12,690 matches
-
1998 al revistei Dilema. 215 Ibid. p. 184. 216 Monica Spiridon, op. cit., p. 8. 217 Mihai Eminescu, "A împăca formele trecutului cu exigențele viitorului", în Publicistică, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1990, p. 335. 218 Ibid., pp. 213-214, titlul dat de editor articolului este "Tradiții istorice". 219 Marc Angenot, op. cit., p. 42, p. 103. 220 Publicat în Convorbiri literare, anul X/nr. 5 din 1 august 1876. 221 Cornel Munteanu, " Pamfletul și presa", în op. cit., p. 114. 222 Vezi Alexandru George, "Polemica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de înregistrare a imaginii și sunetului, în ciuda imperativelor ei comerciale și contabile, cinematografia era sau este încă, în procesul de fabricație, un artizanat. Există o legătură cu totul specială între producătorul și autorul filmului, asemănător celei care-i unește pe editor și scriitor. Aceasta face diferența între producătorul de cinema și programatorul de televiziune. "Pe de altă parte, cinematografia este o industrie" (Malraux). Traducem: în partea de difuzare. O Schiță de psihologie a televiziunii care s-ar încheia cu o observație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Goldstein m-au ajutat să-mi fac o carieră de jurnalist științific. Prietenii și colegii de la New Scientist - ei bine, aceștia m-au suportat, ceea ce nu este foarte ușor. Mulțumiri deosebite agentului meu, Kerry Nugent Wells; ilustratorului, Matt Zimet; și editorului Wendy Wolf. Mulțumesc, de asemenea, celor care m au ajutat să dau formă textului - Dawn Drzal, Faye Flam și, bineînțeles, mamei și tatălui meu. (Sunt părinți iubitori, însă critici acerbi!)
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai profund nivel, ideologia funcționează într-un mod integrator, pentru a prezerva identitatea grupului, în vreme ce utopia produce o variație imaginativă a acestei identități, propunând alternative practice care ar putea fi realizate" (Darren Langdridge, op. cit., pp. 653-654). 281 G. H. Taylor, "Editor's Introduction", în Paul Ricoeur, Lectures on Ideology and Utopia, Columbia University Press, New York, 1986, p. xxiii. 282 Paul Ricoeur, op. cit., p. 312. 283 În acest sens, pe urmele lui Ricoeur, Dauenhauer argumentează că această identitate "trebuie să fie congruentă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu totul conștient de calitatea excepțională a minții sale. Dar, așa cum astăzi este total ignorat, în timpul vieții n-a fost niciodată onorat pe măsură. Și asta nici măcar atunci când numele său s-a confundat cu clasicismul culturii sau cu cel al editorului en titre al manuscriselor eminesciene. Înțelesese, cred, că împărtășea soarta dintotdeauna a intelectualului de rasă confruntat cu standarde ale vedetismului cultural pe care poate că, în secret, și le dorea, dar pe care, prin sobrietatea minții sale, el nu le
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în fond un om al desfrâului și, în primul rând, al desfrâului cultural. A trecut cu o ușurință care pe mine, în acel moment, mă deconcerta, vrând parcă să ncerce sunetele tuturor instrumentelor culturii scrise, de la poezie la munca de editor, de la comentariul filologic la poziția de gânditor original, de la eseul moral la hermeneutica lui Homer, Dante sau Shakespeare. Cu câteva luni înainte ca Noica să moară, l-a numit, într-una dintre revistele culturale ale vremii, „întâiul om de cultură
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de parcă ar fi ceva care asumă un punct de vedere opus celui al teologiei afirmative Și, în special, metafizicii”<footnote John D. Jones, „The Character of the Negative (Mystical) Theology for Pseudo-Dionysius Areopagite”, în Ethical Wisdom: East and/or West, editor George F. McLean, Washington, DC: The American Catholic Philosophical Association, 1977, p. 71. footnote>. Totuși, alți autori consideră că apofaticul își asumă un rol mai important de jucat în această relație. Janet Williams, lector în Studii Religioase la Colegiul Universitar
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
cu totul conștient de calitatea excepțională a minții sale. Dar, așa cum astăzi este total ignorat, în timpul vieții n-a fost niciodată onorat pe măsură. Și asta nici măcar atunci când numele său s-a confundat cu clasicismul culturii sau cu cel al editorului en titre al manuscriselor eminesciene. Înțelesese, cred, că împărtășea soarta dintotdeauna a intelectualului de rasă confruntat cu standarde ale vedetismului cultural pe care poate că, în secret, și le dorea, dar pe care, prin sobrietatea minții sale, el nu le
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în fond un om al desfrâului și, în primul rând, al desfrâului cultural. A trecut cu o ușurință care pe mine, în acel moment, mă deconcerta, vrând parcă să ncerce sunetele tuturor instrumentelor culturii scrise, de la poezie la munca de editor, de la comentariul filologic la poziția de gânditor original, de la eseul moral la hermeneutica lui Homer, Dante sau Shakespeare. Cu câteva luni înainte ca Noica să moară, l-a numit, într-una dintre revistele culturale ale vremii, „întâiul om de cultură
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
NBER, Cambridge, Mass.:, Jul. 1996; 77. HÉLIN R., POUPART-LAFARGE O., Investissements. Sélection et financement, J. Delmaset Cie, Paris, 1976; 78. HINES R. Jr., Corporate Taxation, wp. 6, The Office of Tax Policy Research, Michigan, 2001; 79. HOANȚĂ N., Capitalul firmei, Editor „Tribuna Economică”, București, 1998; 80. HOANȚĂ N., Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași, 2000; 81. HOANȚĂ N., Finanțele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996; 82. HUBARD R.G., Capital Market Imperfections and Investment, NBER, wp. 5996, Cambridge, Mass.:, April, 1997; 83
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
caz, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004; 116. PHILIPE L., Finances publiques, Troisième édition Cujas, Paris, 1989; 117. POHOAȚĂ, I., Doctrine economice universale. Predecesori și fondatori. Contemporani, Editura „Gh. Zane”, Iași, 1993; 118. POPESCU S., OPRIȘAN F., Echilibrul financiar al Întreprinderii, Editor 447 „Tribuna Economică, aprilie, 1998; 119. Presiunea fiscală În România, www.ase.ro 120. Presiunea fiscală În România. Evaziunea fiscală. Căi și modalități de combatere și prevenire a acestui fenomen, www.biblioteca.ase.ro 121. RABOY G.D., L'économie de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
offre, Economica, Paris, 1984; 122. Răilean V., Business internațional, www.ase.md 123. RICARDO D., Principiile de economie politică și de impunere, Biblioteca monetară, economică și financiară, București, 1939; 124. RISTEA M., Noul sistem contabil al agenților economici din România, Editor CECCAR, București, 1993; 125. ROBINSON S., Management financiar, Editura Teora, București, 1999; 126. ROMÂNU I., VASILESCU I. (coord.), Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 1997; 127. SAMUELS J.M., WILKES F.M., BRAYSHAW R.E., Management of Company Finance, 5th Edition, Chapman & Hall, London
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În agricultură, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005; 177. WAGNER A., Les fondements de l'économie politique, vol. III, Paris, 1904; 178. ZAIȚ D., Fundamentele economice ale investițiilor, Editura Sanvialy, Iași, 1996; 451 179. ZAMAN Gh., BRATU I., Restructurarea societăților comerciale, Editor „Tribuna Economică”, București, 1996; *** Legea nr. 31/1990 - privind societățile comerciale, republicată În M.O. nr. 33/27.03.1998 (cu modificările ulterioare); *** Decretul-Lege nr. 96/14 martie 1990, privind unele măsuri pentru atragerea investiției de capital străin În România
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
R.Legendre, Guérin, Montreal & ESKA Paris 1993) și de prima istorie a civilizației britanice (Institutul European 1999). Este director onorific al Centrului de Studii Culturale Britanice al Universității din București. Prezenta lucrare, proiectată în V volume, a primit premiul Asociației Editorilor din România pentru Cartea de Știință în 2002 și premiul " A.D.Xenopol" al Academiei Române pentru 2005. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice (c) 2007, Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700208, C.P. 161 euroedit@hotmail
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Dumnezeu, care, pentru ambii autori, „transformă întunericul în ascunzișul său” (Ps., 17, 12). Asupra acestui aspect, a se vedea articolul util al lui A. Meredith, “Licht und Finsternis bei Origenes und Gregor von Nyssa”, in Platon in de abendländischen Geistesgeschichte, editori T. Kobusch și B. Mojsisch (Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1997), pp. 48-59. A se compara cu J. Dillon, “The knowledge of God in Origen”, in Knowledge of God in the Greco-Roman word, editori R. Van den Broek, T. Baarda și J.
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
von Nyssa”, in Platon in de abendländischen Geistesgeschichte, editori T. Kobusch și B. Mojsisch (Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1997), pp. 48-59. A se compara cu J. Dillon, “The knowledge of God in Origen”, in Knowledge of God in the Greco-Roman word, editori R. Van den Broek, T. Baarda și J. Mansfield (Leiden: Brill, 1988), pp. 219-28. Pentru o prezentare generală a dificultății/imposibilității cunoașterii de Dumnezeu în platonismul mijlociu, a se vedea J. Dillon, The Middle Platonists (Londra: Duckworth, 1977); a se
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
cf. Martin Laird, op. cit., p. 594. Același teolog - Martin Laird - îndeamnă, pentru o altă identificare a Sfântului Grigorie cu mistica întunericului opozabil celui al luminii, scrisă pentru publicul larg, a se vedea antologia pregătită de L. Dupré și J. Wiseman (editori), Light from Light: An anthology of Christian Mysticism (Mahwah, N.J.; Paulist Press, 1988), p. 46. Într-adevăr, Henri Crouzel („Grégoire de Nysse est-il le fondateur de la théologie mystique?”, Revue d’ascétique et de mystique 33 (1957), p. 194) a făcut
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
cererii mele vizînd lucrările care ar fi folositoare cititorilor dornici să aprofundeze studiul în domeniu. Propunerile lor au îmbogățit lista intitulată "Recomandări de lectură". Cu mult înainte de a termina manuscrisul, i-am menționat despre existența lui, lui John Covell, Senior Editor la Yale University Press, care și-a exprimat imediat interesul puternic pentru carte. După ce i-am prezentat o copie a manuscrisului, întrebările și propunerile lansate m-au ajutat să-l îmbunătățesc din multe puncte de vedere. Sînt bucuros datorită faptului
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
scriind-o, am făcut apel fără nici o ezitare la lucrări personale anterioare, pe care editura le-a publicat de-a lungul anilor. De asemenea sînt încîntat de faptul că Directorul John Reyden, Directorul Adjunct Tina Weiner, alături de Meryl Lanning, Managing Editor, nu numai că și-au exprimat entuziasmul pentru publicarea cărții, dar au și sprijinit propunerea de a traduce și a publica rapid cartea peste hotare, cu scopul de a o face disponibilă și altor cititori din lume. În sfîrșit, tehnoredactarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
parte a cedat-o lui Eduard Gruber, care era membru component, alături de Grigore I. Alexandrescu și Alexandru D. Xenopol, al comitetului care avea sarcina să publice operele complete ale lui Ion Creangă. Gheorghe Teodorescu Kirileanu, cel mai important și longeviv editor al operelor lui Creangă, care a încercat să studieze manuscrisele și nu le-a mai găsit, a întreprins mai multe investigații pe care le-a sintetizat în Notiță asupra manuscriselor lui Ion Creangă, publicată în revista Șezătoarea, a lui Artur
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
faptul că la aceste prelegeri, vorbitorii erau intelectuali români de marcă: Alexandru D. Xenopol, cunoscutul istoric, titularul catedrei de istorie universală de la universitatea ieșeană, viitor academician, Petru Rășcanu, profesorul său de istorie antică, Ioan Nădejde, cunoscutul publicist, istoric și lingvist, editorul ziarului Contemporanul și Grigore C. Buțureanu, istoric. Menționăm că membrii cercului literar din Iași activau în același timp și în Societatea științifică și literară După intrarea ca suplinitor în universitatea din Iași, nu uită contactele internaționale. Onorează invitația celebrului savant
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
din Iași 1860-2010 facultăți, profesori, școli științifice, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, pp. 361-386. Havârneanu, Corneliu., Neculau, Adrian., Eduard Gruber (1861-1896) un precursor al psihologiei experimentale din România, în Aniței, Mihai., Popa, Marian., Mincu, Corneliu Laurențiu., Pap, Ana Maria (Editori coordonatori), Centenarul Psihologiei la Universitatea din București, 26-29 octombrie 2006, București. Lucrările conferinței, partea I, Editura Universității din București, 2006, București. Henri, Victor (1893), Les laboratoires de de psychologie expérimentale en Alemagne, Revue philosphique, an 36, t.2 2 decembrie
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Vestala, București, 2002, p. 175. 7 Al. Rosetti, Ș. Cioculescu și L. Călin au identificat un alt registru onomastic printre filele manuscrisului incomplet al dramei Năpasta, oferit de Caragiale lui Delavrancea. În I. L. Caragiale, Opere 3, Editura pentru Literatură, 1962, editorii publică această listă de nume fără nici o intervenție în dezorganizarea textului. 8 Un exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin camionagii, hornari, vânzători de haine vechi, spălători de geamuri, cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
face diferența între realitatea lumii noastre și suita de imagini care ne-o reprezintă în cultura populară".572 Principalul factor motric a fost într-adevăr cel economic, dar cum prețul pe bucată era mic (cele mai multe în jur de zece cenți), editorii au favorizat cantitatea în pofida calității, resimțind de aici nevoia unor "formule narative" care să poată fi multiplicate la nesfârșit cu minim de efort în privința variației și a costului și care, pentru a-și asigura succesul, să se adreseze așteptărilor și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
produselor conexe (textile, jucării, alimente etc.). Explozia benzii desenate După ce Nicholson a dovedit că lucrul cu autori necunoscuți este profitabil, s-au creat mici ateliere, shops, în care se produceau benzi desenate care apoi se vindeau ca produs finit către editori, care de multe ori nu aveau ideile sau tehnica necesară pentru a-și produce propriile benzi desenate. Cel mai cunoscut a fost Universal Phoenix Syndicate, deținut de către Will Eisner și S. M. Iger, care impune un model al consecvenței în realizarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]