6,469 matches
-
mîinile femeii sunt împreunate, corpul transmite vibrația afectului, ochii sunt închiși pentru a fixa și reține imaginea interioară și pentru a bloca bruiajul exterior. În același timp, acest corp contorsionat, penitent, îmbrăcat într-o rochie cenușie, care face contrast cu fundalul cu o cromatică intensă, vie, pare străbătut de un frison care, sugerat expresiv, creează o tensiune suplimentară. Pictorul a fost atent la tensiunile dintre prim plan și fundal, la schimbul de pase magnetice care se instalează cu intrarea în cadru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corp contorsionat, penitent, îmbrăcat într-o rochie cenușie, care face contrast cu fundalul cu o cromatică intensă, vie, pare străbătut de un frison care, sugerat expresiv, creează o tensiune suplimentară. Pictorul a fost atent la tensiunile dintre prim plan și fundal, la schimbul de pase magnetice care se instalează cu intrarea în cadru a acestui personaj feminin. Ipolit Strâmbu realizează un "Studiu de nud" în Rampa 389, "studiu" în care putem recunoaște o sensibilitate afină simbolism-decadentismului. Femeia pozează cu capul aplecat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia singură, așa cum femeile burgheze visează citind o carte, sau contemplându-se în fața oglinzii. În acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul pe care se proiectează visul. VII.4. Muzica înainte de toate orfismul decadent Armonicele simboliste sunt recuperabile cu un întreg instrumentar și repertoriu specific simbolist, de la clavir la vioară, de la valsul melancolic la romanța-tangou. Scriitura artistă în proza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
x 49 cm). Cântărețul din liră în semiprofil, cu lira în mână, stă rezemat de o piatră la marginea unui lac. În fața sa se deschide un peisaj straniu, văzut prin fanta unei mici liziere, luminat artificial asemeni unei scene pe fundalul mov-lila a ceea ce pare un imens perete stâncos. Personajul deschide o perspectivă poetică asupra peisajului fantast, mirific, oniric. Asistăm la o epifanie a poeziei, suferința poetului-cântăreț realizează această deschidere inițiatică către ceea ce pare a fi un copleșitor peisaj-viziune. Există un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
particulară 392. Avem figura sensibilă a unei femei al cărui chip exprimă deopotrivă tristețea și visarea, ieșind astfel din convențiile academice ale nudului. Pictorul înregistrează înainte de toate o état d'âme, expresia chipului fiind asociată unei gesticulații patetice cu un fundal cețos care evacuează reperele unui cadru determinat. Corpul acestei femei apare eterat, suspendat cumva într-o trăire care nu evocă nimic material, niciun context de ordin fizic. Dematerializat, corpul devine complementar stării care-i imprimă o postură, gestul unei mâini
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din cele patru cicluri simboliste ale pictorului Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avea o inaderență constitutivă la stilizarea artistă, așa cum o reflectă poetica sa anticalofilă, antiestetistă, făcându-l atent pe un pictor precum Petrașcu asupra riscurilor pe care și le-a asumat cu o pictură de mari dimensiuni, accentuat decorativistă. "Kimonologhiile" constituie fundalul descalificant pe care se detașează un pictor precum Luchian, și dincolo de imprecație, merită reținut efectul de contrast pe care Arghezi îl dorește decisiv și incriminatoriu pentru pictorii falsificați. "În sălile "Tinerimii", spoite cu kimonologhii, acaparate de ceea ce el numește "mușamale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
peisagist clasic și dezvoltarea sentimental-senzuală a temei, pe linia unui simbolism anticizant cu o notă onirică. "Un peisaj clasic cu o locuință semi-pompeiană la stânga, apărând după o perdea de chiparoși; la dreapta, sub arbori, un cuplu de îndrăgostiți, având drept fundal vasta câmpie. Ei sporovăiesc despre sărutări care durează pentru totdeauna, în timp ce pârâul fuge cu lebedele albe, care trec precum anii de fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a iubirilor. Înțelegem că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în noiembrie 1904, la Palatul Ateneului, "Expositia Kimon Loghi", unde sunt expuse 128 de lucrări. Pe prima pagină a catalogului se află un desen cu o femeie în maniera unei erotism Jugendstil, sub un șevalet cu pensule și culori. În fundal, un lac și flori decorative. Pentru că, din păcate, o mare parte din lucrările sale s-au pierdut sau se află în colecții particulare, simpla consultare a catalogului ne oferă o perspectivă asupra temelor abordate de pictor, dar și asupra prolificității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a peisajului. Într-un tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână în prim plan, pe pereții căreia se poate distinge un basorelief cu dramatizări pe teme mitologice. Două femei iau apă de la această fântână și una dintre ele a așezat o amforă pe marginea ei. Raportul dintre trecut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloului îi indică caracterul fantasmal, de reconstrucție nostalgică în cheia sensibilității simboliste, unde fiecare element tinde să se transforme într-un simbol. Într-un alt tablou intitulat Vestale, putem observa un Loghi deja mediteraneizat, în culori calde, tot pe un fundal marin, însă cu mestecenii care stilizează verticalitatea accentuând deambulația hieratică a personajelor feminine. În locul grupului insolitat de confidente, avem aici o coregrafie simbolistă a alaiurilor sacerdotale oficiind solemn misterii, doar că Loghi accentuează feminitatea volatilă a personajelor sale îmbrăcate într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu compozițiile unui Eugène Grasset sau Georges de Feure. Figurile feminine apar într-un cadru floral dens, adus prin stilizare la nivelul unui arabesc, a unei geometrii, ce-i drept, sinuoase, care face un tandemn relevant cu geometria construcțiilor din fundal. Pentru o parte din aceste tablouri, arhitectonica relevă mai degrabă un oraș flamand, punând în evidență sursa de inspirație străină, dar și eclectismul stilului. Pieptănăturile sofisticate adăugă propria lor geometrie arabescului floral, iar veșmântul, printr-un procedeu de continuitate mimetică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei o caligramă, cu trupul închis în cochilia fastuoasă a unor rochii prețioase. Florile țes un arabesc în jurul femeilor din panourile sale decorative, unde, uneori, în fundal, se profilează orașul, cu o geometrie particulară -, cu chioșcuri, cu calcane, un oraș dintr-o pânză fermecată. În Primăvara (1901), pictorul înfățișează înconjurată de flori o femeie cu flori în păr, într-o atitudine gânditoare. Tabloul este străbătut de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o mână dusă la frunte. Avem, prin intermediul acestor trei femei îmbrăcate aproape la fel, trei atitudini: rugăciunea, suferința sau priveghiul și meditația. Pentru a accentua tensiunea gesturilor, pictorul a plasat acest grup într-un peisaj arid, stâncos, unde în fundalul cel mai îndepărtat se poate vedea marea, contribuind astfel la izolarea în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este eliberată astfel de imediatul contingențelor. Putem așeza această potențare a gestualității și sub influența picturii prerafaelite care, de asemenea, este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt dispunerile arhitectonice, arcadele, spre exemplu, care joacă rolul unor rame suplimentare în interiorul tabloului, menite să încadreze decorativ scena, dar generând și un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia pantomimei simbolice, o buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens simbolic decelabil în tablourile prerafaeliților rămâne ca o alternativă în această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o cărămidă, sau vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă grandios specia, după o spectaculoasă ecloziune. Sunt ideile epocii, cele pe care le preia Alexandru Bogdan-Pitești pe filiera lui Joséphin Péladan, teoretician flamboiant, misticoido-estetizant al "decadenței latine". În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea Demetriad ilustrează un elan dionisiac, un lanț de trupuri goale, Menade și Koribanți intoxicați erotic, însuflețiți de zeița Astarte, care se desfășoară într-un joc nebun al vitalității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativ închis, pe fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și gesturi evocatoare de mister, iar eu, înfrigurată de emoție, le prindeam sensul exprimărilor în linii sumare și cât mai expresive"519. Această juxtapunere a modelului pe fundalul îndepărtat al peisajelor din insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază dimensiunea ezoterică a acestei picturi. Influența lui Gauguin se manifestă în acest punct, Cecilia Cuțescu-Storck fiind la curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o serie de cezuri. Așa cum ni-l descrie Léon Thévenin, tabloul are ceva wagnerian, ca realizare însă, rupturile de nivel sunt mai puțin violente, fapt care decurge și din tenta decorativă pe care o dă compoziției Cecilia Cuțescu-Storck, prin aducerea fundalului și personajelor în prim plan. În bună măsură, și acest fapt este responsabil pentru armonia ritmurilor tratate ca perioade egale, asemeni unui laitmotiv care intervine pe portativ. "Muzicalitatea ondulațiilor corpurilor. Cu gesturile brațelor și ale capetelor, trebuiau să determine o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rama aurită constituie nu doar un hors texte pictural, ci se integrează compoziției ca și titlul aurit, de o grafie rafinată, similară celor ale tablourilor lui Von Stück și Klimt. Actul de cruzime, circumscris unei senzualități morbide, are fie ca fundal, fie ca suport luxura, strălucirea celor lumești, delectabilul pletoric al bogăției, complement industrios al supliciului. Așa cum în tablourile lui Gustave Moreau sau în povestirea lui Flaubert, Salomeea este îmbrăcată în bijuterii, în pietre prețioase, corpul ei, aproape gol, făcând prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erotice la expresivitatea senzuală. Gestul frânt al dansatoarei se conjugă lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana Vida, fără a decela neapărat o influență directă, apropie Muzele și Salomé de arta lui Félicien Rops sau Anders Zorn554. Nicolae Vermont se înscrie în cercul pictorilor care au infuzat sensibilitate decadentă unei teme clasice, folosind convențiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
crud, înfățișat în consecința sa directă, capul sfântului, și frumusețea delicată a nudului. La aceasta se adaugă și podoabele pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ulei pe carton) reia datele scenei din tabloul comentat mai sus. Un alt confident separă pe Salomeea de cortegiul de femei, însă atitudinea acestora s-a diversificat. Câteva plâng moartea sfântului asemeni unui cor al bocitoarelor, altele, mai depărtate, în fundal, parcă abia au primit vestea și se grăbesc să ajungă la fața locului. Călăul, sau doar un servitor, se află într-o atitudine de prosternare la picioarele Salomeei. Scena păstrează o anumită ambiguitate, nu știm precis pe cine sau ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]