6,402 matches
-
la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă în scrisul său e lapidaritatea versului: poeme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea prin contopire/ alipire/ sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre, deoarece, fiindcă, cumsecade, untdelemn, nord-est, parcă, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată, a binevoi, dumneata, oricine, oriunde, fiecare, orișicare, treisprezece, douăzeci, behehe, heirup 66 etc.; * compunerea prin abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substituie" obiectul posedat, indicând genul, numărul și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
indicând genul, numărul și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu omul; dar nu știți ce cuminte și fidel este, și deștept! Ei bine! e ca un om, frate! doar că nu vorbește... [...] Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): Ham!" (I. L. Caragiale, Bubico) Formulați două enunțuri în care două
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul dintre dânșii și să-i toace cu buzduganul în cap ca nici "hâc!" să nu mai zică. Omul însă, trecut acum prin multe, a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-a pitit frumușel sub pat și-a-nceput să sforăie din greu." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) (e) "Mă întreb, spuse el
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ziua dată de Dumnezeu să arunce câte șapte raze seci în lume." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de natură entuziastă: dansează, cântă, strigă, interpelează pe zeu sau îi răspunde acestuia. Această punere în scenă a elementului abia vizibil când spiritele preeriei coboară în sat și când granițele dintre vii și morți se estompează se distinge de estetica cuminte a spectacolelor de divertisment. Traducerea cuvântului englez performance prin "spectacol" face să dispară dimensiunea sa "performativă" (care a fost evidențiată mai întâi de către lingviști), conform căreia obiectul (enunțul, spectacolul) și creația sa se confundă, se produc simultan. Spectacolele rituale sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
colectivizării, deportării, execuțiilor (cazul Căciulați etc.), condam și cultură nărilor, regimului de exterminare din închisori etc. etc. în închisoare am auzit o formulă spirituală: Victime ale statisticii. Arestăm, cu alte cuvinte, 4-5% din populație, ca restul de 95-96% să stea cuminte. Să nu se opună. Să nu reziste. Să creadă că situația este efectiv ireversibilă. Cum să nu creadă cineva că situația este ireversibilă când a stat 15, 20, 25 de ani în închisoare? Și această categorie a fost cum bine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un modernism de marcă interbelică, dar superficial (lipsă de punctuație, uneori titluri șocante: Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene de idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu era / aproape fără vârstă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
dacă ...?” și așa mai departe, discursul de rigoare, pe un ton cald din care el să înțeleagă că nu ne preocupă decât siguranța lui. Nu-l speriem cu doctorul care va veni și îi va face injecție dacă nu e cuminte. Doctorul este un om bun iar injecția, deși doare, este un lucru bun pentru că te face sănătos. Astfel, un vaccin nu va mai părea o pedeapsă nemeritată. În debara nu se ascunde bau-bau, polițiștii nu iau copiii obraznici, ci îi
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
ce apar buluc, amușinînd la strugurii copți ai laurilor ce vor cădea peste vreo două luni. Așa cum ne-am obișnuit de-acum, mai întîi se numără bobocii 654 romane în acest an (față de 701 în 2010, și tiraje ceva mai cuminți), drept pentru care gureșii cronicari se pun pe tînguială, dînd vina pe criză, de parcă n-ar fi fost ea și mai în toi acum vreun an-doi... În fine, consolarea vine de la cantitatea și calitatea producțiilor străine, în frunte cu inenarabilul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
amabilă, personalizată, ce se încheia cu o frază pe care autorul pretinde că nici acum nu a înțeles-o pe deplin: "Vă situați deliberat în afara literaturii"! Recunoaște însă că a început prin a scrie "în negativ", împotriva unei imagini prea cuminți și ferchezuite a literaturii, îndeosebi franceze, și mai cu sea mă pariziene, acolo unde e plasată pe un postament foarte înalt, acolo unde și președinții ajung să-și dorească o glorie literară, convinși că e mai trainică decît una politică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
desigur), un scriitor rock, considerat moștenitor al generației Beat în Franța, poate cel mai citit si mai contestat în același timp, urît și seducător, veșnic îmbrăcat cu un bluzon de piele, deși, dacă stai să-l asculți, e mult mai cuminte și așezat decît pare. Iubește aceeași femeie de 21 de ani, cu care are trei copii. În ce privește scrisul, interesant e că a pus întotdeauna limba înaintea narațiunii. La fel ca și în cazul romanului de față. Djian povestește că atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
transformate în cămine culturale prin benzi desenate Manga, prin întreprinderi moderne, storytelling, Faulkner și Pirinei, burse Erasmus și alte isprăvi și situații din "real life", unduind amețitor și strecurînd cîte un bob de nisip într-un angrenaj aparent banal și cuminte, ce răstoarnă deodată perspective și judecăți de valoare. Iată, de exemplu, primul episod, în care, într-o curte de școală primară, copiii fac schimb de informații despre cursul bursei și practicile speculative! Cu excepția Roxanei... Era odată, în Europa, o fetiță
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vrea să moară și care se agață cu disperare de forța salvatoare nu a autorului resemnat și pervers absent ci a cititorului. În cazul de față, acesta ar da totul ca să se afle în altă parte, cu o carte mai "cuminte" între mîini și, în același timp, este sedus de ineditul situației și, pocnind de orgoliu creator, obnubilat de responsabilitatea sa de a da viață sau moarte personajului care îl imploră... nu face nimic. În orice caz, Roussy mizează pe această
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
plimbare cu verișoara ei, Mia. În drumul lor s-au întâlnit cu doamna învățătoare. I.5. RESPECTUL PENTRU PROPRIA PERSOANĂ Mia știe că atunci când ești curat faci o bună impresie celor din jur. Ea este prietenă cu oglinda, care stă cuminte, rezemată de peretele din hol și îi arată în fiecare zi cât de îngrijită este. Uneori are o problemă și nu prea știe cum s-o rezolve. La școală sau la locul de joacă întâlnește persoane neîngrijite, „certate cu apa
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Dar Nenoroc ar dori să plece. Prin urmare Voie-Bună e conformistul, Nenoroc este nostalgicul, amândoi prin puterea fatalității. Presimțirea lui Verde-împărat se izbândește, vine Roș-împărat care-l omoară, fiii sunt aruncați la închisoare. De acum încolo Voie-Bună face numai lucruri cuminți, până ce se întoarce în patrie și răstoarnă pe uzurpator, în vreme ce Nenoroc, consiliat de Diavol, devine un geniu al răului, criminal, instigator, sinucigaș. S-a observat incompatibilitatea între fatalitate și calitatea de om liber a lui Nenoroc, căruia i se dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin grădină, și cum mă vor plimba tăcut pe alei, în dimineața vibrând ca o coardă de violină, se va pleca o creangă de copac, umbrindu-mi fața cu tăcere și sărutîndu-mă blajin cu floare albă ca o târzie și cuminte mângâiere... Cum mă vor fi lăsat să hodinesc puțin - cu fața galbenă - brodată-n albul Aprilin, va fi atâta liniște în jurul meu, creanga va sta boltită asupră-mi cu teamă. Lipsite de elementul durerii, micile poezii din Flaute de mătase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]