7,651 matches
-
din județ de acolo, din Buzău, a murit mai întâi unul dintre băieți, omorât în bătaie la Securitate. Altul a murit într-un accident de mașină, tot așa când pleca să muncească cu ziua. A murit apoi de bătrânețe și baba. Tatăl, care se ducea undeva până aproape de Focșani și lucra câte o săptămână și apoi se întorcea, venea toamna cu struguri, cu mere, că lucra și pe produse, nu numai pe bani. Și el a fost zdrobit în bătăi la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nici măcar o bucățică de anafură, dar bătrâna, care avea vreo 80 de ani, se ducea la cuibarul găinilor și îmi aducea două ouă, mi le băga pe prispa aceea și închidea ușa ca să n-o vadă madam Ciupercă. Și venea baba cam la două, trei zile și îmi punea două ouă acolo de-mi mai alinam foamea. În acea iarnă a fost făcută și o stabilizare monetară. Fratele meu a trimis o sută sau două de lei după stabilizare, dar a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doi ugri (galbeni) de tot hornul" încât „ticăloșii pământului", mulți și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la casa lui, de tot hornul dădea câte doi ugri"; „măcar că era iarnă, bieții oameni și babele și altă sărăcime pustiiau casele și fugeau în lume plângând". Fumăritul se adăuga altor dări: pogonăritul - câte un galben de pogonul de vie; vădrăritul sau vedritul - câte 4 bani de vadra de vin. În Descrierea Moldovei din spusele lui Dimitrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
metonime, mai ales în cazurile când mamele erau văduve, singure sau divorțate în momentul înregistrării fiului sau când copilul era „din flori", ca în cazurile: Ion a Gaftoanii, Ioan a Zăițăi, Vasâle a Babii sau Lupu Zamfir în loc de Lupu Zamfirii, baba. Metonime sunt multe la Vulturești și Buhăești: Vasile Agavriloae, Neculai Avăloae, Maria N. Avădanei, Toader Atasiei... 7. Uneori, numele de familie s-a format de la numele de boier sau supranumele bunicului ca în cazurile preotului Vasîli sân polcovnicelul Ștefan și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Verca și Nicolae Bălănescu; regiunea Arad, echipa Moldovanu; regiunea Sibiu, echipa Nicolae Mândreanu, cu Matei Matu și Radu Șutu în componență; regiunea Brașov, echipa condusă de Constantin Ardelea, înlocuit cu Gheorghe Monu, având ca subordonați pe Stoian Brăilă, Racoviță și Baba; regiunea Ciucaș, echipa condusă de Vasile Lovin, având ca membri pe Ciupală și Nicolae Popescu (arestați), radiotelegrafiști, Florin Popescu, Constantin Toma, Cratu Cernohut și Axintie Crișu, zis Florescu. Existența acestor echipe fusese semnalată în urma descoperirilor făcute de Siguranță, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
educației, Sinesteziile sau sensibilitatea dublă și multiplă, Puterea credinței, Credința populară românească. Artistul Dan Hatmanu s-a născut la 31 octombrie 1926, la Scobinti, Iași. A urmat cursurile Institutului de Arte Plastice din Iași (1945 1950), la clasa profesorului Corneliu Babă. În anul 1960, obține, prin concurs, bursa Nicolae Grigorescu, pentru doi ani de studii la Leningrad și Paris. Experiență pariziana i-a influențat artistului repertoriul tematic și a contribuit la definirea să stilistica. Profesor la Facultatea de Arte Plastice, din cadrul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
are a face cu ideile de distribuire atomară sau de opoziție dialectică, ci este de căutat pe căile împrăștierii și încrucișării, în jocul urmelor, conotațiilor, ramificărilor și răsturnărilor. Această pluralitate nu este dezordine, sau pedeapsă a divinității (apropo de Turnul Babei, a cărui metaforă o utilizează pentru a apropia textualitatea arhitecturii de scriitură în general), ci consecință a limbii. în strânsă conexiune cu diferența astfel înțeleasă s-a născut și singurul stil sau modalitate a gândirii, specifică postmodernismului: deconstrucția. într-adevăr
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Seuil, Paris, 1972 4. Barthes, Roland, S/Z, Seuil, Paris, 1976 5. Codoban, Aurel, Structura semiologică a structuralismului. Critica unei semiologii pure și practice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984 6. Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean Mărie, Noul dicționar al științelor limbajului, Editura Babei, București, 1996 7. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 8. Eco, Umberto, Les limites de l'interpretation, Bernard Grasset, Paris, 1992 9. Francastel, Pierre, Art et technique au XIXe et XXe siecles, Les Editions
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a apărut în urmă cu mai mult de 10 500 - 10 000 de ani și preluată apoi și de preoții, vracii sau vrăjitorii vieții primitive din Bucegii de astăzi. Se pare că cunpștințele lumii erau cunoscute în zona Sfinxului și Babele Bucegilor, pe unde probabil trecea la acea vreme axa lumii și cunoscute mult mai târziu de civilizația sumero-babiloniană, egiptenă, greacă sau mazașă. Astronomia s-a concretizat în epoca umană a civilizaților care se aflau pentru prima dată în fața fenomenelor naturale
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
dea popa nafură. Mi-am amintit că aveam un pachet de biscuiți prin buzunare și-am înghițit în fugă vreo câțiva, fără să mă vadă bunica. M-a târât de mână până la biserică, m-a arătat pe la tot felul de babe care m-au pupat zgomotos pe obraz. Am intrat. Bunica mi-a spus cam cum stă treaba pe-acolo, că trebuie să vorbesc în șoaptă. Apoi mi-a făcut prezentările: care sunt cei mai importanți sfinți, care-i Maica Domnului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
alături sau ieșind elegant din trăistuțe. Costumele sunt expuse într-o alt ă ordine în fiecare an, în funcție de câte reușesc să adun ca număr. Costumele de mire și de mireasă, de fetițe și de băieți sau de mo șnegi și babe sunt așezate pe familie; mamă, tată, copii. Cine le organizează în acest mod? Nimeni alta decât doamna profesor Maria Borș, pe care am descoperit-o foarte pricepută în arta populară românească. Recunosc că fără dumneaei n-ar arăta atât de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
că internetul, cu ale sale site-uri matrimoniale, reușește să rezolve toate aceste probleme. Nu, de multe ori sunt mai bune aceste metode și de asta probabil că fetele încă mai vin aici sau in sate se mai duc pe la babe știute, atoateștiutoare, ca să afle acest ursit. Ei bine, doamna Agapi și echipa dumneaei a reușit să ne aducă în fața aceste obiecte extraordinare, să inventeze anumite procedee, ați văzut acolo acea urnă în care se poate pune un bănuț, fiindcă totul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
iubite pe care le avea noul pădurar. Atât gestionarul, cât și pădurarul reprezentau fiecare, în sine, un centru de putere, iar puterea a avut mereu ceva misterios și ascuns, care ridică multe întrebări și care provoacă până și imaginația ultimei babe. Așa am auzit acum și despre criză, de la oameni cu pretenții mult mai mari, cum că ar fi fost pregătită de mult în ,,laboratoarele" nu știu cărei puteri mondiale. În general conspiraționistul are o atitudine a-tot-știutoare, imposibil de suportat și mai ales
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a gândit cineva să înceapă alfabetizarea civică a populației, deși mulți au resimțit brânciul ca pe un atac direct la personalitatea și libertatea lor de gândire. Ca de obicei, posturile de televiziune aservite năstăsismului au ieșit în trombă la atac: babe reumatice care se plângeau că nu pot da cu mătura, țațe cu aplomb care-i cereau lui Băsescu să achite el nota de plată a apei "stricate cu curățenia" (expresia, uluitoare, e strict autentică!), proletari principiali care, brusc, descopereau distincția
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
ascunsă, prin propunerea ei ca formă culturală și ca stare firească în sistemul său de referință, Monica se dezvăluie pe sine ca un proiect ratat: în loc de Venus din Willendorf, paradigma absolută a feminității, ea a devenit un fel de fata babei, revelator mecanic al nenumăratelor porcării de mahala și dramolete de cartier.
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
e plod ("zeci de cărucioare cu plozi ară spațiul verde", EZ 3375, 2003). Tot decupaje de vîrstă se reflectă în june și mai ales jună - termeni azi exclusiv ironici pentru noțiunile "tînăr", "tînără": "Doi juni olteni au pornit la violat babe" (EZ 1632, 1997); "juna cu fața roșie ca sfecla" (EZ 3375, 2003); "cum se exprima nu de mult la TV o jună" (România liberă = RL 986, 1993); Mireasa colecției Levintza a stârnit ropote de aplauze: juna a purtat pe creștet
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
pentru volumele La "Grandiflora" sau Vedenia, dar nici una dintre ele nu e excepțională, încât să putem spune că autorul ar fi nedreptățit-o prin uitare. Registrele tematice sunt destul de diferite. Editorul manifestă o preferință specială pentru portretele oamenilor umili din Baba Măndica (unde o bătrână pierde bucata ei de pământ de la marginea orașului printr-un tertip avocățesc), Moș Ion (unde un bătrân alungat din casă de copii încearcă să-și recâștige un loc al său muncind ca slugă cu un înduioșător
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
Pann, Odobescu, Ispirescu) o încercare cultă de a imita vorbirea populară. Cel mai vechi exemplu de folosire a lui alde apare deja la Dosoftei; multe alte atestări sînt oferite de scriitorii secolului al XIX-lea: Heliade (,Or aide l-alde baba Comana, or Sorica"), Grigore Alexandrescu (,multe de-alde alea"), Creangă ("de-alde bătrînul Alecu Forescu", ,cioflingari de-alde tine", ,de-alde aceste") etc. Putem constata că acest alde popular e destul de prezent în limbajul familiar actual, chiar și în scris
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și semantica („Chiar numele - Dragobete - semnifică întruchiparea unei fapturi dragi, mitico-erotice”, romare.ro), pînă la expunerea unor teorii, susținute cu convingerea tipică
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
ro). Complet aberant e decupajul rebusistic, veritabilă etimologie populară, care pune în legătură terminația -bețe (conținînd sufixul -ete) și adjectivul beat: „Numele «Dragobete» vine de la «beat de dragoste» și se mai numește «Sfanțul Ion de primăvară», cel care este fiul Babei Dochia” (artatraditionala.ro/tradiții); „Se cheamă DRAGOBETE, de la «beat de dragoste» sau Șan Ion de primăvară, fiu al Babei Dochia” (nouaromanie.ro, nr. 1, 2001). Descrierea amestecă fără ezitare limbile și tradițiile, fără a sesiza vreo contradicție între statutul de
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
adjectivul beat: „Numele «Dragobete» vine de la «beat de dragoste» și se mai numește «Sfanțul Ion de primăvară», cel care este fiul Babei Dochia” (artatraditionala.ro/tradiții); „Se cheamă DRAGOBETE, de la «beat de dragoste» sau Șan Ion de primăvară, fiu al Babei Dochia” (nouaromanie.ro, nr. 1, 2001). Descrierea amestecă fără ezitare limbile și tradițiile, fără a sesiza vreo contradicție între statutul de sfînt creștin și cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
de la «beat de dragoste» sau Șan Ion de primăvară, fiu al Babei Dochia” (nouaromanie.ro, nr. 1, 2001). Descrierea amestecă fără ezitare limbile și tradițiile, fără a sesiza vreo contradicție între statutul de sfînt creștin și cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. E amintită, în treacăt, o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Ca cititor nespecialist, care nu are acces decît la o mică parte din materialul documentar adunat de folcloriști, mărturisesc că mi se pare mult mai credibilă descrierea din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
moldovenesc în arhitectură iar, pe plan politic, salvarea flancului sud-estic al Europei, care a înflorit, la adăpostul sacrificiului românilor. Să-i păstrăm memoria și să apărăm moștenirea sa! G. DRĂGAN, Filiala Nisporeni; P. ABABEI, Filiala Drochia; BOGATU, R. LOZOVAN, Filiala Babele, regiunea Odessa, Ucraina; T. SCHITOR, Filiala Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina; dr. Vasile RUS, Filiala Sângeorz-Băi; dr. Vlad BEJAN, Maria DEACONU, Colegiul Fundației, Iași.
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]