10,800 matches
-
410. Faptul că puterea a fost nevoită să dea o lege pentru a rezolva chestiunea monahală demonstrează opoziția ierarhiei B.O.R.. Aceasta “interpreta” hotărârile Departamentului Cultelor. Din documente reiese foarte clar amestecul Securității În desființarea mănăstirilor. Tabelele cu numele călugărilor și călugărițelor au fost Întocmite abuziv de către ofițerii de Securitate, nici măcar criteriile poliției politice nu erau strict respectate. Decretul 410 nu a fost doar o lovitură dată mișcării monahale, el a afectat În general Biserică Ortodoxă Română. În Întreaga țară
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
ca urmare a vânării lor în masă. Primele victime au fost: sirene, foci, cetacee. Sirena lui Steller (Hydromamalis stelleri) descoperită în anul 1712 în Marea Okhotsk a fost exterminată în numai 25 de ani. Datorită vânătorii excesive a dispărut foca călugăr (Monachus tropicalis) din Caraibe iar efectivul de foci din Mediterană (Monachus monachus) ajunsese în 1987 la 350 de exemplare. Balena antarctică gri a dispărut în jurul anului 1730. La începutul secolului al XX-lea, numărul de balene albastre (Balenoptera musculus) din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
denumirea de „wolfkunds” (câinele lup sau metiși de câine-lupă. Multă vreme câinele-lup a fost cunoscut sub denumirea de „Câine-lup de Vosges”, după denumirea munților Vosges sau de câine „ciobănesc din Valea Münsterului”, unde au fost aduși În stare primitivă de călugării Scoției, la ridicarea mănăstirii din acest loc, așa cum rezultă și din partea În care este tratată originea acestor câini. Francezii, datorită arealului de formare și de răspândire inițială Între granițele provinciei Alsacia, Îi cunoșteau sub numele de „Câini alsacieni”, fiind prezentate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
brâncovenești. Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În plus, acești pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiți, de exemplu arhimandritul Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
politic și cultural de care se bucura Bizanțul, muzica bizantină a pătruns de timpuriu În Biserica noastră, Începuturile acestei muzici la români datând din timpul apariției și răspândirii creștinismului pe aceste meleaguri. Începând cu răspândirea monahismului În țările române, alături de călugării autohtoni au fost și unii călugări străini, care, odată cu venirea lor aici, aduceau și manuscrise slave sau grecești conținând muzică bizantină. După formarea statelor feudale, are loc o mai temeinică organizare a bisericii. Primii mitropoliți ai Țării Românești fiind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
bucura Bizanțul, muzica bizantină a pătruns de timpuriu În Biserica noastră, Începuturile acestei muzici la români datând din timpul apariției și răspândirii creștinismului pe aceste meleaguri. Începând cu răspândirea monahismului În țările române, alături de călugării autohtoni au fost și unii călugări străini, care, odată cu venirea lor aici, aduceau și manuscrise slave sau grecești conținând muzică bizantină. După formarea statelor feudale, are loc o mai temeinică organizare a bisericii. Primii mitropoliți ai Țării Românești fiind greci de origine și depinzând de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih și În celelalte cărți de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici și cu metode simple Îi Învățau cântarea și rânduiala slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la mitropolii, episcopii și mănăstiri
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
mare protopsalt al Țării Românești. Și la Mănăstirea Antim din București se Învăța muzica psaltică În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește...“, iar În capitolul 6, Pentru Învățătura copiilor, scrie: „La trei copii săraci
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
care se dovedește a fi un om de o vastă cultură, cu o temeinică pregătire filozofică, muzicală și filologică. Impresionat de stilul lucrărilor traduse de el și convins de titulatura de „sfetagoreț“, Nicolae Iorga spune despre el că era „un călugăr Învățat care fusese și la Athos“. Prin monumentala lucrare Psaltichia românească, despre care am vorbit mai sus, dar și prin cele trei cărți traduse, Filotei se impune ca un mare om de cultură, care ne-a lăsat ca moștenire de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
întinde de la nord la sud, cu magazine și, bineînțeles, cafenele și, ceea ce e cel mai rău, cu vitrine pline de tot felul de chestii colorate și dulci, iar dacă la frutta di martorana 51, inventate ca și cannolli siciliani, de călugări, și la cassata, inventată de un păstor arab, rezistam destul de ușor, la ciocolată și zecile de feluri de tarte, ba. Astă iarnă, Andrei se bucurase de turta dulce pe care i-o trimisesem... o găsisem întâmplător, printre cărți, căni, ceaiuri
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Un singur lucru îți mai trebuie: să spui acestea Domnului Hristos și să-i ceri ajutorul. Cum, părinte? Spovedindu-te! Omul îngenunche, se mărturisi Domnului prin duhovnicul său și așa s-a biruit pe sine. 72. Adevărata smerenie La un călugăr bătrân veni într-o zi un frate tânăr, ca să facă ascultare și pe urmă să îmbrace și el haina monahală. Într-una din zile, veni la călugărul bătrân și-i zise: Sunt nemulțumit întru totul de mine, părinte, căci sunt
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
său și așa s-a biruit pe sine. 72. Adevărata smerenie La un călugăr bătrân veni într-o zi un frate tânăr, ca să facă ascultare și pe urmă să îmbrace și el haina monahală. Într-una din zile, veni la călugărul bătrân și-i zise: Sunt nemulțumit întru totul de mine, părinte, căci sunt un păcătos. Bătrânul călugăr îi zise: Bine este să te smerești în felul acesta. Dar voind să-i încerce smerenia, adăugă: Mi se pare însă că nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o zi un frate tânăr, ca să facă ascultare și pe urmă să îmbrace și el haina monahală. Într-una din zile, veni la călugărul bătrân și-i zise: Sunt nemulțumit întru totul de mine, părinte, căci sunt un păcătos. Bătrânul călugăr îi zise: Bine este să te smerești în felul acesta. Dar voind să-i încerce smerenia, adăugă: Mi se pare însă că nu ești sincer când spui aceasta și de aceea îți rânduiesc să nu mai vorbești așa. Atunci, tânărul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să-i încerce smerenia, adăugă: Mi se pare însă că nu ești sincer când spui aceasta și de aceea îți rânduiesc să nu mai vorbești așa. Atunci, tânărul se tulbură și, înroșindu-se de supărare și nemulțumire, se arătă mirat. Călugărul atunci îi spuse cu blândețe: Vezi, dragul meu, tu primești repede să te umilești tu pe tine însuți, dar nu primești tot așa de ușor când altul te umilește pe tine. Adevărata smerenie se cunoaște când ești umilit de altul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
din moment ce sufletul lui este ca o coală albă; deci își poate trăi viața cinstită și frumoasă fără Hristos. Într-o zi mergând în excursie cu mai multă lume, ajunse la o mănăstire foarte retrasă, în mijlocul pădurii. Acolo se afla un călugăr vestit prin înțelepciunea sa, iar omul nostru cel mândru voi să stea și el puțin de vorbă cu bătrânul pustnic. Ajuns în chilia călugărului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu și despre păcat. Trufașul se abținu cât putu, dar la plecare
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu mai multă lume, ajunse la o mănăstire foarte retrasă, în mijlocul pădurii. Acolo se afla un călugăr vestit prin înțelepciunea sa, iar omul nostru cel mândru voi să stea și el puțin de vorbă cu bătrânul pustnic. Ajuns în chilia călugărului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu și despre păcat. Trufașul se abținu cât putu, dar la plecare îi zise călugărului: Eu n am nevoie de Dumnezeu, de vreme ce viața și sufletul meu, sunt ca o coală albă de hârtie! Călugărul, privi spre
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
înțelepciunea sa, iar omul nostru cel mândru voi să stea și el puțin de vorbă cu bătrânul pustnic. Ajuns în chilia călugărului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu și despre păcat. Trufașul se abținu cât putu, dar la plecare îi zise călugărului: Eu n am nevoie de Dumnezeu, de vreme ce viața și sufletul meu, sunt ca o coală albă de hârtie! Călugărul, privi spre el, dădu din cap și-i răspunse zâmbind: Bine, bine, să zic și eu așa cum zici dumneata, dar atunci
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în chilia călugărului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu și despre păcat. Trufașul se abținu cât putu, dar la plecare îi zise călugărului: Eu n am nevoie de Dumnezeu, de vreme ce viața și sufletul meu, sunt ca o coală albă de hârtie! Călugărul, privi spre el, dădu din cap și-i răspunse zâmbind: Bine, bine, să zic și eu așa cum zici dumneata, dar atunci bagă bine de seamă să nu-și scrie diavolul numele lui pe ea. Trufașul tăcu, dar ieșind din chilia
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
privi spre el, dădu din cap și-i răspunse zâmbind: Bine, bine, să zic și eu așa cum zici dumneata, dar atunci bagă bine de seamă să nu-și scrie diavolul numele lui pe ea. Trufașul tăcu, dar ieșind din chilia călugărului, rămase pe gânduri și mergând el pe drum începu să se întrebe: „Oare este chiar așa de albă cum zic?” Și gândind mai adânc la viața și faptele lui, văzu multe pete! Acum văzându-și păcatele, i-a fost destul de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
îl însoțesc pe om până la Tronul Judecății lui Dumnezeu. Ele merg înainte, vorbesc pentru el și află milă și îndurare, dobândindu-i mântuirea. 92. Trâmbița Judecății Era odată un mare împărat, care trecând cu mare alai pe drum, întâlni doi călugări în haine sărăcăcioase și cu fețele slabe și negre. Împăratul știa că trupurile lor se topiseră de post, rugăciune și multe nevoințe. Deci cum îi văzu sări din trăsură se înclină lor până la pământ apoi îi îmbrățișa și-i sărutară
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
De aceea se duseră la fratele împăratului care locuia în oraș și-i spuseră să se ducă el la împărat să-i zică să nu se mai facă de râs în fața lumii, sărutând și îmbrățișând niște zdrențăroși fie ei chiar călugări sau preoți. După ce fratele îi zise împăratului că nu se cuvine a se comporta așa cu niște oameni ca aceia, împăratul îi explică de ce îi respectă, dar fratele său nu înțelese. Împăratul avea un obicei: când trebuia să-i facă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pe gânduri. Simți peste mâna mea o mână caldă. Când ne-am privit, am văzut în ochii prietenului meu, dorința iertării. De-acuma era salvat, de vreme ce nu se mai credea fără de păcat. 101. Taina păcii Într-un pustiu, trăia un călugăr mult îmbunătățit. Simțind că i se apropia sfârșitul vieții pământești a trimis pe un ucenic al său în sat pentru a chema pe preotul duhovnic, ca să-i străjuiască plecarea sa din lume și să-l împărtășească. Acesta veni degrabă și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pe un ucenic al său în sat pentru a chema pe preotul duhovnic, ca să-i străjuiască plecarea sa din lume și să-l împărtășească. Acesta veni degrabă și sta la căpătâiul celui ce avea să treacă în curând în veșnicie. Călugărul, cu toate că simțea sfârșitul său apropiat, avea totuși o pace desăvârșită în întreaga lui ființă, iar fața lui era veselă și plină de lumină. Preotul îi zise atunci: Te rog, frate, de unde îți vine pacea aceasta?! De la Bunul Dumnezeu, răspunse călugărul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Călugărul, cu toate că simțea sfârșitul său apropiat, avea totuși o pace desăvârșită în întreaga lui ființă, iar fața lui era veselă și plină de lumină. Preotul îi zise atunci: Te rog, frate, de unde îți vine pacea aceasta?! De la Bunul Dumnezeu, răspunse călugărul. Da, frate, eu știu că toate sunt de la Bunul Dumnezeu, dar vreau să știu pentru care faptă mai ales, crezi că ți-a dăruit Dumnezeu o asemenea pace?! Atunci călugărul, cu o lumină neasemuită pe chip, i-a zis: Când
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]