6,817 matches
-
Marcel Iancu, Tatăl nostru, Răsunet, Dor vechi, Epilog), Perpessicius, Mihail Steriade și Camil Baltazar. Proză se publică puțină, de fapt doar un fragment din romanul Conservator & C-ia de N. Davidescu, în schimb paginile de critică și de eseistică sunt mai consistente. Prin eseul Delimitări critice: „Limba literară” Camil Petrescu deschide o interesantă dezbatere, la care vor participa Tudor Vianu („Limba literară”) și Perpessicius (Pauperizarea limbii literare), prezenți și cu alte texte: Vianu cu articolul Estetica cinematografului și cu un comentariu despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
ample poeme istorice (Ultimul vis al lui Bonaparte, Moartea lui Mihai Viteazul), dar orice emoție e strivită sub figurația desuet romantică și mașinăria retorică. În Spre ziuă se distinge un halou de lirism autentic, susținut îndeosebi de toposul căminului, mai consistent în ultimul volum, În valuri. Multul dor de soare și de primăvară, într-o formă totuși banalizată, dezvăluie aprehensiuni profunde. Sensibilitatea față de soarta oropsiților și de nedreptățile sociale, reală, nu izbutește să ocolească melodramaticul. Poemul Poveste grozavă, prilejuit de răscoala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
de „scenariu” de ansamblu, de factură epopeică și vag mitologizantă, structurat de obsesia dispariției, scrise în versuri lungi, albe, par dacă nu bolovănoase, în orice caz aspre, austere, severe și, totodată, bogate semantic, afectând o alcătuire narativă, de fapt o consistentă concatenare de imagistică simbolică: „gloria și orgoliul nopților mele zăbrelite cu trestii/ akheronule nu vrei să-mi tai încă preatimpuria cale / din când în când vocea ta mă împresoară ca pe un vânat: / rămâi! rămâi! akheronul meu e mereu lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
dar mai degrabă vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca element recurent, întrebarea despre împrejurările în care interlocutorul a debutat în domeniul în care s-a ilustrat ulterior și solicitând un comentariu asupra evenimentului și a consecințelor lui. Discuțiile sunt consistente, de un remarcabil nivel intelectual și de un mare interes documentar. În alte volume sunt reunite reportaje și anchete, genuri publicistice pe care T. le practică fără să cedeze clișeelor uzuale în epocă și opreliștilor menite să blocheze revelarea adevărurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
atrage colaborarea marii majorități a scriitorilor reprezentativi ai epocii, cu orientări ideologice din cele mai diverse. Prin calitatea articolelor și prin prestigiul colaboratorilor săi, R.n.i. se impune ca una dintre cele mai importante publicații culturale ale vremii, o panoramă consistentă și extrem de generoasă a literaturii. Rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Cronica teatrală”, „Cărți și reviste”, „Teatru în teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica zilei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Davidescu, Emil Isac, Dragoș Protopopescu, Lucian Boz, D. Trost, Mihail Săulescu, Alfred Moșoiu, Paul I. Prodan, Al. Bogdan, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu. În 1947 și în 1948 cronica literaturii dramatice este semnată de Nina Cassian, apoi de Camil Baltazar. Foarte consistentă în domeniul publicisticii pe teme culturale și literare, R.n.i. obține materiale de la Ioan Slavici (Cultul formei, Cum se scrie românește), Liviu Rebreanu (Artă pentru artă?, Primejdia cărții, note despre criza editorială din țară), Tudor Arghezi, cu un număr mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Europenă a UE footnote>, care impun țării noastre anumite lucruri fără o consultare prealabilă, cu forurile naționale. Care este interesul? Bineînțeles, subordonarea unei țări independente și cu drepturi depline față de Înalta Poartă Europeană. Să nu uităm că România plătește contribuții consistente Uniunii Europene, devenită Huniune, după ce reprezentanții Ungariei, fac ceea ce vor, în Transilvania, devenită deja provincie autonoma, în concepția autorităților de la Budapesta. Referendumul din România pentru demiterea celui care a instigat în permanență producând dezechilibre politice și sociale a arătat fără
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
descifrată ori interpretată în spațiul public românesc, deși apartenența la Uniunea Europeană transformă această instituție într-una esențială pentru luarea deciziilor care ne privesc. Este vorba despre Parlamentul European, ca instituție fundamentală a Uniunii Europene. Această parte este structurată în capitole consistente care prezintă și analizează detaliat cadrul general și fundamentul juridic privind Parlamentul European. Sunt prezentate în detaliu localizarea Parlamentului European în sistemul instituțiilor Uniunii Europene, evoluția istorică a Parlamentului European, organizarea internă și funcționarea acestuia, atribuțiile și competențele, implicarea Parlamentului
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dacă nu-i convine ceva, își ia jucăriile și pleacă. sunt prea ocupat să-ți răspund și e și o căldură înăbușitoare în biroul ăsta, iar laptop-ul îl folosim cu rândul, că aș avea o replică mai mult decât consistentă! delete-ul e folosit de tine cu mine nu numai în scris. mă delete dintr-o întâlnire, ducându-te la alte întâlniri, e drept, importante, de serviciu... delete posibile întâlniri... și delete un ținut de mână cu o vorbă răstită pe
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
sunt distincte) Într-o manieră discriminatorie (În sensul economisirii costurilor tranzacționale). Contribuția majoră a lui Williamson În teoria instituțională constă mai degrabă În operaționalizarea conceptului de costuri tranzacționale. Teoria formulată de Williamson constă Într-un funcționalism vulnerabil În fața unor critici consistente. Acesta este și motivul pentru care Williamson și-a nuanțat teoria postulând doar relația de corelație Între tranzacții și structuri instituționale și renunțând implicit la cea de cauzalitate. În concepția sa, o economie a costurilor tranzacționale presupune: Identificarea factorilor microanalitici
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu include și autorizarea de acțiune responsabilă În privința respectivelor resurse și interese. Capacitatea de acțiune este dobândită prin educație și Încredințată actorilor care au acreditările necesare. Tendința de separare a proprietății de control și apoi a controlului de certificare este consistentă tendinței de diferențiere funcțională a societăților moderne. Managerul a funcționat ca instituție socială a societăților moderne, o instituție modelată cognitiv (practici, rutine), dar și valoric (responsabilitate, autonomie, individualism). Urmare a procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit cu capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
performante nu datorită eficienței, ci datorită faptului că reușesc să obțină de resurse de la alte organizații În virtutea legitimității lor. Sociologii neo-instituționaliști disting Între eficiența coordonării proceselor de producție și conformarea instituțională a mijloacelor, acordând celei din urmă un rol mai consistent În explicarea organizării formale, spre deosebire, așa cum spuneam, de neo-instituționalismul economic. Totuși, Scott și Meyer (1992), Meyer și Rowan (1977), Meyer, Scott și Deal (1992) fac, În același timp, o distincție Între medii tehnice În care produsele sau serviciile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiilor reciproce Între participanți. Relația se bazează pe așteptări ce sunt permanent confirmate În cursul interacțiunilor dintre parteneri. Managerii intervievați de Larson au Început să vorbească de co-destin, formulare folosită de vicepreședintele unei firme atunci când s-a referit la legăturile consistente, de tip alianță, cu un furnizor. De altfel, vulnerabilitatea relației este dată tocmai de această fundamentare imanentă și empirică a Încrederii fără a apela la principii asiguratorii, contractuale, ce transcend relația propriu-zisă. De asemenea, pe lângă interesul economic reciproc, În istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În dezvoltarea unor politici noi. Weick (1969) a argumentat că proiectarea este Întotdeauna retrospectivă, ceea ce face ca organizația să fie mereu cu un pas În urma evenimentelor. Structura informațională a organizației reflectă instituirea mediului inițial al organizației și manifestă o inerție consistentă, inerție apărată În primul rând de structura de putere care o dublează. Interesele deja constituie În interiorul organizațiilor și al câmpurilor sunt cele care definesc sensurile acțiunii și semnificațiile Împărtășite urmărind astfel menținerea statu-quoului. 2. Structurarea și logica câmpurilor organizaționale În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
administrativ al unei organizații și În ce condiții acestea se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între actori (organizații) diferiți? Analiza interviurilor realizate a sugerat o serie de concluzii/ipoteze pentru cercetări ulterioare având un grad consistent de plauzibilitate. O analiză ulterioară, bazată pe o operaționalizare și instrumentare cantitativă a conceptelor vehiculate este necesară pentru a estima gradul de generalizare a concluziilor formulate. Totuși, validitatea acestora a fost verificată prin triangularea datelor În timpul stadiului Însuși de culegere
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la pozițiile dominante atât În cadrul organizațiilor, cât și la nivelul câmpului și Încearcă să impună o concepție specifică propriului lor capital cultural și care le avantajează propriile resurse. Nedispunând de capacități productive importante sau de un capital relațional și social consistent, această concepție presupune diversificarea activității firmei și orientarea către atragerea și menținerea forței de muncă, percepută ca factor decisiv pentru dezvoltare. O strategie de integrare productivă presupune o metaforă organică a „firmei ca Întreg” și nu doar ca subcontractoare dependentă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în expresia genelor sunt asociate cu diferențe în modelul de metilare al ADN. Bear et al. (1992) arată că debutul IRCT este semnificativ mai devreme la persoanele care moștenesc boala de la mamă. Aceste date sunt confirmate de alte studii, fiind consistente cu efectul imprintingului, deci debutul mai precoce și o progresie mai accelerată a ADPKD în cazul genei moștenite de la mamă (1,18). Problemele ridicate de existența reală a fenomenelor de anticipație și imprinting, importante pentru îngrijirea copiilor cu ADPKD, trebuie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
contextul fizic în care se desfășoară actul comunicării, apoi contextul social care conține familia și grupul de prieteni, organizația etc. La acestea se adaugă contextul cultural care se referă la setul de credințe, valori, norme, tradiții și obiceiuri, care influențează consistent modul în care vorbim. De asemenea, scopurile și nevoile sunt factori în procesul comunicării deoarece, așa cum am spus, fiecare om are anumite nevoi ca să comunice și fiecare își are scopurile lui în acest proces. Mai amintim ca factor al procesului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și amploarea fenomenului social, în studiu ne-am propus să ne concentrăm pe relația dintre greva generală, ca mișcare socială, și contextul politic în care s-a desfășurat. Am avut în vedere că declanșarea și desfășurarea grevei au fost determinate consistent de factorul politic. Pentru a putea decupa cu acuratețe această problematică, am formulat următoarele întrebări ale cercetării: * Cum articulează media scrisă politicul cu declanșarea și desfășurarea grevei generale a profesorilor? * Ce actori politici și lideri organizaționali sunt implicați? * Ce fel
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
doua. Figura 8.5 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Tăriceanu Explicația preponderenței atitudinilor neutre ale jurnaliștilor constă în faptul că predomină în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele Băsescu. În acest fel, analiza a pus în lumină un mod facil de a face jurnalism, fără apel la instrumente analitice și interpretări plauzibile, lucru care pare a fi o caracteristică pentru o bună parte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
corectorului și decidem apoi care este cea mai bună modalitate de a le folosi pentru a îmbunătăți comunicarea. Când suntem corector sau supervizor (șef) Nu încercăm să ne impunem stilul sau preferințele personale asupra scrisului altora. O corectură eficientă este consistentă, obiectivă și vizează scopul stabilit al comunicării. Responsabilitatea în calitate de șef necesită tact și răbdare în special când aprobăm sau nu comunicările (rapoarte, analize etc.) făcute de subalterni. În această calitate, suntem obligați să ne ajutăm oamenii să-și îmbunătățească munca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
imprecizie ce definesc caracterul vag al comunicării. În activitatea didactică, în interviurile sau intervențiile de pe posturile de radio și televiziune, dar și în comunicările orale sau scrise obișnuite, subiecții folosesc mult prea des asemenea cuvinte cu caracter imprecis ce diluează consistent înțelesul mesajelor transmise. Este un lucru bine știut că o comunicare clară și precisă ajută procesul de învățare. Însă este mai puțin cunoscut că transmiterea informaților parazitate de termeni vagi afectează procesul învățării. În acest sens, cercetările făcute în actul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în una sau două propoziții, atunci probabil că nu am delimitat prea bine subiectul pe care vrem să îl tratăm. 2. Stabilim trei la cinci probleme cheie pe care le abordăm. 3. Pentru fiecare problemă cheie în parte, dezvoltăm argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple. 4. Elaborăm o introducere pertinentă și o concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare ca și pentru audiență. Ne rezervăm timp să ajungem confortabil
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ce poate să distragă oamenii de la mesajul pe care îl transmitem. * Nu purtăm ochelari de soare sau care sunt sensibili la lumină. Aceștia ne fac să arăm ca un personaj din lumea interlopă. * Pentru televiziune, bluzele și cămășile din material consistent și colorate discret sunt cele mai indicate. Bărbații pot purta costume de culoare închisă sau gri. Femeile pot folosi o îmbrăcăminte ceva mai colorată dar să evite imprimeuri stridente și bijuterii mari. * La televiziune menținem contactul vizual cu persoana care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Aurel Dragoș Munteanu, Marin Sorescu, Barbu Brezianu, Ioan Alexandru, Monica Lovinescu, Alexandru Pintescu, Vintilă Horia, Veturia Goga, Profira Sadoveanu, Mircea Eliade, Andrei Vartic... Pliantul-supliment, Biblioteca revistei Convorbiri literare, continuă să prezinte, număr de număr, cîte un poet cu un grupaj consistent de poeme, însoțit și de o fișă biobibliografică. Zilele revistei "Convorbiri literare" au ajuns în acest an la a șaisprezecea ediție. La ultimele ediții, între premianți aflăm pe Gabriel Dimisianu, Ion Papuc, George Bălăiță, Ovidiu Hurduzeu, Andrei Brezianu, Paul Aretzu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]