6,450 matches
-
este discretă, Mai nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie, cu toate acestea gândurile ei se pot asemăna probabil cu cele ale târgoveței din Bath, ea impresionează doar prin frumusețea fizică ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la a opta sferă, de unde poate privi retrospectiv 984 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 305. 265 și poate râde pe seama lamentațiilor sale jalnice, așa cum altădată râdea de prietenii cuprinși și mistuiți de fiorul dragostei. Părăsește lumea pe care a iubit-o râzând în sine și fiind condus de Mercur spre o ultimă destinație, de data aceasta divină. Ca ființe umane, cei doi îndrăgostiți nu au putut rezista impulsurilor propriilor naturi: Cresida a gravitat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniștită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Eminescu era poet chiar atunci când nu era Eminescu: Toamna pomii înfloresc Și se scutură toți pomii de flori, Iar inimile noastre Le prinde fiori. Veniți în lumină Copii drăgălași Și faceți cu mine-mpreună Sălaș. Valurile viforă Com tutte le forme. Pe cealaltă parte a acestei file e ,,Deșteaptă-te, Române.” Ne interesează, deocamdată, că poetul avea scris imnul „Deșteaptăte Române” în zilele când
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fost femeia asta pe capul lui Mihai și se vede că s-a pus să-l scoată la capete. El o crede și plânge. Mi-a adunat în casă niște nespălați, cunoștințe de ale ei, de m-au luat fiori de soarta bietului Mihai, el care are trebuință de o femeie statornică și cuminte ca să-l conducă, dar nu de o cochetă....” Aceasta este una dintre scrisorile cele mai cunoscute ale Heriettei. Menționăm că Eminescu o chema pe Veronica Micle
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din funcție Trebuie amintit, totuși, pentru (mica?) glorie a acestei lumi scriitoricești în bulversare, că Victor Eftimiu va rămâne președinte de onoare al S.S.R. și apoi al Uniunii Scriitorilor din România până la moarte (1972). Exista o onoare scriitoricească ce străbătea fiorii apropierii acesteia forțate de proletcultism, de direcțiile și canalele iminentei reviste „Flacăra” (seria 1948 1951), de ghețarii estului victorios. Când spune că în privința lui Eminescu lucrurile sunt discutabile (subliniat în text), blândul Perpessicius își face iluzii că asemenea lucruri mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă trupul tinerel, / Că te curm pe jumătate / Să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a face posibilă destrămarea legăturilor nefaste: "Terliță, / terliță, / prinde peliță, / peliță de os, / carne de tereac, / tereacul de leac. / Cine ap`-a be, leac a ave."368 Recitativul magic, încifrat, redeschide drumul existențial înspre lumea arhetipală de dinaintea creației, nepătrunsă de fiorul păcatului: "Canate conopate congapate / Corban cruce, / Cruce-n cer, / Cruce-n pământ, / Hulduc fă-l în sus, / fă-l în jos de la pământ, / Leac să fie" 369 sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
literam de tânărul prinț, pe parcursul următorilor ani. IV.1.7. Ludovic între dragoste și datorie; memorii oficiale și memorii apocrife Tânărul Ludovic se apropia de vârsta de șaisprezece ani și din sursele apocrife aflăm că a început să simtă primii fiori ai dragostei, dar în același timp a descoperit și plăcerile carnale, pasiune care nu l-a părăsit niciodată, fiind recunoscut pentru numărul mare de amante pe care le-a avut. Lucrarea apocrifă intitulată Mémoires de M. de '*** pour servir à
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mi fie poporul meu, iar Eu, Dumnezeul lor.”. Spre această înnoire s-a socotit pe sine, proorocul David, simțindu-se iertat după pocăința pe care a făcut-o, din nou împăcat cu Dumnezeu, sufletul său se simte cuprins de un fior nou. Din acel moment nu mai era cuprins de povara grea și rușinoasă a păcatului și nu mai avea mustrări de conștiință. Sufletul lui se simte ușurat și liniștit și trăiește fiorul reînnoirii duhovnicești, simțindu-se stăpânit de un dar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu, sufletul său se simte cuprins de un fior nou. Din acel moment nu mai era cuprins de povara grea și rușinoasă a păcatului și nu mai avea mustrări de conștiință. Sufletul lui se simte ușurat și liniștit și trăiește fiorul reînnoirii duhovnicești, simțindu-se stăpânit de un dar primit de la Dumnezeu: acela de a lăuda, de a binevesti puterea și măreția lui Dumnezeu. în același timp, cel curățat și reînnoit sufletește simte că are datoria sfântă de a vesti
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întâlnim cu ei în sfintele icoane. Aici putem afirma că „în Biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta”. Biserica este locul unde ne întâlnim cu Dumnezeu, care vorbește sufletului nostru și lucrează asupra lui. Aici simțim fiorul religios, fiorul sfânt și bucuria trăirii tainei dumnezeiești. Aici cunoaștem, înțelegem și simțim mai bine prezența lui Dumnezeu în viața noastră, în întreaga lume și în tot universul. Pentru a ne ruga cu evlavie și smerenie, cu dreaptă cunoștință de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ei în sfintele icoane. Aici putem afirma că „în Biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta”. Biserica este locul unde ne întâlnim cu Dumnezeu, care vorbește sufletului nostru și lucrează asupra lui. Aici simțim fiorul religios, fiorul sfânt și bucuria trăirii tainei dumnezeiești. Aici cunoaștem, înțelegem și simțim mai bine prezența lui Dumnezeu în viața noastră, în întreaga lume și în tot universul. Pentru a ne ruga cu evlavie și smerenie, cu dreaptă cunoștință de Dumnezeu și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a V-a. Alexandre ar vrea să-și Înnoiască viața sentimentală, ar vrea un copil... Pe scurt, ar vrea mai multe lucruri pe care nu le are. Timpul trece. Uranus trece și el! Și, În continuare, nici cel mai mic fior la orizontul vieții sale afective. Vine și aniversarea din 1990. Uranus În tranzit a trecut deja cu mai multe grade de conjuncția cu Venus, dar În Revoluția Solară conjuncția există. La trei zile după ziua lui de naștere, Alexandru se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
3 - la 15 iunie 1932. O vreme l‐am întâlnit zilnic pe George Nedelea... Imaginea lui de mărunt scit blond, veșnic posac, moșmond ind mereu ceva numai de el știut, imagine severă ca re mă intimida, ba chiar îmi dădea fiori, am purtat‐o în minte, asociind‐o cu priveliștile felurite ale biblioreveriei. Când am citit, tot la Casa Națională, La révolté des Anges a lui Anatole France și‐am încercat să mi‐ l închipui pe bibliotecarul Sariette mi‐ a răsărit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
când n‐ai fost în stare / Să te miști din raftul grav!/ Nici o mâ nă mi se pare / Nu te‐ a scuturat de praf, / Nu ți‐ a răsfoit vreo filă / Știi, măcar așa 364 în silă, / Ca să simți și tu fiorul / Ce ți‐ l lasă cetitorul .../ Ș‐acum vii să‐ mi faci morală? / Cap fără de socoteală! / Eu t e iert, însă, vezi bine, / N‐ am chef să mă cert cu tine!” * Lumină Lumină!..., director dr. Teodor Rășcanu, anul II nr.8
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
austro-italian, în timpul primului război mondial, undeva în Alpi, de partea trupelor italiene. Istoviți, tăcuți, înfășurați în prea strîmtele lor mantale pămîntii, soldații avansează încet pe flancurile unui munte. E divizia comandată de generalul Leone, în repliere după ce a pierdut Monte Fior, un pisc stîncos. Deodată izbucnesc rafale de mitralieră. Cad cîțiva oameni, secerați. "Stai!" strigă din toate puterile un soldat, ridicîndu-și cu energie pușca deasupra capului. Ordinul se întinde: "Stai! Stai! Stai!" Tirurile se opresc. Generalul, cu un aer marțial: "Locotenent
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
alburiu disc”. Aici se adună teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri: „Prin dimineața aceasta, rece, aspră, / Trupul pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
cu o performanță estetică, pentru alții el nu reprezintă decât mimarea (datorată unor circumstanțe biografice) unei aderențe, de fapt, inexistente. Volumul de debut a constituit astfel pentru critici un adevărat măr al discordiei. Impresionat de neobișnuita putere de expresie, de fiorul liric al versurilor și remarcând registrul celui care oficiază și transformă în ritual cântecul de vârstă, de iubire, împrumutându-i o remarcabilă varietate de tonuri (de la delicatețe până la înverșunare), Nicolae Manolescu conchidea fără echivoc că I. este un poet excepțional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Joseph Thomson, Lamartine, M. adoptă față cu natura și eternitatea atitudinea contemplativă a romanticului (Poezii, 1837). Nestatornicia vieții omenești devine motivul liricii sale (Memoria celor trecute, Toamna, Vremea, Greierele, Clopotul, Mormîntul). Utilizarea stângace a mijloacelor de transpunere a sentimentului, absența fiorului și a transfigurării mențin meditația în exterioritate și cadrul în decorativ. Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor. Dar aici el reușește, când nu diluează lirismul prin descrieri dilatate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
pare că nu i-a prea folosit tenacitatea la Siracusa ... Apoi, tot din cărți răsar Tennessee Williams, Bertrand Russell, Truman Capote, DH Lawrence, cu toții despărțiți doar de timp pentru că, altfel, în Sicilia, nimic nu-i desparte. Apoi, câteodată, câte un fior de neliniște. Și acela amestecat. E din pricina Etnei care fumegă din timp în timp sau din cauza vestelor antiglonț ale polițiștilor din Palermo. Până la urmă, ăsta e tot farmecul în Sicilia: să nu mai cauți înțelesuri sau să le lași să
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
48 Femeie din regiunea La Ciociaria; titlul unui film care i-a adus Sophiei Loren premiul Oscar pentru cea mai bună interpretare feminină în 1961, în regia lui Vittorio de Sica. 49 Soi de brânză obșinut din lapte de vacă (fior di latte) sau de bivoliță (mozzarella di bufala). 50 Aeroportul din Catania 51 Desert tipic sicilian, marțipan prelucrat sub formă de fructe. 52 Aranjamente florale, tablouri din petale de flori, pe teme diverse, create de artiști la Noto, parte a
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Poet, identificat cu Geniul, Dăruitul suprem, Ascetul, și lumea schimbătoare se înalță o piatră de hotar marcând genunea. Din conștiința electrizată a prezenței acestei linii despărțitoare se nasc imprecații cu adresă uneori confuză, dar și poezii străbătute de un puternic fior. SCRIERI: Piața Diolei, pref. Andrei Lupan, Chișinău, 1974; Marele Vânt, Chișinău, 1980; Mitul trandafirului, pref. George Meniuc, Chișinău, 1985; Scoica solară, Chișinău, 1987; Insula de repaos, Chișinău, 1988; Dulcele foc, Chișinău, 1989; ed. îngr. Doina Uricariu și Victor Negară, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
și în totul admirabilă atitudinea față de un alt poet, contemporan lui, atitudine atît de rar întîlnită în mohorîtele noastre zile: "Dar elogiul meu absolut se îndreaptă către pictorul Celui din urmă om. Nimeni în poezia noastră nu ne-a dat fiorul unui haos fără posibilități de revenire, opusul haosului virgin și biblic: teroarea unui haos terminal. Philippide înseamnă dezvoltarea unui sistem nou de axiome în posibilitățile liricei noastre. Folclor sau poezie violent individuală. Aici numai, la aceste extreme, se plasează invențiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]