8,208 matches
-
specialist. Mistica roză (1921) reprezintă dovada că muzicologul, la care sensibilitatea concurează erudiția, poate fi și poet. Versurile sunt accesibile, muzicale, autorul rimează cu facilitate, alunecând deseori în proză versificată, cu ușor detectabile influențe eminesciene și mussetiene. Peisajul marin și decorul floral abundent dețin întâietatea între preferințele lui C. Ele nu constituie altceva decât cadrul unei lamentații iscate de o existență irosită sau de o iubită pierdută: C. urăște „pornirile sângelui” și aspiră la dragostea celestă, purificatoare, sfâșiindu-se între concretețea
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
aflat în repertoriul de răspunsuri al fetei, atunci ar fi fost imposibil ca ea să fie învățată să găsească bomboana. Răspunsurile sunt determinate de indicii (clues). În cazul de față, impulsul de a obține bomboana, indicațiile date fetei și întregul decor din cameră sunt modele generale ale indiciilor; posibile indicii particulare, ca urmare a răspunsului de a extrage o anumită carte, sunt culoarea, mărimea și diverse alte însemne ale cărții, precum și poziția acelei cărți în raport cu restul etajerei. Dacă nu ar fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
probleme de ordin personal și de cercetare reprezintă unul dintre cele mai eficiente moduri de a promova învățarea. O ilustrare tipică este grupul constituit de clasa care se implică într-o producție dramatică (selectând piesa și distribuția, proiectând și realizând decorul și costumele, exersând cu actorii și vânzând biletele; dar și alte confruntări școlare mai sofisticate. Este un fapt interesant că acele cursuri scurte, dar complexe, adresate unor indivizi aflați întotdeauna în pragul unei decizii, înfruntând probleme care cer soluții imediate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și alimentat
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai picturală, va inspira, în rama pitorescului decor, ceva mai multă libertate epică. Drumurile pleacă din și se întorc - aici - la Hasiduluc. Pulsul domestic al culei strămutate, cu dichis, din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
fără greș o știu"5. Autorul nu are pic de simpatie pentru această tagmă a răpitoarelor, cu toate că aici Inorogul își va găsi doi protectori: Șoimul și Brehnacea. Primul nici măcar nu participă la soborul animalelor și păsărilor, părând un personaj de decor. El este doar numit, alături de slujitorii devotați ai Corbului, ca unul care nu iese din gloată și nici nu încearcă să gândească pe cont propriu, primind automat tot ceea ce decide stăpânul: "Toți Șoimii, Uleii și Coruii și alalte de stârvuri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 38 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, pp. 605-606. 39 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 106 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, p. 605-606. 107 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și rondele din salam uscat și câteva triunghiuri de brânză telemea. RULADĂ APERITIV 500 ml lapte, 100 g unt sau margarină, o linguriță de sare, 150 g făină, 5 ouă Laptele, sarea și untul se pun
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocat și ouăle fierte tăiate în două, iar la final decorăm cu verdeață. OMLETA CU CIUPERCI Patru ouă, 100 gr. de ciuperci, sare, piper. Se servește cu salată verde creață cu ulei de măsline, sare, piper și oțet cidru. Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele. Pe omletă punem trei pălării de ciuperci ca decor. OUA UMPLUTE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cidru. Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele. Pe omletă punem trei pălării de ciuperci ca decor. OUA UMPLUTE CU PATE DE FICAT Zece ouă, o cutie de paté, 600 ml de ulei, o lingură de muștar, sare, piper, Secretul Gustului, măsline după preferință, 100 gr. de unt sau margarină Rama. Se pun la fiert opt ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
compoziția la copt la foc potrivit. Se servește rece. CIUPERCI REMULATE (1) 1 kg ciuperci, 3 cepe, 100 ml ulei, 2 morcovi, 3 castraveți murați, 3 linguri de smântână, 3 linguri de făină, piper, delicat, sare, verdeață și măsline pentru decor. CIUPERCI REMULATE (2) O farfurie de ciuperci tocate, 4 cepe, 100 ml de ulei, 2 morcovi fierți și tocați cubulețe, 4 castraveți murați și tocați cubulețe, 2 linguri cu vârf de făină albă, 100 ml suc de roșii, 4 căței
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vită, vițel sau pasăre sau cu ficat prăjit. SOS DE USTUROI ȘI CARTOF 5 căței de usturoi, 2 gălbenușuri, 100 ml ulei de măsline, ½ de lingură de zeamă de lămâie, 1 cartof fiert în coajă, sare, piper și verdeață pentru decor Se zdrobește usturoiul, apoi cartoful cald fără coajă, după care se adaugă gălbenușurile, sare, piper, zeamă de lămâie și uleiul ca la o maioneză până devine consistent. Se servește ca garnitură la friptură de miel, vițel sau pasăre și la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
două linguri de smântână, apoi o turnăm peste conopida fiartă și o decorăm cu puțin mărar tocat fin. Peste conopida fiartă, se pot pune, după preferință, 100 g unt topit cu pesmet și puțin usturoi sau cașcaval ras, iar pentru decor punem felii de roșii. Buchețelele de conopidă fiartă le dăm prin maia făcută din ou bătut cu făină albă, piper, sare și biovegetal, apoi le prăjim în ulei încins ca la gogoși; se așează pe platou, ca garnitură la friptură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se decorează cu măsline și ouă fierte. SALATĂ BERLINEZĂ 500 g cartofi fierți, 2 bucăți de ardei verde, 2 bucăți de ardei roșu, 2 cepe, 200 g șuncă, 3 ouă fierte, 200 g cașcaval, 200 g măsline și verdeață pentru decor. Se toacă cartofii rondele, apoi ardeii, ceapa, șunca, după care se amestecă cu oțet, ulei, piper și delicat. La final, se așează pe farfurii și se decorează cu cașcaval ras, cu ouă tăiate și cu măsline. SALATĂ CU BRÂNZĂ 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml lei. Se amestecă toate la un loc și la sfârșit se decorează cu verdeață. SALATĂ DIN OUĂ DE PREPELIȚĂ CU CIUPERCI 24 ouă de prepeliță, fierte, un gălbenuș de găină crud, o linguriță de muștar, un gogoșar murat pentru decor, o cutie de ciuperci, 2 cepe tocate peștișori și fierte în 100 ml de vin alb, sare, piper, foi de dafin, 2 linguri de ulei și 100 ml de apă. Este o rețetă pentru 6 porții. Lăsăm să fiarbă la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de pui, doi morcovi căliți în 150 ml de ulei, rași pe răzătoarea mică, sare, piper, după gust, două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de smântână, 150 gr. de fideatăiței fierți în apă cu sare, țelină, pătrunjel tocat fin pentru decor. Punem supa cu morcovul călit la fiert, adăugăm delicatul, mai dăm două - trei clocote, punem fideaua fiartă și scursă de apă. Dăm gust de sare și piper, dăm deoparte de pe foc. Batem gălbenușurile cu smântână și adăugăm în supă, decorând
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se lasă la scurs. Se toacă ceapa mărunt, apoi se separă gălbenușul de albuș, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
umplem ceapa. Peste umplutură punem câte o felie de roșie, iar deasupra cașcavalul ras. Dăm tava la cuptor timp de 45 de minute. Se servește cu mămăliguță și pastă de usturoi cu smântână. Se pune pătrunjel verde tocat fin, ca decor. FASOLE CU COSTITA AFUMATA 5 00 gr. de fasole albă grasă se fierbe și se schimbă apa de două ori, apoi se strecoară și se lasă la scurs. 500 gr. de costiță se taie bucăți și se pune în tigaie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de vin alb, sare, piper, foi de dafin, o legătură de pătrunjel, lăsăm să fiarbă până sunt gata zarzavatul și costița. Adăugăm fasolea și mai lăsăm la fiert până scade apa. Se presară doi căței de usturoi tocați și, ca decor, pătrunjel verde tocat fin. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, trei gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela ( caș dulce scurs ) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul, după gust. Lăsăm la foc mic să fiarbă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zeama de la o lămâie. Se amestecă toate la un loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTA DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se călească bine, apoi sosul îl punem peste pește cu pătrunjel tocat deasupra. Zarzavatul trebuie tocat cubulețe, iar lămâia trebuie curățată de coaja galbenă. Peștele se pune pe un platou, iar peste pește se toarnă sosul cu zarzavat, iar ca decor se presară pătrunjel tocat. PEȘTE CU SOS UNGURESC 4 bucăți de pește, 1 ardei verde, 2 roșii, 2 cartofi, 200 g arpagic, 200 g suc de roșii sau 2 linguri de bulion, o lingură de făină de grâu, sare, piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o căciulie de usturoi, 4 ardei copți, 300 g popinci fierte, 3 roșii, 100 g făină de grâu, sare, piper, delicat, 400 g smântână bună, 300 g unt și un pahar de vin alb, pătrunjel ori frunze de țelină de decor Peștele se spală, se sărează, se stropește cu puțin oțet și se lasă să stea timp de o oră, după care se clătește, se scurge de apă și se dă prin făină de grâu, apoi se prăjește în unt pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de salată verde și pătrunjel verde tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]