14,680 matches
-
eficiența atât în calitate de instrument de soluționare a conflictelor în școală, cât și în calitate de program de implicare extrașcolară a elevilor. Astfel, în primăvara anului 2002 SIEDO a selectat patru licee (X,Y,Z,W) care urmau să implementeze cu titlul de experiment un curs de mediere care a durat un an și jumătate. Totodată, ne dăm bine seama că, deși avem o țară mică, fiecare școală este unică în ceea ce privește procedura de luare a deciziilor, cultura și mentalitatea elevilor, comunitatea în care se
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
inclusiv disponibilitatea unor oportunități pentru sănătate printre membrii societății reprezintă o situație dreaptă, atâta vreme cât niciunul dintre aceștia nu beneficiază de mai multe oportunități decât ceilalți. Pentru a-și preciza cât mai bine obiecția, Parfit ne cere să apelăm la următorul experiment de gândire. Să ne imaginăm două lumi, A și B. Cele două lumi trebuie presupuse ca fiind divizate, în sensul că nimic din ceea ce se întâmplă în vreuna dintre ele nu reprezintă cauza sau consecința a ceea ce se întâmplă în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
asemenea probleme, atunci când este posibil, elevul care mediază trebuie să fie cel puțin cu un an mai mare decât părțile în conflict. întrebare care poate apărea în organizarea medierii este „Câți mediatori ar trebui să participe la o mediere?”. În experimentul pe care l-am efectuat, am practicat medierea petrecută de un singur mediator. Cu toate acestea, unii mediatori la primele lor ședințe de mediere au simțit nevoia să meargă cu un co-mediator. Acest lucru prezintă anumite avantaje prin faptul că
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3132]
-
copilului este un proces complex și îndelungat realizabil pe multiple căi. Consider că dintre multitudinea de metode de care dispune psihologia școlară, pot fi aplicate cu aceleași șanse de reușită ca și alte metode mult mai pretențioase (cum ar fi experimentul, inclusiv metoda testelor), următoarele: observația, analiza psihologică a rezultatelor activității, convorbirea, metoda evaluării (aprecierea). Metodele enumerate sunt mai ușor de aplicat, pot fi incluse în activitatea obișnuită de predare și educație, iar interpretarea rezultatelor este mai sigură. În urma realizării cunoașterii
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
A INDIVIDUALITĂȚII ELEVILOR, UTILIZATE ÎN OBȚINEREA INFORMAȚIEI Cuprins I. Cercetarea psihologică științifică II. Conceptul de metodă. Specificul metodelor psihologiei școlare III. Clasificarea metodelor IV. Principalele metode ale psihologiei școlare • Observația • Metoda analizei produselor activității • Convorbirea • Metoda evaluării (aprecierii) • Metoda biografică • Experimentul • Ancheta psihologică • Metode psihometrice V. Caracterizarea psihopedagogică VI. Anexe 5 I. Cercetarea psihologică științifică Complexitatea cerințelor sociale față de școală impun cadrului didactic, ca profilul său, centrat pe transmiterea de informații să se completeze cu cel de investigator, cercetător al fenomenelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
logic (inductiv, deductiv), eșantionul (clasele, numărul de elevi, sexul, vârsta, mediul de proveniență) și în unele cazuri eșantionul de control (martor). Tendința utilizării unilaterale a unei singure metode ca și convingerea că unele sunt infailibile trebuie evitate. Cu toate că observarea și experimentul sunt modalități fundamentale de investigare a personalității, cercetarea rămâne incompletă dacă nu se apelează și la convorbire, chestionar, studiul produselor activității, al documentelor școlare, anamneza, fiecare furnizând date specifice asupra unor aspecte ale evenimentului cercetat. • Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
discuție angajată între cercetător și subiectul investigat care presupune: relația directă de tipul față în față între cercetător și subiect (elev), sinceritatea partenerilor implicați, abilitatea cercetătorului pentru a obține angajarea autentică a subiecților în convorbire, empatia cercetătorului. Spre deosebire de observație și experiment prin intermediul cărora investigăm conduitele, reacțiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieții interioare a acestuia, a intențiilor ce stau la baza comportamentului, a opiniilor, 12 atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor, conflictelor, prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor subiectului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
urme asupra personalității copilului. Adeseori, biografia ia fie forma jurnalelor de însemnări, fie forma anamnezei - o discuție amplă purtată de psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
Adeseori, biografia ia fie forma jurnalelor de însemnări, fie forma anamnezei - o discuție amplă purtată de psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele dependente sunt cele care fac obiectul observației, cele cărora cercetătorul le va studia variația în cursul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele dependente sunt cele care fac obiectul observației, cele cărora cercetătorul le va studia variația în cursul experimentului. De exemplu numărul de cuvinte reamintite după citirea unei liste de cuvinte, timpul în care se parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de cuvinte, timpul în care se parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
COMUNISMUL, O INVENȚIE EUROPEANĂ Repere pe drumul analizei Este limpede că, înainte de a se întinde de la zidul Berlinului și stepele calmuce pînă în deșertul Gobi ori frumoasa insulă tropicală a Cubei, comunismul a fost o invenție eminamente europeană. Și chiar dacă experimentul macabru a cuprins doar partea estică a Europei și o mulțime de spații geopolitice neeuropene, "pasiunea ideii comuniste" a frămîntat mai ales spațiul privilegiat istoric al Europei Occidentale. Prin urmare, dacă tot a stimulat pasiunea, era datoria lumii occidentale să
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
adoptă un stil de învățare bazat pe argumente logice și pe raportări la memorie. Ei fac conexiuni între lucruri și informații. Sunt întodeauna curioși cu privire la lumea din jurul lor, învață punând foarte multe întrebări și le place să facă foarte multe experimente. Persoanele care au dezvoltat acest gen de inteligență au capacitatea de a integra informația în modele logice, lucrează cu simboluri și lucruri abstracte, formule matematice și forme geometrice. Ele văd conexiuni între lucruri separate ori distincte. Aptitudinile inteligenței logico-matematice includ
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2920]
-
formule matematice și forme geometrice. Ele văd conexiuni între lucruri separate ori distincte. Aptitudinile inteligenței logico-matematice includ rezolvarea problemelor, o bună aranjare logică a informației pe categorii, realizarea de relații logice între diverse categorii de informații și cifre. Ele inițiază experimente pentru a demonstra un anumit fenomen sau eveniment, fac cu ușurință calcule matematice complexe. Logico-matematicii învață foarte mult în urma experimentelor și a testelor. Mânuiesc cu precizie informații, descoperă și încearcă să demonstreze noi teorii. Le place să rezolve puzzle-uri
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2920]