6,862 matches
-
Incursiunea sa peste istm fusese un succes remarcabil. L-a savurat și el. Găsise și un nou aliat în lumea apuseană. Filip al V-lea, duce al Burgundiei, era un sprijinitor înfocat al războiului împotriva păgânilor. Se oferise să aprovizioneze corăbii pentru cruciada de la Varna. Era dornic să ajute cauza în Grecia și fusese în legături prietenești cu fratele lui Constantin, Teodor. În 1445, o companie de 300 de oșteni din Burgundia a sosit în Morea. Constantin i-a întâmpinat cu
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
creștine împotriva necredincioșilor se încheiase în umilință. Constantin se aruncase în luptă după dezastrul încă și mai mare de la Varna. Dar puterile creștine fuseseră prea fărâmițate ca să-l sprijine. Numai Filip din Burgundia îi sărise în ajutor. Venețienii, care aveau corăbii de luptă ancorate la Modon, ar fi putut pleca în sprijinul său. Dar nu puteau uita cum le atacase Constantin posesiunile din Grecia. În feb 1446, flota lor din Mediterana a primit ordin să revină acasă.Punând afacerile înaintea gloriei
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
te încoroneze sau să te miruiască, sau să-ță primească, acum, mărturisirea de credință? Avem un împărat fără coroană, unul al cărui cap se distinge numai datorită unui soi de pălărie (pilon) lipsită de semnificație; și avem o cârmuire care prețuiește corăbiile, banii și ajutorul din Apus mai mult decât puritatea credinței, punând frica umană mai presus decât frica de Dumnezeu. Ioan Eugenikos îi reamintea lui Constantin statornicia în credință a strămoșilor săi, Teodora, văduva lui Mihail al VIII-lea, și a
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
îi scrisese lui Antonio Diedo, ducele venețian al Candiei, în Creta, să-i anunțe moartea fratelui său, Ioan al VIII-lea, precum și faptul că el îi urmase la tron. I-a cerut privilegiul unei călătorii sigure spre Constantinopol, pe o corabie venețiană. Ducele de Candia a răspuns prompt și curtenitor, la 9 ianuarie, adresându-se lui Constantin corect, cu formula illustrissime et serenissime imperator și exprimându-i condoleanțe pentru moartea fratelui său. Întâmplător, căpitanul venețian al golfului, comandantul flotei din Adriatica
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
că împăratul său ar trebui să se căsătorească mai degrabă cu doamna din Georgia decât cu prințesa din Trapezunt, și începuse să redacteze contractul de căsătorie cu regele georgian. Înarmat cu schița documentului, s-a întors la Constantinopol pe o corabie venețiană; a sosit la 14 sept 1451, aducând cu el un sol georgian. Părea că, în cele din urmă, căutarea unei împărătese luase sfârșit. Constantin i-a mulțumit cu generozitate lui Sphrantzes pentru eforturile sale neobosite și i-a promis
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
un scop dublu. Trebuia să păzească - dacă nu chiar să închidă - canalul către și dinspre Marea Neagră, pentru a lăsa Constantinopolul să moară de foame, în lipsa proviziilor de hrană, și pentru a-l văduvi pe împărat de taxele obișnuite, plătite de corăbiile italiene care traversau Bosforul în sus și în jos. Mai rău încă, ea avea să fie baza de pe care urma să se dirijeze cucerirea Constantinopolului. În oraș s-a instalat panica. Până în martie 1452, materialele și lucrătorii fuseseră adunați la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
-se în planurile sultanului. Starea lor de spirit s-a schimbat câteva luni mai târziu. Sultanul Mehmed făcuse cunoscut faptul că, de îndată ce fortăreața sa de la Rumeli Hisar avea să fie terminată și tunurile se vor afla la locurile lor, toate corăbiile care vor traversa Bosforul vor trebui să se oprească și să plătească o taxă. Cea care refuza avea să fie scufundată cu lovituri de tun trase de pe ziduri. În noiembrie 1452, o navă comercială venețiană, trecând pe acolo dinspre Marea Neagră
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Cu toate acestea, avea mulți prieteni și legături printre latini și-i trimisese pe unii dintre copiii săi să se stabilească în Italia. La 10 zile după întrevederea de împăcare dintre Constantin și synaxis-ul antiunionist, tunurile de la Rumeli Hisar scufundau corabia venețiană în Bosfor. Incidentul a atras atenția oamenilor din Constantinopol, legați între ei de teama și panica unanimă. Strigătul de ajutor, în schimbul oricărui preț, devenea tot mai puternic. În ziua următoare, Ghenadie a lansat o proclamație ca să întărească hotărârea celor
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și au promissă-și folosească bunele oficii pe lângă papa Niocolae și cardinalii venețieni din Curie ca aceștia să se îngrijească de întreprinderea unei acțiuni urgente. Scrisoarea venețienilor se afla în drum spre împărat când s-a petrecut incidentul scufundării uneia dintre corăbiile lor, în Bosfor. A trebuit ceva timp ca vestea să ajungă la Veneția. Dar venețienii din Constantinopol au reacționat fără întârziere, nemaiașteptând ordine de acasă. Pentru ei pericolul era evident. Bailul lor, Girolamo Minotto, a convocat o întrunire de urgență
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
evident. Bailul lor, Girolamo Minotto, a convocat o întrunire de urgență a consiliului. Împăratul și cardinalul Isidor au fost de față. Cei mai mulți dintre conducătorii venețieni din oraș au votat să rămână și să participe la apărarea lui. Cei ale căror corăbii trebuiau să plece spre casă au ales să nu se mai supună ordinelor de la Veneția. Toți au fost de acord că nici o corabie venețiană nu va părăsi portul fără permisiunea bailului, sub pedeapsa unei amenzi de 3000 de ducați. Informațiile
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
conducătorii venețieni din oraș au votat să rămână și să participe la apărarea lui. Cei ale căror corăbii trebuiau să plece spre casă au ales să nu se mai supună ordinelor de la Veneția. Toți au fost de acord că nici o corabie venețiană nu va părăsi portul fără permisiunea bailului, sub pedeapsa unei amenzi de 3000 de ducați. Informațiile primite de la proprii cetățeni din Constantinopol au avut asupra conducerii Veneției un efect mai mare decât toți solii pe care-i trimisese împăratul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din Constantinopol. Dacă nu era trimis imediat un ajutor, cetatea avea să cadă în mâinile turcilor.Efervescența activității diplomatice din Veneția era impresionantă, dar venea prea târziu. Erau întârzieri de neîngăduit în echiparea flotei venețiene. Papa, care trimisese deja trei corăbii genoveze, a făgăduit să pregătească încă 5, care să fie armate la Veneția. Dar și acestea erau reținute din cauza tocmelilor la cheltuieli pentru echipament și la plata echipajelor. Între timp, la începutul anului 1453, împăratul a trimis alți soli spre
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și acestea erau reținute din cauza tocmelilor la cheltuieli pentru echipament și la plata echipajelor. Între timp, la începutul anului 1453, împăratul a trimis alți soli spre Veneția și spre regele Alfons, rugându-i să expedieze nu numai arme, soldați și corăbii, ci și alimente, pentru că populația din Constantinopol începuse să sufere de pe urma blocadei turcești. Alfons a trimis o corabie cu provizii. Pe de altă parte, singura contribuție a împăratului Frederic a fost o scrisoare teribil de prostească, pe care i-a
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
anului 1453, împăratul a trimis alți soli spre Veneția și spre regele Alfons, rugându-i să expedieze nu numai arme, soldați și corăbii, ci și alimente, pentru că populația din Constantinopol începuse să sufere de pe urma blocadei turcești. Alfons a trimis o corabie cu provizii. Pe de altă parte, singura contribuție a împăratului Frederic a fost o scrisoare teribil de prostească, pe care i-a adresat-o sultanului Mehmed, amenințându-l cu un atac din partea tuturor conducătorilor și forțelor creștinătății dacă nu va
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
operațiunea cu mare grijă și fără să se uite la preț. În tot cursul acelei ierni lungi, împăratul Constantin și-a îndemnat poporul, bărbați și femei deopotrivă, să lucreze zi și noapte pentru repararea zidurilor și stivuirea armelor. A trimis corăbii în insule pentru a aduna provizii. Amintirea bombardamentului asupra zidului Hexamilion îi era proaspătă în minte. Propria sa armură putea să nu reziste în față noii tehnici de război pe care sultanul o poseda. Dar dacă va fi avut asemenea
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
croiască drum înspre portul din Cornul de Aur. Dar împăratul se așteptase la aceasta și întinsese un lanț peste intrare. Trei zile mai târziu, la adăpostul întunericului, lanțul a fost ridicat pentru scurt timp, ca să îngăduie venirea a trei dintre corăbiile genoveze armate de papă și a unui vas mare, încărcat cu grâu, furnizat de Alfons de Aragon. Mehmed știa că trebuie să găsească o cale pentru ca o parte a flotei sale să pătrundă în Cornul de Aur, astfel încât să poată
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
tehnicienii săi au izbutit să construiască făgașe, pornind din Bosfor, în susul dealului și peste dealul din spatele Galatei. În dimineața zilei de 23aprilie, împăratul și poporul său au fost îngroziți să vadă că în jur de 70 dintre cele mai mici corăbii turcești erau coborâte în apă mult în spatele lanțului de apărare. O încercare a venețienilor de a le da foc s-a terminat cu un dezastru. Era clar acum că numărul apărătorilor nu avea să fie niciodată suficient pentru a acoperi
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
părăsi. Mai curând va muri. A fost ultima comunicare între un împărat bizantin și un sultan otoman. Mai rămânea o singură sperață: ca flota promisă de Veneția să sosească la timp. Însă și această speranță a fost spulberată când o corabie venețiană, care ieșise pe furiș în recunoaștere, s-a întors să comunice că nu se vedea nici o flotă. Distrus Constantin a izbucnit în plâns. Părea că întreaga creștinătate îl abandonase în lupta împotriva dușmanilor Crucii. S-a încrdințat pe sine
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
punctul critic mai bine de șase ore, a fost grav rănit. Împăratul l-a rugat să rămână la post, dar era prea slăbit ca să continue. Garda lui de corp l-a dus în port și l-a urcat pe o corabie genoveză. Când s-au văzut părăsiți de conducătorul lor, oamenii lui Giustiniani și-au pierdut curajul. Apărarea ezita. Ienicerii și-au întrezărit șansa. Constantin și trupele sale luptau cu disperare, dar fără prea multă speranță, după ce aliațiilor genovezi îi lăsaseră
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din Apus ai cuceririi, la o dată mai timpurie. El avea să fie cules și prelucrat, mai târziu, de cronicarii bizantini Ducas și Chlacocondil. Un neguțător florentin pe nume Jacopo Tedaldi, care luase parte la apărarea cetății și scăpase cu o corabie venețiană imediat după cucerire, a înregistrat tristul fapt că împăratul fusese ucis și a adăugat: Unii spun că i-a fost tăiat capul; alții, că a pierit în îmbulzeala de la poartă. Se prea poate ca ambele istorisiri să fie adevărate
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
împăratului, în ultimele sale ore de viață, într-un chip mai puțin eroic și favorabil. Povestește cum Constantin necredinciosul și oamenii săi au fost cuprinși de panică și au fugit, apucând drumul spre mare, în speranța de a găsi o corabie cu care să se salveze. Au dat însă peste un detașament de marinariturci, schimbați în uniformă de ieniceri, ca să poată lua parte și ei la pradă, care se pierduseră pe străzile dosnice ale orașului. Împăratul, în șaua calului, l-a
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
reintre în război și îi reproșează eroului mirmidon egoismul și încăpățânarea acestuia de a nu lupta. A doua confruntare dintre Aiax și Hector are loc abia mai târziu, atunci când Hector pătrunde în tabăra aheilor pentru a distruge o parte din corăbiile grecești. În Cartea a XIV-a, Aiax aruncă o piatră gigantică spre Hector și aproape îl ucide, însă troianul este readus în simțiri de zeul Apollo și își continuă ofensiva. Mânuind doar o lance, Aiax reușește să salveze corăbiile aheilor
Aiax din Salamina () [Corola-website/Science/304956_a_306285]
-
din corăbiile grecești. În Cartea a XIV-a, Aiax aruncă o piatră gigantică spre Hector și aproape îl ucide, însă troianul este readus în simțiri de zeul Apollo și își continuă ofensiva. Mânuind doar o lance, Aiax reușește să salveze corăbiile aheilor de atacul troienilor. În Cartea a XVI-a, deși nu este rănit, Aiax este dezarmat de Hector, care îi frânge lancea și de aceea el se retrage din luptă, recunoscând voința zeilor. Nu va reintra în scenă decât după
Aiax din Salamina () [Corola-website/Science/304956_a_306285]
-
tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru construcția corăbiilor. Din timpuri vechi, dacii foloseau desigur păcura, dar numai cea găsită la suprafață (căci dovezi privind extracția păcurii nu există decât din epoca romană). Cu sarea gemă (mult folosită atât pentru conservarea peștelui și a cărnii, cât și la argăsitul
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
au fost îndeplinite. Distrugerile orașului au fost limitate, iar Alaric, care era magister militum, deci ținea la demnitatea română, a cruțat locurile sfinte. Alaric s-a îndreptat spre sudul Italiei pentru a cuceri Africa, dar o furtună i-a distrus corăbiile adunate. La sfârșitul anului 410, moare, iar vizigoții, conduși de Athaulf, au străbătut Italia de la sud la nord, traversând Gallia sudică în 412, iar în 413 au ajuns în Oceanul Atlantic. În 415, au ajuns în Hispania, fiind rechemați în Galia
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]