Philon din Larisa
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
studenților și mai ales performanțele lor (31, 69). Mulți cred că termenul de Universitate („Universitas”) derivă de la „universalitate” (cunoștințe universale). De fapt, în Evul Mediu „universitas” însemna „asociere” și se referea la diferite grupuri profesionale, care puteau fi pictori, dulgheri, arhitecți etc. În cazul nostru, era vorba de asocierea printr-un interes comun a studenților și a magiștrilor (profesorilor - termenii nu sunt identici, dar sunt apropiați). Pentru ca o „Universitate” să aibă acest statut, ea trebuia să cuprindă cel puțin două facultăți
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
aflat că au mers două săptămâni pe jos de la Luciu Giurgeni până la Gura Humorului, pentru că nu au vrut să se urce în tren fără bilet. C. I.: De cine ne mai puteți povesti? S. Ț.: Mai era Nae Rădulescu 45, arhitect, om excepțional, liniștit și cult de îți făcea plăcere să stai de vorbă cu acești oameni. Apoi, Ștefan Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din București, generalul Stareșin, colonelul Marian fost aghiotant a lui Dej, Hertzog Christian 47, Schmidt Dietmar 48, Prall Gunter 49, Popescu Vasile, Falk Peter 50, Gherdanovici Ștefan 51, Paleologu, Basmagian, fost impresar la Teatrul "Alhambra" din București, pe George Văsii arhitect din București, Nae Rădulescu arhitect din București, Grigore Vintila 52, inginer constructor, Zimmerman Horst 53, Hoprich George 54 sau Gheorghe, german de origine, din Daia, profesor de limbă germană care după ce s-a dus acasă, eliberat fiind, din cauza autorităților s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Marian fost aghiotant a lui Dej, Hertzog Christian 47, Schmidt Dietmar 48, Prall Gunter 49, Popescu Vasile, Falk Peter 50, Gherdanovici Ștefan 51, Paleologu, Basmagian, fost impresar la Teatrul "Alhambra" din București, pe George Văsii arhitect din București, Nae Rădulescu arhitect din București, Grigore Vintila 52, inginer constructor, Zimmerman Horst 53, Hoprich George 54 sau Gheorghe, german de origine, din Daia, profesor de limbă germană care după ce s-a dus acasă, eliberat fiind, din cauza autorităților s-a spânzurat. C. I.: Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Râșești, la Dobrina ori la Târzii, sus la Barboși ori la Hoceni, Hurdugi sau Grumezoaia, la Florești, Șurănești sau Zorleni, oriunde locul de promenadă devenea prielnic. Adesea, conacul ori castelul realizat nu se situa pe un loc gol, ci cu arhitecți și peisagiști aduși chiar din străinătate se realiza în jurul lor adevărate grădini fabuloase. Erau fântâni și alei, verdeață de tot felul, flori autohtone și exotice, arbori de aceeași categorie, păsări, chiar și păuni, care făceau deliciul privitorilor. Erau organizate și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ieșirea din țară a cetățenilor și a fețelor bisericești, trecerea supușilor străini peste hotare. Departamentului lucrărilor publice i se reglementau atribuțiile cu privire la plata lefurilor amploaiaților săi, i se defineau competențele slujitorilor proprii, se prevedea organizarea unei școli de ingineri și arhitecți, însărcinările pe care le aveau în ce privește lucrările șoselelor și a podurilor, paza lor și rolul cantonerilor, păvăluirea și șoseluirea orașelor ținutuale, lucrarea podurilor și a podețurilor lăturalnice. Erau reglementate atribuțiile Departamentului averilor bisericești și al învățământului public, legiuirile menite să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
potrivindu-i între sprâncene un nas fără pereche, i-a htărăzit și-un nume pe măsură, vestind ca o reclamă, organul epocal: Tănase! S-ar fi putut să-l cheme oare Tita Rufo sau Talleyrand? Imposibil! De data aceasta, marele arhitect al universului a, cum se zice, nirnerit-o. Toate însușirile genului, Tănase le întrunește la superlativ: înfățișare, voce, dicție, simț al ritmului, ureche muzicală (era să zic musichallă), comunicativitate, prestigiu humoristic, în fine via comica. Din clipa în care intră și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pur, care a gustat din plin momentul și clipa surprizei, adică timpul unei plăceri, fără origine și istorie, lipsit de legătură 244 și de viitor, este readus a doua zi la vidul esențial al existenței sale. Astfel surpriza a fost arhitectul momentului, al acelui moment care se dovedește a fi cel, nu numai al unei morți provizorii, ci a morții pur și simplu a libertinajului, în vacuitatea repetițiilor fără legătură și fără sfârșit 245. Rapiditatea are ceva ireal astfel încât povestitorul nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a veni în casa lui cea mică: "Ea răspunse că va veni, dar că nici acolo, nici în altă parte nu se va teme de el". Dar ea nu luase în calcul strategiile surprizei, repetițiile, gradațiile ei savant îmbinate de către arhitectul locurilor. Urmărim așadar vizita în această casă mică în care se reunesc bunul gust, sensibilitatea și inventivitatea proprietarului. Simplitatea pastorală este savant îmbogățită de varietatea perspectivelor, de așezarea neobișnuită a obiectelor care atrag privirea (nerăbdătoare să le admire pe toate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întoarce capul ca "atenția să-i fie surprinsă. Cabinetul era împodobit cu cel mai frumos lac chinezesc" etc. Cina este uluitoare: masa dispare undeva în adâncimi în timp ce desertul sosește prin aer. Iar repetarea jurămintelor de dragoste contribuie la desăvârșirea muncii arhitectului: "Mélitte fremătă, se tulbură, suspină și pierdu prinsoarea". Desigur, acest tip de povestire nu este nou. În Angola de La Morlière sau în Divorț fericit de Marmontel, vizita unei mici case și a amenajărilor ei luxoase o fac pe tânăra femeie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în perioada interbelică. Succesul expoziției îi determina pe organizatori să inițieze o expoziție itinerantă, numai cu secțiunea de arhitectură, prezentată în 1994 la ETH la Zürich (Institutul Tehnologic Federal Elvețian) și în 1997 la RIBA, la Londra (Institutul Regal al Arhitecților Britanici), numită „Romania in the 1930’s: Architecture and Modernism”. Expozițiile au avut succes și și-au atins scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală în ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Arhitecților Britanici), numită „Romania in the 1930’s: Architecture and Modernism”. Expozițiile au avut succes și și-au atins scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală în ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lângă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
porțile revistelor academice internaționale și începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lângă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatând ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sunt prezentați ca niște genii pe nedrept ignorate de istoria arhitecturii din „lumea vestică”, creatori talentați care operau într-o societate în plin avânt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]