7,032 matches
-
lunișoarele de la gîtul cămilelor lor. 22. Bărbații lui Israel au zis lui Ghedeon: Domnește peste noi, tu și fiul tău, și fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian." 23. Ghedeon le-a zis: "Eu nu voi domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi." 24. Ghedeon le-a zis: "Am să vă fac o rugăminte: dați-mi fiecare verigile de nas pe care le-ați luat ca pradă." Vrăjmașii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Bărbații lui Israel au zis lui Ghedeon: Domnește peste noi, tu și fiul tău, și fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian." 23. Ghedeon le-a zis: "Eu nu voi domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi." 24. Ghedeon le-a zis: "Am să vă fac o rugăminte: dați-mi fiecare verigile de nas pe care le-ați luat ca pradă." Vrăjmașii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliți. 25. Ei au zis: "Ți le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
și să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: "Împărățește peste noi!" 9. Dar măslinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 10. Și copacii au zis smochinului: Vino tu de împărățește peste noi!" 11. Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 10. Și copacii au zis smochinului: Vino tu de împărățește peste noi!" 11. Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și copacii au zis viței: Vino tu și domnește peste noi." 13. Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
smochinului: Vino tu de împărățește peste noi!" 11. Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și copacii au zis viței: Vino tu și domnește peste noi." 13. Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 14. Atunci toți copacii au zis spinului: Vino tu și împărățește peste noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și copacii au zis viței: Vino tu și domnește peste noi." 13. Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 14. Atunci toți copacii au zis spinului: Vino tu și împărățește peste noi." 15. Și spinul a răspuns copacilor: Dacă în adevăr vreți să mă ungeți ca împărat al vostru, veniți și adăpostiți-vă sub umbra mea; altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
-i spuse: — Să fii drăguță cu el, Fay... E de la mine de-acasă... La revedere, „Georgia“! CÎnd mai treci pe-aici, Întreabă de Margaret! — La revedere, spuse el, iar ea ieși pe ușă și porni pe culoarul mic, Înăbușitor, unde domnea dorința animalică, nestăpînită, Îndreptîndu-se spre piața unde avea să-și ofere din nou spre vînzare, pentru a mia oară, trupul tînăr și zvelt oricui ar fi dispus să-l cumpere; unde avea să ceară, să ia, să primească stăpînirea unuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ciudat, sub strălucirea fantomatică a lunii. În cele din urmă se ridică, ieși pe culoar, Închise cu grijă ușa În urma lui și porni spre capătul trenului străbătînd vagon după vagon, prin trenul grăbit, pînă ce ajunse la vagonul restaurant. Aici domnea strălucirea, mișcarea, luxul, căldura senzuală și veselia. Parcă toată viața trenului se adunase acum În acest loc. Cu pași ușori și siguri, ospătarii treceau repede printre mesele trenului În plină viteză oprindu-se la fiecare masă pentru a servi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cincisprezece mii de participanți. Oficialitățile și forțele de ordine spuneau că nu au fost mai mult de șapte mii. Urmează un talk-show pe tema Educație și Reformă, la care sunt invitați politicieni și oameni de presă. În platoul de filmare domnește o armonie ce i-ar putea risipi suspiciunile oricărui telespectator. Reprezentanții presei au adus statistici cu rezultatele slabe obținute de profesori la titularizare. Bineînțeles, nu se suflă un cuvânt despre măgăriile făcute la examenul cu pricina, despre posturile nescoase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu seama pentru femeie, care nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului și al inutilității domnea pretutindeni. Se relevă mediul descris de scriitoare, mediul în care a fost silită să trăiască și Hortensia Papadat-Bengescu, dependentă de ocupația tatălui militar de carieră, și apoi a soțului magistrat, ambii mutați mereu în diferite târguri, ce au trezit repulsie
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
florile, în liniștea lor castă, Își dăruiesc văzduhului parfumul, Și noaptea-și cerne peste toate scrumul... Ici-colo numai licăre-o fereastră... Un clopot plânge-o clipă, și-apoi tace... Luceafărul în alba-i strălucire Răsare sus... Și-atâta sfântă pace Domnește-acuma peste-ntreaga fire, Ca sufletul aripile-și desface Ca să se piardă în nemărginire... Cerințe: 1. Subliniați cuvintele și expresiile frumoase. 2. Transcrieți primele versuri ale poeziei și încercuiți vocalele. 3. Transformați în proză versurile poeziei. 4. Încercuiți consoanele din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unui prieten în care să povestiți tot ce știți despre mare. Frumusețea și bogățiile pământului românesc Poveste Gheorghe Tomozei Dacă Para s-ar da peste cap de trei ori, dintr-o dată s-ar preface neapărat într-o gingașă fată. Mărul domnesc de-ar face la fel o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al fetei din miazăzi. Naș le-ar fi Pepene împăratul, cu-mpărătița lui Nuca, fiica lui cneaz Gutuie Întunecatul cu barba cât
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
capăt fără a-și reproșa ceva și fără a blestema pe tirani. Puțini cunosc pătimirea lui Gheorghe Mântulescu și lupta Neamului amenințat cu pieirea. Nu cunoaștem adevărul pentru că el ne-a fost ascuns permanent; azi, la fel ca și ieri, domnește minciuna, fărădelegea și defăimarea. Legionarii sunt trași veșnic pe roata infamiei. Marionete, agenți vopsiți în culori naționale, ne atacă furibund și ne vor pieirea, negând adevărul, inclusiv memoria morților noștri și istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
vine vorba de viața pe care a dus-o înainte de Asybaris, doctorul Luca înșiră tot felul de ciudățenii. ― Vin dintr-o lume care avea un singur cusur, băiete, i-a zis el lui Julius. Era prea bună pentru mine. Acolo domneau trei reguli: să știi să suferi, să știi să te abții și să știi să mori. Or, eu nu eram în stare să îndeplinesc nici una din aceste cerințe. A declarat asta cu o bună dispoziție suspectă, după care, fără să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
căldura. Poza prea mult, nu se putea debarasa de obișnuința de a se asculta doar pe sine. În sat, lumea îi zicea "domnu' Șerban", "domnu' profesor" sau "domnu' din jos", deoarece locuia în capătul din jos al satului. Surorile îl "domneau" și ele, iar "unchiul George" nu protesta. Presupun că-i făcea chiar plăcere, căci modestia n-a fost niciodată pe gustul său. Pe la începutul deceniului al treilea, avea patruzeci de ani. Nu mai era "inspector general pe țară", ajunsese subdirector
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ce marfă trebuia să mi se dea. Alte imagini din acele săptămâni în care am locuit la "unchiul George" nu găsesc în memoria mea. Calea Victoriei unde, după-amiaza, aș fi putut să văd, cu siguranță, trăsuri elegante în care se plimbau domni cu joben și cucoane în mătăsuri, ar fi fost pentru altul, în locul meu, un punct de atracție. La fel, pozele de la cinematografe, reclamele, tramvaiele, ceasurile publice. Dar, fie că "unchiul George" mi-a interzis să mă depărtez de casă, de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
amănunte și să vă descriu un ceas din viața unuia din supușii lui Ozymandias, ca să nu mai vorbim de rege, de suita sau de rivalul lui. Ar fi îndeajuns ca să puteți constata voi înșiși că dincolo de confortul și rânduiala care domneau în regat și în viața fiecărui supus, se căsca un abis de teamă și de lăcomie. Teamă, o să ziceți, teamă de ce? Căci lăcomia e mai ușor de înțeles. Dar n-am de gând să intru aici în aceste amănunte. Povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bombăne. Moale însă, mai mult de ochii lumii. Da’ stai odată locului, măi copile. Apoi ușile se închid și autobuzul o ia din loc. Nu se poate ști dinainte în ce fel de autobuz vom călători. În unele, în ciuda logicii, domnesc pacea, armonia, înțelegerea între oameni și caritatea. E fum, e ger, e o înghesuială ca-n iad și cu toate acestea oamenii își vorbesc politicos, se scuză, încearcă să-și facă loc unii altora, cei bătrâni nu sunt ursuzi, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
trup nu-i nesocotesc pe betegi iar suferinzii nu-i privesc pe sănătoși cu răutate. Da, sunt rare aceste autobuze, e drept, dar ele există, întocmite pesemne în vreun ceas norocos, sub ocrotirea unei stele prielnice. În altele, conform logicii, domnesc gâlceava, scandalul, ura, mânia și răzbunarea. Necruțătoare e cauza împlinindu-și întotdeauna necruțătoare efectul. Astfel cel mai ades în călătoriile cu autobuzul, lumea e morocănoasă și scârbită, gata să scuipe înjurături și ghionturi. Femeia cu două sacoșe vernil, de pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
contemplă eroul în tot felul de episoade amoroase cu Teodora, uitând de vechile timidități ale romanticului de odinioară. Îl și văd zâmbind la gândul că acum, la o vârstă târzie, scrie o literatură „neconvențională”, în răspăr cu pudibonderia oficială ce domnește în școală, în literatură, în întreaga societate „ideologizată” de partidul bolșevicilor (pripășiți sau băștinași) din România. După ce trecuse prin atâtea, voia să și regăsească „firea ascunsă” sub straturile de personalitate educată, „construită” pe un model cultural indus de familie, școală
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
capitală a mărturiei epistolare ne obligă să mai cităm încă, în ciuda lungimii textului. Mînia e abia stăpînită de patos și de eleganța frazei: "Multă vreme n-am să mai pot trăi așa, pentru că sărăcia mă înjosește... aș dori ca acești domni Medici să înceapă să mă folosească din nou, chiar dacă ar fi să car pietre la început... Iar de bună-credința mea, nimeni nu ar trebui să se îndoiască, deoarece întotdeauna mi-am ținut cuvîntul, așa încît nu ar fi cazul acum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
merite, care, "din simplu particular a devenit principe". Era atît de capabil încît și atunci cînd nu era decît un particular se spunea despre el: "quod nihil illi deerat ad regnandum praeter regnum" ("că nimic nu-i lipsea pentru a domni, decît un regat"). La considerația din Principele (cap. VI) că "Aceia care, prin mijlocirea însușirilor lor deosebite ajung să fie principi, asemenea celor de mai sus, obțin principatul cu greutate, dar îl stăpînesc apoi cu ușurință", argumentată prin cariera lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
posibil ca magia puterii să se risipească. Necunoscutul stîrnește cele mai mari spaime. Principele a făcut din Machiavelli un nemuritor, răsplătindu-l pentru ideea de a fi dat cea mai concentrată și realistă carte de antropologie politică. Pretutindeni unde a domnit libertatea de spirit, el a fost citit și comentat, cu luciditate, de creștini, evrei, musulmani, deși a fost acuzat de ateism. Nu slujește ateismul acela care a înțeles că puterea religiei intră în religia puterii. Elvira SOROHAN Niccolò Machiavelli PRINCIPELE
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care mă aflu și care mă împinge de la spate mă îndemna totuși să i-o dau, căci îmi prăpădesc sănătatea și multă vreme n-am să mai pot trăi așa, pentru că sărăcia mă înjosește. În afară de aceasta, aș dori ca acești domni Medici să înceapă să mă folosească din nou, chiar dacă ar fi să car pietre la început; dacă pe urmă nu aș reuși să le cîștig bunăvoința, aș fi nespus de supărat pe mine; dacă această cărticică a mea ar fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și în ce fel se dobîndesc Toate statele, toate stăpînirile care au avut și au putere asupra oamenilor au fost și sînt fie republici, fie principate. Acestea din urmă sînt sau principate ereditare, anume acelea asupra cărora familia stăpînitorului lor domnește de multă vreme, sau principate noi. Iar cele noi sînt, sau în întregime noi, cum a fost Milanul pentru Francesco Sforza, sau sînt teritorii adăugate la statul ereditar al principelui care le dobîndește, cum este regatul Neapolelui pentru regele Spaniei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]