12,272 matches
-
suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng în număr mare. Atacă și tuberculii de cartof în care rod galerii. În aceste galerii se dezvoltă diferite bacteria și ciuperci saprofite care duc la descompunerea țesuturilor. Viermii sârmă sunt frecvenți în anii cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng în număr mare. Atacă și tuberculii de cartof în care rod galerii. În aceste galerii se dezvoltă diferite bacteria și ciuperci saprofite care duc la descompunerea țesuturilor. Viermii sârmă sunt frecvenți în anii cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza pierderi de 30
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
săptămâni, intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee spontane și cultivate. Cele mai mari pierderi se înregistrează în culturile de ceapă pentru consum și cele semincere. Larvele rod galerii în frunze, care pot ajunge până la 30 mm lungime și 2,0 mm lățime (fig. 29 c). În interiorul unei frunze se pot dezvolta până la 8 - 9 larve. La suprafața frunzelor atacate apar pete caracteristice de culoare galbenă. Frunzele încep să
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Mai rar, ouăle sunt depuse pe suprafața frunzelor. Incubația durează 4 - 7 zile, fiind influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își confecționează câte o celulă din pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 8
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunător oligofag, ce atacă usturoiul, ceapa și prazul. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile de usturoi plantat în toamnă. La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza din mijloc, după care pătrunde în bulbi unde formează galerii. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită și răsucită în spirală, stagnează în dezvoltare, se usucă și pier (fig. 33 e). Bulbii atacați rămân mici și în cele din urmă putrezesc. Măsuri de prevenire și combatere Strângerea și distrugerea resturilor de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Din cauza plantele se opresc din creștere, tulpinile se îngroașă și plesnesc la bază, iar discul radicular se desprinde cu ușurință. În interiorul bulbilor, țesuturile sau un aspect spongios, sunt mai închise la culoare, uneori brunificate și se fragmentează cu ușurință. În galeriile produse în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Are o generație pe an. În luna mai, larvele se transformă în pupe, iar la începutul lunii iunie apar adulții. Femelele depun ouăle în apropierea rădăcinilor de umbelifere. După perioada de incubație, apar larvele care pătrund în rădăcini, unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
perioada de incubație, apar larvele care pătrund în rădăcini, unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea rădăcinilor. În anii de invazii poate produce pagube de 3040 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea rădăcinilor. În anii de invazii poate produce pagube de 3040 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea prin ardere. - Executarea arăturii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Stadiul de pupă durează 7 zile. Adulții care apar, dau naștere la cea de-a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag ce atacă diferite plante spontane și cultivate din familia Apiaceae. Larvele rod galerii în tulpinile florifere și rădăcinile de morcov. În aceste galerii se dezvoltă diferite microorganisme. Organele atacate putrezesc (fig. 41 c). Măsuri de prevenire și combatere - Distrugerea umbeliferelor spontane pe care se dezvoltă molia morcovului. - Recoltarea la timp și sortarea rădăcinilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
naștere la cea de-a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag ce atacă diferite plante spontane și cultivate din familia Apiaceae. Larvele rod galerii în tulpinile florifere și rădăcinile de morcov. În aceste galerii se dezvoltă diferite microorganisme. Organele atacate putrezesc (fig. 41 c). Măsuri de prevenire și combatere - Distrugerea umbeliferelor spontane pe care se dezvoltă molia morcovului. - Recoltarea la timp și sortarea rădăcinilor înainte de depozitare sau însilozare. - Aplicarea de tratamente chimice la apariția
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fig. 42 c). Biologie. Iernează în stadiul de adult în depozite, sub acoperișuri sau în alte locuri. Prezintă o generație pe an. Plante atacate și mod de dăunare. La început, larvele pătrund în frunze, hrănindu-se cu parenchimul, apoi rod galerii în pețiol și în tulpini. În unii ani produc pagube mari la semicerii de morcov, pătrunjel și păstârnac, diminuând producția de semințe. Măsuri de prevenire de combatere - Recoltarea la timp a culturilor semincere și condiționarea semințelor. - La apariția primelor larve
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de consum de 10 - 15 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de consum de 10 - 15 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea lor prin ardere. - Rotația culturilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mai și zboară pe vreme caldă și însorită. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor în mici cavități. Incubația durează în medie 10 zile. Larvele care apar, pătrund între cele două epiderme ale frunzelor, rozând galerii mari. Dezvoltarea larvară durează 25 - 35 zile. Larvele mature se transformă în pupe, iar noii adulți apar în august, care dau naștere la cea de a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă țelina, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se transformă în pupe, iar noii adulți apar în august, care dau naștere la cea de a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă țelina, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul. Larvele sunt miniere, distrugând țesuturile dintre epidermele frunzelor. În galerii se dezvoltă mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
diferite plante leguminoase cultivate și spontane. Preferă mazărea, lintea, bobul, trifoiul, lucerna, ghizdeiul, sparceta, sângele voinicului. Atacul este caracteristic și anume adulții rod frunzele marginal, sub formă dantelată (fig. 47 c). Larvele rod nodozitățile de pe rădăcini iar mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: 1. Măsuri agrotehnice: - aratul și discuirea miriștilor de borceag cu mazăre sau de măzăriche de primăvară, pentru culturile succesive, distrug pe cale mecanică și prin scoaterea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu diferite plante de camp sau din depozitele de păstrare; la înmulțirea în masă ea poate produce daune la culturile de cartof, sfeclă, castraveți, dovlecei, ceapă, allele, narcise și mai ales la ciuperci. Atât insectele adulte cât și larvele rod galerii scurte și ramificate în tulpinile și pălăria ciupercilor. Ca urmare a atacului, ciupercile se brunifică, se înmoaie și putrezesc; procesul de putrezire a ciupercilor se intensifică atunci când în țesuturile atacate se instalează și diferite microorganism vehiculate de colembole. Musca gheboasă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în toate regiunile cauzând pagube considerabile culturilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un atac puternic în ciupercărie se simte un miros dezagreabil de descompunere. Paralel cu pagubele directe, insectele vehiculează în spațiul de cultură diferite specii de nematozi, acarieni, spori de ciuperci, care accelerează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]