6,377 matches
-
o infecție bacterială ce afectează straturile superficiale ale pielii, se prezintă cu o porțiune roșiatică bine definită și este asociată mai des cu febra. Infecțiile mai serioase precum o infecție a oaselor de sub piele sau fasceita necrozantă ar trebui excluse. Diagnosticarea se face, de obicei, pe baza semnelor și simptomelor, cultura celuleor fiind posibilă foarte rar. Tratamentul cu antibiotice administrate pe cale orală, precum cefalexina, amoxicilina sau cloxacilină este des folosit. Pentru cei alergici la penicilină, ar putea fi folosite eritromicină sau
Celulită () [Corola-website/Science/316795_a_318124]
-
acuratețe profunzimea invaziei tumorale în pereții rectului, raporturile tumorii cu organele adiacente (în special când tușeul rectal pledează pentru o invazie de vecinătate), precum și prezența adenopatiilor peritumorale. Este însă adevărat că în mod curent computer-tomografia este utilizată mai degrabă pentru diagnosticarea și evaluarea recidivelor tumorale decât pentru evaluarea tumorii rectale primare. Ecografia endorectală este chemată să precizeze invadarea peretelui rectal (mucoasă - T1, musculara proprei -T2, adventiția și grăsimea mezorectală - T3, invazia organelor învecinate - T4) și prezența și mărimea adenopatiilor peritumorale - N1
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
tuturor celorlalte măsuri. Insuficiența cardiacă este o boală comună, costisitoare și potențial fatală. În țările dezvoltate, aproximativ 2% dintre adulți au insuficiență cardiacă, iar la cei ce depășesc vârsta de 65 de ani, acest procentaj tinde spre 6-10%. În anul diagnosticării, riscul decesului este de 35%, după care scade sub 10% în fiecare an. Acest lucru este similar cu riscurile unui număr de tipuri de cancer. În Regatul Unit al Marii Britanii, boala reprezintă motivul pentru care 5% dintre oameni sunt internați
Insuficiență cardiacă () [Corola-website/Science/315187_a_316516]
-
primele stadii, deoarece semnele și simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor maladii. Criteriile McDonald, care se concentrează pe dovezile clinice, paraclinice și radiologice ale leziunilor la diverse intervale și în diverse zone, reprezintă cea mai frecventă metodă de diagnosticare; criteriile Schumacher și criteriile Poser prezintă mai degrabă o semnificație istorică. Deși criteriile de mai sus permit stabilirea diagnosticului prin metode neinvazive, unele persoane susțin că unica dovadă incontestabilă este autopsia sau biopsia zonelor în care sunt detectate leziunile tipice
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
istorică. Deși criteriile de mai sus permit stabilirea diagnosticului prin metode neinvazive, unele persoane susțin că unica dovadă incontestabilă este autopsia sau biopsia zonelor în care sunt detectate leziunile tipice produse de scleroza multiplă. Datele clinice pot fi suficiente pentru diagnosticarea SM dacă pacientul a prezentat în trecut episoade de simptomatologie neurologică specifică bolii. La persoanele care se prezintă la medic după un singur episod, sunt necesare teste suplimentare pentru stabilirea diagnosticului. Cele mai frecvent utilizate metode de diagnostic sunt neuroimagistica
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de un blocaj al unui vas de sânge. Un accident vascular hemoragic este cauzat de sângerare, fie direct în creier, fie în spațiul ce împrejmuiește creierul. Sângerarea poate apărea din cauza unui anevrism cerebral. Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare CT sau scanare RMN alături de o examinare fizică. Alte teste precum electrocardiograma (EKG) și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte posibile
Accident vascular cerebral () [Corola-website/Science/316200_a_317529]
-
moștenită. Există un număr de sub-tipuri clasificate în funcție de problemele specifice prezente. De exemplu, persoanele cu rigiditate musculară prezintă paralizie cerebrală spastică, persoanele ce prezintă coordonare slabă prezintă paralizie cerebrală ataxică, iar persoanele cu probleme de scriere prezintă paralizie cerebrală atetoidă. Diagnosticarea se face în funcție de dezvoltarea copilului în timp. Testele sangvine și imagistica medicală ar putea fi utilizate pentru a exclude alte posibile cauze. PC este prevenibilă parțial prin imunizarea mamei și eforturi de a preveni traumatismele craniene la copii prin îmbunătățirea
Paralizie cerebrală () [Corola-website/Science/320519_a_321848]
-
și adolescenți (2-9% în funcție de vârstă, sex și etnie) și este asociată cu riscuri pe termen lung privind sănătatea. Se recomandă măsurarea tensiunii arteriale la copiii de peste trei ani la fiecare control medical sau acordarea de îngrijiri medicale de rutină. Înainte de diagnosticarea unui copil ca fiind hipertensiv, tensiunea arterială crescută trebuie confirmată în rânduri repetate în cadrul vizitelor medicale. Tensiunea arterială crește odată cu vârsta în perioada copilăriei iar la copii hipertensiunea este definită printr-o medie a tensiunii sistolice sau diastolice a trei
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
80% dintre persoanele cu hipertensiune arterială sunt conștiente de starea lor de sănătate și 71% iau medicamente contra hipertensiunii arteriale. Cu toate acestea, numai 48% dintre persoanele conștiente că au hipertensiune arterială controlează în mod adecvat această afecțiune. Discordanțele în diagnosticarea, tratamentul sau controlul tensiunii arteriale crescute pot compromite ținerea sub control a hipertensiunii arteriale. Furnizorii de servicii de sănătate întâmpină numeroase obstacole în controlarea tensiunii arteriale, inclusiv refuzul de a lua mai multe medicamente pentru a atinge valoarea dorită a
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool și de droguri, printre altele. Crizele epileptice sunt rezultatul unei activități excesive sau anormale a celulelor nervoase din cortex la nivelul creierului. În general, diagnosticarea presupune eliminarea altor stări care ar putea cauza simptome similare (cum ar fi sincopa), precum și identificarea altor cauze imediate. Epilepsia poate fi adesea confirmată cu ajutorul unei electroencefalograme. Epilepsia nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul medicației în
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
timpul unei crize convulsive. În cazul adulților, este importantă testarea nivelurilor de electroliți, glicemia și nivelul calciului, pentru a le exclude ca posibile cauze. O electrocardiogramă poate exclude problemele referitoare la ritmul cardiac. O puncție lombară poate fi utilă pentru diagnosticarea unei infecții a sistemului nervos central, însă nu este necesară de obicei. În cazul copiilor, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analizele biochimice ale urinei și sângelui, pentru a determina dacă există sau nu boli metabolice. Un nivel
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod normal, doar după o a doua criză. Nu poate fi utilizată pentru a exclude diagnosticul și poate indica un rezultat fals
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
poate fi utilizată pentru a exclude diagnosticul și poate indica un rezultat fals pozitiv în cazul celor care nu suferă de această afecțiune. În anumite situații, poate fi utilă efectuarea EEG-ului în timp ce pacientul doarme sau este privat de somn. Diagnosticarea imagistică cu ajutorul tomografiei computerizate și a IRM-ului este recomandată după primele convulsii non-febrile, pentru a detecta problemele structurale din creier și din jurul creierului. IRM-ul este în general un test imagistic mai bun, cu excepția cazului în care este suspectată
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
se prezintă la Urgențe cu o criză, însă își revine rapid, testele imagistice pot fi făcute mai târziu. Dacă o persoană a fost diagnosticată anterior cu epilepsie, prin imagistică, de obicei nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea greșită este frecventă (apărând în circa 5-30% din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de panică și
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
criză, însă își revine rapid, testele imagistice pot fi făcute mai târziu. Dacă o persoană a fost diagnosticată anterior cu epilepsie, prin imagistică, de obicei nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea greșită este frecventă (apărând în circa 5-30% din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de panică și convulsiile psihogenice non-epileptice (CPNE). Aproximativ una
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
pentru realizarea matrițelor de creare a obiectelor medicale. În afară de crearea modelelor organelor sau ale corpului uman sau crearea dispozitivelor medicale tehnicile inginerești sunt folosite și pentru cercetarea și dezvoltarea de noi aparate pentru terapii inovative, tratamente, monitorizare a pacientului și diagnosticarea timpurie a maladiilor complexe. Imagistica medicală este un subdomeniu important al dispozitivelor medicale. Rolul acestui domeniu este de a permite investigarea directă și indirectă a organelor care nu sunt vizibile ochiului uman, realizând o analiză a dimensiunilor acestora și a
Bioinginerie medicală () [Corola-website/Science/321470_a_322799]
-
responsabili cu creșterea copilului pot minți, conștienți fiind de cauza leziunilor. De obicei, nu există semne exterioare vizibile. și nu există stabilit nici un set de simptome care să indice aceasta. Examinarea de către un oftalmolog cu experiență este adesea critică în diagnosticarea SBS, formele particulare de hemoragii oculare fiind destul de caracteristice. Nici o stare patologică alternativă nu imită exact toate simptomele de SBS, dar SBS nu poate fi exclus la copii care se prezintă cu hidrocefalie, sindromul morții subite a sugarului (SMSS) sau
Sindromul copilului scuturat () [Corola-website/Science/322392_a_323721]
-
vagi simptome găsite fără o urmă externă de traumatism, inclusiv hemoragii retiniene și hemoragii intracraniene. În 1971, Guthkelch propune SBS ca o cauza a hemoragiei subdurale la sugari. Dezvoltarea tomografiei computerizate și a rezonanței magnetice au îmubătățit mult posibilitățile de diagnosticare a sindromului. În iulie 2005, Curtea de Apel a Regatului Unit a înregistrat patru procese pe bază de SBS: la un caz s-a renunțat, o sentință a fost redusă iar pentru două, s-au pronunțat condamnări. Instanța a constatat
Sindromul copilului scuturat () [Corola-website/Science/322392_a_323721]
-
simptome și prin prezența în urină de produși alternavi ai metabolismului. Astăzi, diagnosticul fenilcetonuriei reprezintă un exemplu tipic de depistare precoce a unei boli specifice. Testul lui Guthrie este un examen simplu, fără complicații, ieftin și simplu, care duce la diagnosticarea sigură și în timp util a unei boli grave pentru care există o strategie clară de tratament adaptat. Elementul esențial este examinarea tuturor nou-născuților încă din primele zile de viată. În Austria acest test de screening, care este folosit din
Fenilcetonurie () [Corola-website/Science/322431_a_323760]
-
a unei boli grave pentru care există o strategie clară de tratament adaptat. Elementul esențial este examinarea tuturor nou-născuților încă din primele zile de viată. În Austria acest test de screening, care este folosit din 1966, permite în fiecare an diagnosticarea a 8 - 10 cazuri noi, cazuri ce sunt tratate corespunzător. În Germania testul lui Guthrie a fost înlocuit cu testul prin spectrometrie de masă în tandem ce permite diagnosticarea la nou născut și a altor anomalii metabolice ale aminoacizilor sau
Fenilcetonurie () [Corola-website/Science/322431_a_323760]
-
de screening, care este folosit din 1966, permite în fiecare an diagnosticarea a 8 - 10 cazuri noi, cazuri ce sunt tratate corespunzător. În Germania testul lui Guthrie a fost înlocuit cu testul prin spectrometrie de masă în tandem ce permite diagnosticarea la nou născut și a altor anomalii metabolice ale aminoacizilor sau a altor boli congenitale curabile. Testul lui Guthrie este doar un test de screening. Dacă acesta indică un rezultat anormal, alte teste sunt realizate pentru confirmarea bolii și precizarea
Fenilcetonurie () [Corola-website/Science/322431_a_323760]
-
în direcții diferite, astronomii au reușit să măsoare vitezele de îndepărtare ale gazului interstelar, care la rândul său relevă curba de rotație a Căii Lactee. Au fost efectuate măsurători similare și la alte galaxii, cum ar fi Andromeda. Ca unealtă de diagnosticare, măsurătorile deplasării spre roșu reprezintă una dintre cele mai importante metode de măsurări spectroscopice din astronomie. Cele mai îndepărtate obiecte prezintă deplasări spre roșu mai pronunțate, corespunzător legii lui Hubble. Cea mai mare deplasare spre roșu observată, corespunzătoare celei mai
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
mod nejustificat părintele ce nu deține custodia copilului. Richard A.Gardner a propus sindromul alienării parentale în anii 80 bazat pe experiențele sale clinice cu copiii cu părinți divorțați. Din acel moment, alți cercetători au sugerat concentrarea, mai puțin pe diagnosticarea unui sindrom, ci mai mult pe ceea ce a fost descris ca "copilul înstrăinat" și dinamicile situației ce au contribuit la înstrăinare. Din acest punct de vedere, alienarea este văzută ca o defalcare de atașament dintre părinte și copil ce poate
Alienarea parentală () [Corola-website/Science/325982_a_327311]