7,041 matches
-
talente?99 " Prima întâlnire cu poetul" e o redare caracteristică, intens codificată, pe care o regăsim în numeroase documente ale vieții literare în modernitate 100. La fel ca și alte reprezentări ale sociabilității în lumea scriitorilor desfășurate în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea unei marginalități. Pentru că atunci când sunt scoase în evidență, ritualurile și practicile specifice lumii scriitoricești marchează situarea artiștilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
O cumplită dramă familială îl făcea să fie bun și iertător, mângâind copiii care-i întâlnea în cale". Și G.G. Ursu, autor al studiului de Istorie și geografie literară „Tecuciul literar", Bârlad, 1943, p. 8, 32-33, care ne vorbește despre „Cenacluri literare la Tecuci", unul în casa „în formă de vilă modernă", străjuită de „perdeaua plopilor drepți și înalți, unde Doamna Amelia Papadopol-Calimach, fiica Plitosoaiei și stăpâna casei făcea primirile, casă în care „lumea invitată asculta muzică, tineretul dansa", iar alții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comunității românești în străinătate. De pildă, una dintre cele mai longevive acțiuni culturale ale exilaților a fost posibilă grație Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris care a pus la dispoziție un spațiu în sediul său de pe rue Ribera pentru ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
soluții pentru implicarea intelectualilor din exil întru eliberarea României și era încurajată creația literară în limba română, căci, așa cum spunea Monica Lovinescu „mai buni, mai răi, mai vedeam ce făceam, ce am mai scris”. Nu este întâmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a întâlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ce am mai scris”. Nu este întâmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a întâlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai târziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă în jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a întâlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai târziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă în jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată în locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, în anii ’70, și scriitori din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai târziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă în jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată în locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, în anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform părerii împărtășite doar de unii dintre participanți că literatură de calitate se face
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
august 1949. A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu Povestiri istorice, după ce a publicat, sporadic, în presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
agitat dintre noi era Goga. Ne cucerea pe toți cu veselia lui. Știa să povestească și să improvizeze, să imite ticurile unuia sau ale altuia, să descrețească frunțile celor mai morocănoși dintre noi." Portretistica lui I. Peltz culminează la "Sburătorul", cenaclu pe care l-a frecventat asiduu. Iată cum îl vedea pe E. Lovinescu: Era un bărbat masiv, cu părul prematur încărunțit, cu un zâmbet sceptic pe buze, cu o inimă comprehensivă a semenilor. Scepticismul nu l-a împiedicat niciodată să
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
colegi de-ai săi de generație. I se părea că nu e îndeajuns de... respectat și prețuit". I. Peltz repetă apoi lucruri știute din Memoriile lui Lovinescu, așa cum ar fi declinarea numelui de Ion Popescu la debutul originalului poet în cenaclu, și relatează fapte anecdotice din timpul stagiului de doctoranzi în Germania a lui Ion Barbu și Tudor Vianu, care au circulat ca un fel de folclor până în vremea noastră. Un alt portret ce merită să fie remarcat este acela al
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
cu limbă de moarte să fie îngropat cu cărțile lui Lovinescu, pentru că purtau dedicații de mare apreciere la adresa lui. Desigur, nu este uitat Liviu Rebreanu, cu înfățișarea lui impunătoare și părul ca spicul de grâu, cu prezența lui aproape taciturnă la cenaclu și modul său de lucru (noaptea), fapte pe care le știm din memorii anterioare, precum și din jurnalul și interviurile romancierului. I se pune însă în seamă o afirmație (inexactă) că s-ar fi pronunțat în cadrul unei anchete literare "pentru arta
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
în stare să cultiv relații, să găsesc sponsori, să obțin subvenții. M-am acuzat chiar și pentru faptul că, din cauza celorlalte ocupații și obligații, dar și ca urmare a firii mele, nu am frecventat niciodată cafenelele și crîșmele "literare", nici măcar cenaclurile, nu mi-am asigurat prietenia factorilor de influență, n-am pătruns în lumea scriitorilor, criticilor și editorilor, necum să rămîn acolo. Și, firește, ani de zile i-am invidiat pe cei care fac toate astea. Acum știu că am fost
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
gruparea se revendică, în majoritate, de la modernismul tîrziu. Revista are de ceva vreme și site pe Internet, la adresa: http://lett.ubbcluj.ro/îechinox. De "pe la începutul lui 1968, probabil la echinoxul de primăvară" membrii grupării se întrunesc și într-un cenaclu. Această longevitate și autoregenerare ("în cei 35 de ani de existență, revista a produs ritmic scriitori, consacrați ulterior, cu foarte puține excepții, în spațiul literaturii naționale") nu se explică numai prin codul profesionist pe care l-ar fi impus primii
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
pe fondator și cel care îl deconspiră astăzi penibil pe Nicolae Florescu. Publicație prolixă Jurnalul literar, serie nouă, iulie -august, 2004, este un amestec de aspirații maximaliste, cu vagi pusee abisalo-metafizice, și stereotipii etico-politice la ordinea zilei. Un aer de cenaclu, cu scriitori de ocazie și filosofi amatori, plutește imperturbabil peste imensele pagini îmbîcsite de text pînă la sațietate și, cu excepția a cîtorva nume, Gh. Grigurcu, Bujor Nedelcovici, Gh. Glodeanu și tînăra Liliana Corobca, aproape nimic nu mai poate fi reținut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
la o carte a dlui Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Ed. Timpul, Iași, 2003, pe care n-o cunoaștem (am rămîne îndatorați editurii sau autorului dacă ne-ar expedia un exemplar), plină, se pare, de noutăți referitoare la societatea și la cenaclul care l-au dat, între atîția, pe Eminescu. l Un excelent număr, infirmînd spiritul de vacanță înstăpînit peste presa culturală în lunile de vară, este acela din 1-15 august al TRIBUNEI clujene, cu cîteva remarcabile analize ale fenomenului politic și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
mai cinstit, în fine, Niculae, bolnav de friguri, ia premiul întâi la școală depunându-se apoi, moale ca o cârpă, în brațele unui tată uimit. Descriptiv, descriptiv..., cum ar fi spus Lovinescu despre o schiță a tânărului Preda, citită în cenaclul Sburătorul în 1943. Dar fără aceste elemente și episoade consistent-realiste, prinse într-o țesătură tare și aspră, semnificațiile romanului ne scapă. Frumusețea morală a eroului vine din stoicismul cu care el își duce, zilnic, crucea de tată, soț, frate, deținător
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
potrivit... Lumea pe hard A apărut, și-n urbea noastră, revista Orizont (nu știu dacă se-ntîmplă după oful și tînjirea din Dilema veche, dar ne bucurăm, orișicît...). Numărul 8, din 19 august, are ce are cu cyberspațiul. Adică Internet, calculatoare, cenacluri on-line etc. Totul începe cu un interviu luat de Cristian Pătrășconiu lui Mircea Vasilescu, despre aceste hard-uri care ne conduc. Despre cum îți întoarce ziua pe dos o cît de mică pană de curent. Și nu fiindcă nu mai
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
și despre fluturi de noapte. În fine, un alt interviu, cu poeta Oana Cătălina Ninu, realizat de Eugen Bunaru, despre generația 2000 (plus un comentariu critic, nu tocmai generos, de la poet la poet, al lui Tudor Crețu). Membră a unui cenaclu literar on-line (Orizont închide cercul...), Oana Cătălina Ninu susține mai degrabă varianta unui grup de scriitori care să-și ,vîndă", prin arte poetice aduse în pas cu moda, textele, decît pe-aceea a ,generației-valiză", în care fiecare critic, mentor, afín
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
ne pripim. Dacă admitem existența șaizeciștilor, șaptezeciștilor, optzeciștilor și a nouăzeciștilor, s-ar zice că procreația se stabilește mai nou în jurul vîrstei de zece ani și că individul poetic ajunge la maturitate într-un deceniu. Dar confratele nostru, mentor al Cenaclului Euridice, are dreptate să anunțe ivirea unui ,fenomen poetic viu, aflat permanent în mișcare imprevizibilă", a unui ,val de talente foarte tinere, marcate de prospețime și autenticitate netrucată". Trecîndu-și ,masteratul" întru poezie la numitul cenaclu, desigur ,ca moment de impact
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
Dar confratele nostru, mentor al Cenaclului Euridice, are dreptate să anunțe ivirea unui ,fenomen poetic viu, aflat permanent în mișcare imprevizibilă", a unui ,val de talente foarte tinere, marcate de prospețime și autenticitate netrucată". Trecîndu-și ,masteratul" întru poezie la numitul cenaclu, desigur ,ca moment de impact decisiv ce exclude orice amatorism mimetizant", după ce, uneori, vai, s-au ,antrenat" în secret în ,spațiile de instrucție" ale altor ,ateliere de creație", acești autori ,își scriu textele cu revoltă și violență, încercînd să-și
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
mobil? Inutil să credem că în vremurile noastre de sărăcie s-a născut redactorul ideal ce s-ar grăbi, pe cheltuiala lui, să vă comunice dezamăgirea în legătură cu viitorul dvs. literar. Atenția la cum vă exprimați "Am fost membră la câteva cenacluri, dar vreau să mai știu și părerea altor persoane din afara orașului." ( Mihaela Gâlcă, Bacău) * Vom avea răbdarea necesară și vă vom aștepta cu versuri nu neapărat vesele ci cât de cât atinse de semnul speranței și al memoriei. Cele de-
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
absolvă cursurile Liceului "Spiru Haret", iar în 1967 - pe cele ale Facultății de Limbi Străine (secția limba engleză) a Universității din București. Încă din timpul facultății se manifestă ca un intelectual emancipat, făcând referiri - cu ocazia participărilor sale la ședințele cenaclului "Junimea" - la literatura occidentală de ultimă oră și debutând, în 1966, cu volumul de versuri Zeu printre blocuri, considerat de critica literară o expresie a spiritului citadin. Celebritatea rapidă și spectaculoasă (hollywoodiană!) i-o aduc însă romanele: Prins, 1969, Dulce
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
învinovățit că are ceva personal împotriva acestor eventualități, Cronicarul reamintește că Adrian Păunescu are o cotă proastă, mai ales în lumea culturii, deoarece bardul metamorfozat din socialist verdețian, în pedeserist iliescan, are și astăzi nostalgia deprofesionalizării culturii. Poetul a reanimat Cenaclul Flacăra, din perioada cea mai de jos a acestuia, în Cenaclul Totuși iubirea, cu aproximativ aceleași scopuri cu care Adrian Păunescu inventa glorii de o noapte pe vremea lui Ceaușescu. Pentru a trece neobservate, protestele, tăcerea sau refuzul personalităților culturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
Adrian Păunescu are o cotă proastă, mai ales în lumea culturii, deoarece bardul metamorfozat din socialist verdețian, în pedeserist iliescan, are și astăzi nostalgia deprofesionalizării culturii. Poetul a reanimat Cenaclul Flacăra, din perioada cea mai de jos a acestuia, în Cenaclul Totuși iubirea, cu aproximativ aceleași scopuri cu care Adrian Păunescu inventa glorii de o noapte pe vremea lui Ceaușescu. Pentru a trece neobservate, protestele, tăcerea sau refuzul personalităților culturii din perioada ceaușistă, iar mai nou, pentru a face o cultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
în principal, de Ion Sava (model ale cărui caracteristici sînt, după cum spuneam, preeminența regizorului-interpret, atenția acordată scenografiei și, deci, imaginii scenice, structura simfonică a spectacolului), miza autentică a volumului Mirunei Runcan e de regăsit în ultima parte a lui, dedicată Cenaclului Tinerilor Regizori (printre care se numărau Sorana Coroamă Stanca, Radu Penciulescu, Liviu Ciulei, Radu Stanca) și efortului lor de reteatralizare, de readucere a spectacolului în matca esteticului după temeinica lui ancorare în politic. Și asta pentru că, fundamental, mai mult decît
40 de ani în 300 de pagini by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13107_a_14432]