9,371 matches
-
atras, În special, de culoarea locală și de pitorescul celor văzute. 7. Italia turistică Aceste modalități de receptare a realităților peninsulare, atenția centrată pe mesajul artistic, peisaj, pe viața cotidiană și comportamentul italian, toate filtrate printr-o sensibilitate modernă - vor contura o nouă imagine: cea a Italiei „turistice”. Anunțată de Cipariu XE "Cipariu" , ea se manifestă plenar la Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Italia devine locul ideal pentru călătorie și sejur - un sejur de tip superior, În același timp atractiv și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că poate am scăpat vreo vorbă slabă din gură și aici e locul a-ți ține limba Între dinți..., nu să latri verzi și uscate. Aceste fugare, dar repetate mențiuni, adesea strecurate printre rânduri, explică prudența firească a naratorilor, dar conturează și imaginea unei Italii neliniștite și explozive În conștiința ardelenilor care o contactează. Ioan Tomuț XE "Tomuț" , ofițer român În armata austriacă, În garnizoană la Treviso, trăind cu veșnica teamă de a nu-și periclita poziția prin legăturile sale cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suficient de grăitoare. O primă temă care se detașează cu claritate din această corespondență este cea a identității de idealuri și comunității de interese. În 24 de scrisori, În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Totodată, nu lipsește nici din trecerile În revistă ale celor mai importante evenimente europene, figurând și acolo printre temele principale. Permanente sunt știrile despre situația explozivă din Italia, despre agitațiile politice din Piemont sau despre tensiunile revoluționare din Lombardia. Ele conturează, În conștiința cititorului, imaginea unei zone incandescente, frecvența referirilor generând adevărate clișee: „din Italia citim știri tot Îngozitoare”; „În Sicilia citim adese despre scene sângeroase”; „Înștiințări despre complote mari”; „hârtiile revoluționare lipite pe păreți”; „nemulțumiri, revoluțiuni, adunări cu zgomot șcl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
am văzut, Încă de la nivelul emiterii mesajului italian către românii ardeleni, mesaj influențat de strânsele legături dintre Mazzini XE "Mazzini" și Kossuth XE "Kossuth" . Situația respectivă va fi sesizată rapid la nivelul canalelor de difuzare, adică În presa românească. Se contura, astfel, una dintre conotațiile delicate ale mesajului italian, așa cum se reflecta el În conștiința societății românești ardelene, o conotație capabilă să distorsioneze receptarea acestui mesaj. Desigur, cele două modalități principale de intermediere a realităților politice italiene și ardelene pe care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
social-economică: pe lângă rodirea cea bună a țării și așezarea ei așa de Întocmită pentru neguțătorie..., totuși o mulțime din locuitori Își trag viața mai numa cu cartofle. Din punct de vedere al diversității tematice, 1838 este un an destul de mediocru, conturând o imagine oarecum monotonă a Irlandei, centrată doar pe câteva sfere de interes. Acest lucru se datorează atât faptului că din cele 16 teme relevante pe zece ani apar acum numai opt, cât mai ales Împrejurării că, Între acestea, doar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a mișcării irlandeze și se discută chestiunea irlandeză În paralel cu chartismul. Totodată, nu lipsesc celelalte teme stereotipe referitoare la Irlanda, În primul rând problema rurală (conjugată cu tema mizeriei irlandeze, cu proteste și tulburări sociale), dar și cea confesională, conturându-se, astfel, un portret complex și veridic. Ca o sinteză a acestei imagini, este reprodus pe larg un manifest al lui O’Connel, În care se rezumă cu claritate Întreaga situație, din punctul de vedere al militantismului irlandez: Irlanda suferă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
teme irlandeze de ordin social: criminalitatea, care devine o componentă importantă a imaginii Irlandei (cu șase ocurențe), terorismul agrar și violențele sociale (12 ocurențe), problema țărănimii, mizeria acesteia, exploatarea social-economică, lipsa cronică de pământ (15 ocurențe), alcoolismul (două ocurențe). Se conturează, de fapt, un tablou grăitor al situației disperate pe care o generează Întocmirea inadecvată a relațiilor agrare. În acest spirit, majoritatea știrilor irlandeze Încep cu formule de genul: „Din Irlandia tot rău. Foametea Își cere jărtfe”; „Irlandia ajunge la culmea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luminării diferă mult de cel al Gazetei, așa cum se apreciază În bibliografia problemei (prin caracterul livresc, viziunea provincială și orientarea confesională), atunci reflectarea atât de asemănătoare a actualităților irlandeze nu poate fi explicată decât prin existența unui model irlandez bine conturat la nivelul societății românești, a unui interes centrat Într-o pondere similară pe aceleași probleme. Sursele jurnalistice străine citate de periodicul din Blaj sunt, de regulă, cele folosite și la Brașov În această perioadă (apar frecvent, și pentru actualitățile irlandeze
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cititorii cu privire la evoluțiile din Irlanda, ci fiecare se folosește de exemplul irlandez mai ales pentru a-și argumenta anumite teze, opinii sau poziții personale. De aceea, compararea concluziilor pe care ei le desprind din analiza acelorași situații ne permite să conturăm câteva aspecte interesante referitoare la orientarea lor ideologică. În același timp, nu trebuie uitat faptul că cei doi (apropiați și ca vârstă: În 1845, Engels XE "Engels" avea 25 de ani, iar Bariț XE "Bariț" 33 de ani) Își doreau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe care mi-am propus să o surprind În rândurile de față, constituie un episod reprezentativ. El se integrează Într-o imagine de ansamblu a Americii În cultura românească, reprezentare care se contura În această perioadă prin lărgirea orizontului geografic și informațional (manuale, presă, geografii), prin nota de exotism și pitoresc, exprimată În literatura despre pionieri, În mirajul depărtării și al descoperirii de ținuturi necunoscute, elemente conjugate Însă și cu mesajul civic și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a fost oferit de prezența operei sale În bibliotecile ardelene, de circulația acesteia, de accesul cititorilor la cărțile savantului și literatului american. Printre volumele lui Franklin aflate În bibliotecile din Transilvania se pot departaja câteva nivele distincte de interes. Ele conturează, de asemenea, câteva etape În procesul de achiziție. Astfel, un prim nivel este alcătuit din lucrările referitoare la electricitate, prezente În edițiile cele mai timpurii. Așa este cazul ediției a II-a, din 1756, a versiunii franceze a Experiențelor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Rihard”, ortografiat conform pronunției germane. În fine, În ceea ce privește prezența lui Franklin XE "Franklin" În presa din prima jumătate a veacului al XIX-lea, trebuie menționat și faptul că popularitatea acestuia e Întreținută de imaginea legendară a personalității sale, așa cum e conturată aici, fie prin relatările cu caracter biografic, fie printr-o vastă anecdotică. Icoana lumii din Iași reproduce binecunoscutul portret al diplomatului american, În care acesta apare, În disprețul modei veacului luminilor, În veșmânt burghez și fără perucă, Întruchipare a simplității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau epoca modernă, care Încep În secolul al XVI-lea, se delimitează de o perioadă contemporană care debutează odată cu secolul al XIX-lea. Pentru istoria României, problema este de a pune În lumină trăsăturile definitorii ale secolelor XVII-XVIII, care să contureze specificul acestei epoci istorice, intercalată Între perioada medievală și secolul al XIX-lea ale cărui evoluții politice și ideologice se prelungesc vizibil În cel următor. Altfel, singurele motivații „de rezistență” ale actualei periodizări rămân tot trecerea de la feudalism la capitalism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
îngustat anterior. Elitrele sunt lipsite de o carenă vizibilă.................................................................................................... ...................2 2.Porțiunea mediană a bazei pronotului se dezvoltă mult posterior (fig.4b, pag.6). Ochii mari, lățimea frunții fiind aproximativ egală cu diametrul unui ochi. Sutura elitrei se întredeschide distal, conturându-se o mică suprafață neacoperită de elitre .....................................2 Peltodytes Reg. -.Porțiunea mediană a bazei pronotului nu se dezvoltă posterior (fig.4c, pag.6). Lățimea frunții dublă comparativ cu diametrul unui ochi. Sutura elitrelor nu este întredeschisă ......................................................................................3 Haliplus Latr. 1
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
1 Subgenul Eriglenus Thomson 1.Talia mare (7,5-8 mm). Elitrele prezintă pete bine conturate. Marginea externă a tibiilor posterioare cu un rând de țepi ± alungiți.............................1 undulatus Schr. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (6-6,5 mm). Lipsesc pete bine conturate de pe elitre. Marginea externă a tibiilor posterioare fără un rând de țepi..2 labiatus Brahm 2 Subgenul Agabus s. str. 1.Marginile anterioare ale coxelor posterioare sunt întrerupte, ele nu ating metasternul (fig.45a, pag.45 ). Partea dorsală a corpului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Elitrele glabre, lipsite de peri, acoperite cu o punctuație uniformă.....................................................................7 Abraeus Leach 1 Genul Onthophilus Leach Corpul scurtat și lățit, oval-rotunjit, dorsal ușor convex. Fruntea prezintă lângă locul de inserție al antenelor câte o proeminență înălțată. Vertexul este bine conturat. Scapul alungit, îngroșat spre vârf, iar măciuca antenelor are o formă ovală. Pronotul transvers, trapeziform, cu unghiurile obtuze prevăzute cu carene înălțate. Elitrele scurte, trunchiate posterior cu sutura ± înălțată, fiecare elitră dispune de 3-6 strii carenate înălțate. Propigidiul prezintă o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
României sunt prezente 10 genuri. Cheia genurilor 1.Marginea externă a tibiilor anterioare denticulată. Fruntea este lipsită de o bordură vizibilă............................................................................................2 -.Tibiile anterioare au marginea externă zimțată. Fruntea prezintă o bordură, adesea neevidentă în partea ei anterioară, dar bine conturată pe părțile laterale lângă margine internă a ochilor....................................................................3 2.Talia mare (2-3 mm). Elitrele prezintă strii discale complete, bine conturate........... ......................19 Epierus Er. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (1,3-1,8 mm). Elitrele cu urme de strii scurte, neevidente
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
numai cu 3 strii discale complete, stria a 4-a este ștearsă în zona mediană a elitrelor......................... ..............6 ignobilis Marsh. -.De dimensiuni mai reduse (3,5-5,5 mm). Elitrele prezintă 4 strii discale complete, a 4-a strie fiind bine conturată pe toată lungimea ei..............7 carbonarius Hoffm. 1 Paralister stercorarius Hoffmann Corpul negru, dorsal ușor convex, cu luciu metalic. Elitrele au o strie subhumerală scurtă, în rest ele dispun de 3 strii discale complete și alte 3 strii interioare cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
din limba greacă, de la cuvântul „deon, deontos” - „ceea ce se cuvine” și „logos” - știință, adică știința a ceea ce se cuvine footnote> a funcționarului public. Într-o încercare de a surprinde esența, deontologia poate fi definită ca suma (ansamblul, totalitatea) normelor care conturează un anumit tip de comportament profesional sau privat. Situându-se la granița dintre drept și morală, o parte a acestor norme este consacrată juridicește (apare forța coercitivă a statului) iar altele, cele etice, sunt sancționate doar de opinia publică. Răspunderea
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
a fi dat tatălui, se Înfășoară În cămașa de nuntă a acestuia (paternitatea era astfel conferită și recunoscută). Dacă prin cuprindere a evenimentului de naștere În basmul fantastic se urmărește marcarea eroului, Înseamnă că din acest moment i se poate contura un destin cu o configurație specială: eroul se naște prin intervenția miraculoasă a unei plante, a unui animal etc.; se naște sau apare la părinți trecuți de mult de vârsta proprie procreării; se naște purtând emblema de copil din flori
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu apă vie, dăruită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În lume, și nu e loc În casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească. Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței de argint . Ursitoarele vin de ursesc copilului umbletul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Împăratului, umbla el după vânat, dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pericolul reprezentat de Austria și Spania. În același timp a dorit să mobilizeze cetățenii francezi - care aparțineau ambelor confesiuni religioase - să lupte pentru o cauză comună, consolidând astfel conștiința naționala și, implicit, stabilitatea statului. Richelieu avea o imagine foarte bine conturată privind drepturile divine ale regelui și a unei societăți bine structurate, funcționale și productive, în care fiecare își cunoștea locul și drepturile. În lucrarea intitulată Richelieu and Reason of State, William Church descrie într-un mod elocvent viziunea cardinalului privind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]