7,032 matches
-
-l. Durează mult să scrieți clar și la obiecttc "Durează mult să scrieți clar și la obiect" În 1657, Pascal scria: „Această scrisoare este mai lungă decât de obicei, dar asta numai pentru că nu am avut timp să o scurtez”. Claritatea și eficiența necesită efort. Clarificați anumite chestiunitc "Clarificați anumite chestiuni" Scopul principal al unui raport este acela de a clarifica anumite chestiuni pentru cineva - de a-i oferi cunoștințe, de a-l ajuta să înțeleagă anumite sentimente și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
funcție bine definită - aceea de a oferi rezultate rapide clienților preocupați. Raportul schematictc "Raportul schematic" Acest tip de raport este ca o schiță a raportului narativ, dar conține cuvinte și expresii alese cu atenție pentru a transmite conceptele cu mare claritate. Raportul schematic a început să câștige popularitate datorită vitezei de realizare și de citire. Scrisoare tip raport pentru participanțitc "Scrisoare tip raport pentru participanți" De multe ori, participanții la focus grup întreabă dacă pot primi o copie a raportului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
nu au fost respectate promisiunile anterioare. Moderatorul trebuie să se exprime clar și deschis în legătură cu natura promisiunii. De multe ori, acest lucru începe în stadiul de planificare, cu persoanele cu putere de decizie care solicită studiul. Exprimați-vă cu maximă claritate atunci când vă referiți la persoanele care au acces la numele participanților. Acest lucru înseamnă, de obicei, că persoanele care solicită studiul nu vor avea acces la lista cu participanți. Confidențialitatea trebuie să fie respectată și de celelalte persoane din focus
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
era acela de a lăsa intacte convingerile și manifestările religioase ale popoarelor reunite sub puterea sa. Analiza succintă a multiplicității curentelor religioase de la sfârșitul perioadei elenistice precreștine, în cele ce urmează, ne va ajuta să vedem și să evaluăm cu claritate misiunea pe care a primit-o creștinismul în momentul în care s-a silit să atragă, într-o primă etapă, spre propriile idealuri lumea greco-romană, pentru ca mai apoi să se extindă și spre limesul nordic al Imperiului. 2.1. Decăderea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
respectul față de factorul religios, au avut o anumită influență ireverența și critica impertinentă a divinităților foarte accentuată în acea vreme. Ironia batjocoritoare cu care mediile intelectuale au primit predica sfântului Apostol Paul la Atena (Fap 17, 15-22), ne arată cu claritate ce atitudini psihologice au trebuit să înfrunte aici misionarii creștini. În cadrul complex al religiozității elenistice au existat și unele elemente pozitive favorabile predicării noii credințe, precum lipsa de sens care s-a accentuat printre cei reflexivi în urma falimentului religiilor antice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prin scris fidelitatea față de împărat pentru a înlătura acuzația neîntemeiată de focar neîntrerupt de dezordini din cadrul Imperiului. 4.2. Creștinismul văzut ca o «superstiție» la Tacitus O evaluare directă a creștinismului, în terminologia religioasă, ne este oferită cu mai multă claritate de către istoricul Tacitus (circa 55-120 p.Chr.). Autorul ne descrie în opera sa (Annales, XV, 44, 3) manevrele diversioniste ale lui Nero (54-68) care a atribuit incendierea Romei, se pare la sugestia unui evreu, comunității creștine. În asemenea context, după
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asupra lor vinovăția incendierii Romei (64 p.Chr.) și pentru a convinge poporul, că nu el săvârșise crima de care era acuzat de vocea poporului. Din fragmentul prezent în Annales, culpabilitatea creștinilor apare incertă, întrucât inocența lor este proiectată cu claritate de tăcerea lui Suetonius (70-122) și a lui Cassius Dio (155-235), care fac să decadă responsabilitatea incendiului numai pe Nero, dar o fac intenționat, pentru că incendiul Romei a fost întâmplător, după cum a fost câțiva ani mai înainte și cel din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și sufletul său nemilos, mortificând astfel sentimentele religioase ale victimelor și batjocorind învățătura lor morală. În sadismul său sfâșia sufletul ucenicilor lui Cristos, tot așa cum și fiarele sfâșiau mai apoi trupul lor. Despre reprezentarea acestor mituri ne vorbește cu multă claritate papa Clement Romanul (92-99), făcând o anumită aluzie Tacitus, atunci când ne spune că asemenea spectacole au fost inventate pentru creștini, inexistente anterior domniei lui Nero. Se aduceau pe scenă și se reconstruiau episoade narate de mitologia greco-romană și de istoria
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
With(in) Parantheses. A Meta-critical Analysis of Communication and Culture (Editura Universității de Vest din Timișoara, 2004) și Politicul în paranteză. Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală (Institutul European, Iași, 2014). Titlurile celor trei cărți ne arată cu toată claritatea că autoarea este dedicată cercetării metodelor calitativ-critice utilizate în analiza fenomenului complex al comunicării umane, îndeosebi în acel subdomeniu al său cunoscut sub denumirea de comunicare interculturală. După cunoștința noastră, Georgina Oana Gabor este persoana aflată în cea mai potrivită
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
umbră. Istorie, ideologie și responsabilitate retorică) criticul retoric pe care am avut bucuria și onoarea să îl cunosc personal, ca și pe soția domniei sale, Dr. Wenshu Lee, în primăvara lui 2001 rânduri care vorbesc, în cuvinte emoționante și cu o claritate de urmat ca model, despre cel care l-a influențat ca persoană, ca intelectual, ca dascal, de pe vremea când era student: profesorul Edwin Black. Atât Edwin Black, cât și Phillip Wander, au contribuții la configurarea profilului actual al criticismului retoric
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui Nixon înaintează către "un ton mai pasional"272, în încercarea președintelui de a se folosi de repetiții pentru a "întreprinde o perorație cu adevărat elocventă"273. Astfel, încheie Hill, dacă primele două părți ale discursului lui Nixon sunt dedicate "clarității și francheții", ultima parte demonstrează "gravitate și impresionabilitate"274. Această ultimă parte, estimează criticul, pare să împingă "calitățile scriitoricești ale celui care a scris textul (discursului adăugirea mea) la limită"275, dovadă expresia spectaculoasă "majoritate tăcută", a cărei ocurență este
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Cere un timp mai mare de formulare. • Dificultăți în determinarea formei finale. • Apare un potențial risc conflictual între opiniile profesorilor. • Poate fi ineficient din cauza erorilor în aplicare. • Educatorii pot revizui rezultatele și în alt mod. • Măsurarea efectelor este dificilă în lipsa clarității punctelor de plecare. • Proiectarea și managementul sunt obscure ca procese. • Există riscul focalizării doar pe ideile date în modelul standard. • Procesele nu pot fi articulate, prin neraportarea la specific. 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spor în tot ce faci cu pensula ori cu stiloul! Te îmbrățișează cu drag, Liviu Lăzărescu București, 30 decembrie 2005 Argument Acordând compoziției rolul principal în procesul de inițiere a viitorilor artiști, am încercat să ordonez materialul pentru a avea claritate metodologică în abordarea temei. Stăpânirea de către student a limbajului formelor plastice, a relațiilor care se nasc între ele, este hotărâtoare pentru înțelegerea semnificației fiecărei imagini. Am renunțat la metodele și procedurile tradiționale de organizare compozițională a suprafeței, socotind că, în
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
XV. Narațiunea etajată Compoziția imaginii în două sau mai multe REGISTRE (benzi orizontale, dreptunghiulare de formă alungită) pune probleme noi în ordonarea imaginii. În acest caz, este vorba de realizarea unei narațiuni în imagini, în care să se înțeleagă cu claritate despre ce este vorba și ce se întâmplă în suita de lucrări. Având experiența benzilor desenate, graficienii au trecut și la alcătuirea acestui tip de compoziție complexă, în care eroii trebuie să-și păstreze identitatea de la o imagine la alta
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
egoismul și distribuția de capacități nu pot explica o vastă majoritate a lucrurilor care se întâmplă în aceste relații. Răspunsul realist cum că ei explică "cele mai importante lucruri" este o judecată normativă discutabilă. Mai mult, dată fiind lipsa de claritate a celor mai multe dintre predicțiile realiste, nu reiese deloc că realismul ar oferi explicații profunde sau satisfăcătoare chiar și asupra situațiilor cărora le este aplicat (compară Wendt 1999: 18, 251-9). Dar chiar și dacă realismul explică adecvat cele mai importante câteva
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
astfel de câmp, constructiviștii au plasat din nou curiozitatea sociologică în centrul disciplinei. Din cauza poziției proeminente a școlii "societății internaționale", asemenea interogații nu au dispărut deloc din școala britanică a Relațiilor Internaționale. Iar constructiviștii au adus un nou nivel de claritate conceptuală și de rafinament teoretic în analiza societății internaționale și mondiale, complementând astfel și extinzând cercetarea Școlii Engleze. Resuscitând analiza societală, afirmarea constructivismului a generat și un interes reînnoit pentru istoria internațională. Atâta vreme cât teoreticienii Relațiilor Intrenaționale erau devotați ideii că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care garantează că femeile vor fi absente din cercetările lor, și că agendele lor de cercetare vor rămâne neschimbate" (Steurnagel 1990: 79-80). Cercetarea feministă nu este o formă de empirism, din moment ce teoreticienii feminiști simt adesea nevoia de o mai mare claritate conceptuală decât ar fi necesar pentru critica teoretică, spre a întreprinde cercetări empirice. De exemplu, pentru a face ca anumite concepte și relații abstracte să fie verificabile prin explorare empirică, cercetătorul feminist trebuie să le identifice pe acelea care există
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mitice, el poate nu numai să se elibereze de afecte insuportabile, de tentații sau dorințe indezirabile (care gestează În cămările ascunse ale subconștientului său și pe care, În condiții normale, nu reușește să le actualizeze sau să le conceptualizeze cu claritate), dar chiar să-și realizeze În acest plan imaginativ unele dintre dorințele sau aspirațiile sale cele mai aprinse, pe care morala socială Îl face să și le inhibe. Μ Chiar și cele mai promițătoare disponibilități native au nevoie de combustiile
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
interlocutorilor. Cuvântul este, se știe, cel mai greu de strunit: adeseori el scapă din frâul gândirii și al voinței noastre, luându-și libertăți de exprimare pe măsura fanteziilor sau a vanităților noastre. Μ Adresează-te Întotdeauna unui interlocutor cu acea claritate și, totodată, convingere cu care ai dori ca și acesta să ți se adreseze. Μ Unii ne provoacă la o anumită discuție nu pentru că ar avea neapărat ceva de comunicat, ci dintr-un interes ascuns: acela de a-i ajuta
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu compara mereu răspunsul afectiv al iubitei (sau al iubitului) cu cel pe care ni l-ar fi dat un partener ideal În iubire (la care cu toții am visat). Μ Filosoful Emil Cioran se Întreba, În felul său ironic, dacă claritatea diferențierilor din gândire, pe care unii o etalează cu emfază, este cu adevărat rodul unei capacități intelectuale reale, sau nu cumva ea este o dovadă a abilității acestora de a aborda probleme facile, evitându-le, În schimb, pe acelea care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-le, În schimb, pe acelea care, prin natura lor, nu pot fi Înțelese În termeni comuni și care nu pot fi comunicate pe Înțelesul tuturor (cum sunt, de exemplu, cele despre moarte, neant, dialectică sau eshatologie). Răspunsul filosofului dezavuează, evident, claritatea (sau subtilitatea), câștigată În mod comod, În raport cu niște lucruri facile Înțelegerii și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
creație, dar subtilitatea, nu. Este infinit preferabilă o creație absurdă, grotescă și barbară, unei tendințe de a diferenția aspecte formale, dar nerevelatoare. Mai bine o noapte eternă, decât o zi fadă, mai bine obscuritatea, decât o lumină ștearsă” (Prea multă claritate, 1933). Μ Viața unora este În așa măsură marcată de un simț pedagogic, Încât cu orice ocazie vor să ne Învețe câte ceva. Μ Cel care suferă de complexul convingerii că are Întotdeauna dreptate nu știe ce Înseamnă teama de a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un moment dat În contact, deoarece subiectivismul judecății noastre sau cel al dorințelor noastre modifică permanent substanțialitatea lucrurilor și a fenomenelor din realitate. Dar ceea ce se pierde astfel În stabilitate (desigur, În cea relativă) se câștigă, de cele mai multe ori, În claritate sau În calitate psihologică (de exemplu, infractorul ar dori să-și păstreze starea psihologică de Început, care l-a făcut să considere ca fiind Îndreptățită fapta sa antisocială, dar evaluarea acesteia, la care-l obligă morala socială, Îl poate face
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
real și efectiv, ci o putem numai integra sau stratifica În ființa noastră” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ Un paradox știut al cunoașterii: avem mereu impresia că certitudinile noastre de astăzi ni s-ar putea releva mâine sub alte adâncimi sau clarități. Μ Iubirea este o stare prin excelență subiectivă, care se hrănește cu evaluările noastre În primul rând afective. De aceea ea nu poate fi obiectivă. În acest sens trebuie Înțelese surprinzătoarele cuvinte ale lui Emil Cioran despre iubire: „Iubirea este
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu va trebui lăsată să piară, ci, dimpotrivă, va trebui să fie mereu potențată, dacă vrem să ne Înscriem pe un drum al obținerii desăvârșirii). Μ Psihicul uman are, prin natura lui, o particularitate interesantă: când nu poate Înțelege, cu claritatea dorită, un lucru, atunci se străduiește să-l simtă cât mai profund. Se știe Însă că trăirea În luciditate este mai scurtă decât trăirea În simțire, care poate dura foarte mult: logica sau gândul lucid se nasc, de fapt, treptat
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]