6,525 matches
-
lui Lesnea o traducere în versuri din Lermontov, pentru că poetul știa limba rusă. Format în cercul revistei "Viața Românească", a fost încurajat și sprijinit de Ionel Teodoreanu și Garabet Ibrăileanu. A debutat în 1922 cu poezia "Din adâncuri", în revista ieșeană „Gândul nostru", și editorial în 1931, cu volumul de versuri "Veac tânăr". A colaborat la „Viața românească", „Adevărul literar și artistic", „Pagini moldovene", „Cuvântul liber", „Gândirea", „Bilete de papagal", „Însemnări ieșene", „Contemporanul", „Iașul literar", „Gazeta literară", „Cronica", „Convorbiri literare", „România
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
debutat în 1922 cu poezia "Din adâncuri", în revista ieșeană „Gândul nostru", și editorial în 1931, cu volumul de versuri "Veac tânăr". A colaborat la „Viața românească", „Adevărul literar și artistic", „Pagini moldovene", „Cuvântul liber", „Gândirea", „Bilete de papagal", „Însemnări ieșene", „Contemporanul", „Iașul literar", „Gazeta literară", „Cronica", „Convorbiri literare", „România literară" etc. a început prin a traduce din Henrik Ibsen (1923) și din Heinrich Heine (1927), dar, cunoscând limba rusă, s-a orientat spre autori ruși. Primul poet rus din care
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
ceferistă”, apoi "Stanțe" în „Adevărul literar și artistic”, 1927, și „Gândul nostru”, 1927. A continuat cu Serghei Esenin, în 1932, ale cărui versuri traduse în română au apărut în marile reviste ale timpului: „Viața Românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Însemnări ieșene”, „Iașul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Adevărul”, pentru ca în 1937, la „Librăria Socec”, să apară volumul "Poeme" de Serghei Esenin. Traducerile lui George Lesnea au făcut din Esenin un fel de Coșbuc al românilor, traduceri ”perfecte” cu rime și ritmuri care
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
a fost sergent pe front, pentru industriașul Nicolae Malaxa, dar și pentru Partidul Comunist Român și pentru Nicolae Ceaușescu. Când Regele Carol al II-lea era sărbătorit pentru "10 ani de Domnie", în ediția din 1 iunie 1940 revista Însemnări ieșene, sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa, publica poezia "Cântec pentru Regele nostru" de George Lesnea, în care apăreau următoarele versuri: Versurile închinate lui Malaxa își aveau o motivație materială: După ce, prin 1939, Ionel Teodoreanu îi
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
oficierea slujbelor de sâmbătă și duminică, veneau preoți de la mănăstirea Slătioara. Prin eforturile deosebite ale noului preot paroh, sprijinit de credincioșii din parohie și nu numai, lucrările au continuat prin finalizarea tencuielilor interioare și exterioare, prin pictarea bisericii de către pictorul ieșean Gabriel Tănase (absolvent al facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Al.I. Cuza), prin realizarea instalației de încălzire, prin modificări ale casei parohiale și ale gardului de împrejmuire a terenului. La implinirea a 25 de ani de preoție, Sfântul Sinod
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
în CercArh, XI/1 (1998-2000), București, p. 317-320. 62.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, Călărași, XVI, 1997, p. 138-143. 63.Carieră italiană a doi universitari ieșeni: Demetrio și Meluta Marin, în An.St.Univ.Iasi, seria Istorie, t.XLII-XLIII (1996-1997), 2000, p. 203-213. 64.Leș premières représentations masculines dans le Néo-Énéolithique de la Roumanie, în Studia Antiqua et Archaeologica, VII, 2000, p. 207-219. E.Rapoarte de săpături
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Ion C. Inculeț (1884-1940) participant de frunte la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, Președinte al Sfatului Țării (Chișinău 1917-1918)."" În anul 1995, a fost amplasat în fața casei un bust din piatră artificială al lui Ion Inculeț, realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru. În anul 2002, conacul de la Bârnova a fost donat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către inginerul Ion I. Inculeț. Donatorul și-a exprimat acordul în privința amenajării aici a unui centru social al Mitropoliei . Cum lucrările au trenat, conacul lui
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
expedierii prin poștă a ziarelor și imprimatelor. Cu această marcă s-a realizat cea mai celebră francatură compusă, formată din cinci mărci în ștaif plus o pereche și un exemplar izolat care au fost aplicate pe un număr din ziarul ieșean Zimbrulu și Vulturulu. Gazeta este cotată printre cele mai importante rarități ale filateliei mondiale. Mărcile poștale „Cap de bour” au fost nedantelate și au avut putere de circulație numai în Moldova. A doua emisiune a totalizat 10.001 timbre. Din
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
și economic, Moldova a cunoscut o perioadă de puternic declin, sensibilă mai ales în vechea ei capitală, orașul Iași. Lipsa unor căi de comunicație eficiente (căi ferate, o rețea puternică de șosele) dusese la izolarea Moldovei. Viața socială și culturală ieșeană intrase în declin. Redistribuirea veniturilor bugetare era mai degrabă favorabilă noii capitale și instituțiilor sale. În acest context, stataliștii moldoveni au început din nou să se manifeste. Mai întâi a predominat lupta petiționară. Din acest punct de vedere însă, este
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
(n. 9 ianuarie 1946, satul Cacica, județul Suceava - d. 7 septembrie 2000, Iași) a fost un lider sindical ieșean, asasinat din ordinul conducerii firmei al cărei sindicat îl conducea și al investitorului extern care cumpărase pachetul majoritar de acțiuni. s-a născut la data de 9 ianuarie 1946 în satul Cacica (județul Suceava). A absolvit cursurile Liceului "Ștefan cel
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
vârsta de 16 ani (1874). În perioada 1874-1879 a lucrat ca publicist. Între anii 1875-1876 a redactat o revistă lunară, intitulată "Scrieri amuzante". În această perioadă, a publicat în gazetele "Femeia română" și "Telegraful" din București (1878) și în publicațiile ieșene "Steaua României" și "Zimbrul" (1979). Între 1878-1881 a lucrat ca secretar al Corpului de Portărei al Curții de Apel din Iași. Între anii 1879-1882, N. A. Bogdan a urmat cursurile Conservatorului de Muzică și Declamațiuni din Iași, absolvite cu premiul I.
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
articole despre Iași în revistele vremii: A rămas în manuscris lucrarea monografică "Iașul - leagăn al unirii tuturor românilor, 1916-1918", datată 1936. Ziaristul Ionel Maftei i-a dedicat lui N. A. Bogdan, „cronicarul Iașului autentic”, câteva pagini în volumul II din "Personalități ieșene" și Aurel Leon în "Umbre" (vol. IV). N. A. Bogdan a publicat un număr mare de articole în domenii variate, semnate cu numele propriu sau cu pseudonimele Basile N., Cezar, Clio, Dan, Iassiensis, N. a Irinei și altele. El a colaborat
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
de rabin „reformat” și nu au vrut să-l recunoască ca rabin la Iași; a funcționat mai întâi ca rabin și predicator (darshan) la sinagoga reformată Beit Yaakov, cunoscută și ca Templul Neuschotz, dr.Niemirower impunându-se curând în comunitatea ieșeană prin spiritul modern, deschis spre lumea exterioară dar și loial tradiției iudaice, atitudine care i-a permis să fie în cele din urmă ales, în anul 1908, ca prim-rabin al însemnatei comunități evreiești din capitala Moldovei. A sprijinit ideea
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
(n. 1859, Iași - d. decembrie 1939, București) a fost un librar, editor și anticar ieșean de origine evreiască. s-a născut în anul 1859 în orașul Iași. Provenea dintr-o veche familie de tipografi, legători de carte și anticari evrei, predecesorul său fiind Aizig Șaraga (1770-1845), care a avut o legătorie de cărți pe Ulița
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
familie de tipografi, legători de carte și anticari evrei, predecesorul său fiind Aizig Șaraga (1770-1845), care a avut o legătorie de cărți pe Ulița Bucșinescu, „una dintre cele mai vechi străzi ale Iașilor” și a fost înmormântat în vechiul cimitir ieșean de la Ciurchi. Fiii lui Aizig, David Șaraga (1816-1886) și Ihil Șaraga (1819-1879), au continuat îndeletnicirea tatălui lor, după înființarea Tipografiei Buciumului Român în anul 1850. Apoi, la rândul lor, fiii lui Ihil Șaraga, Samoil Șaraga (1857-1906), Elias Șaraga (1859-1939), și
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
România (partid înființat de către Petre Roman), propunându-și ca obiective realizarea problemelor ce țin în mod special de salubritate, protecția mediului și de lipsa de promovare a Iașului din punct de vedere turistic. A obținut doar 0,66% din voturile ieșenilor.
Emil Uncheșel () [Corola-website/Science/310443_a_311772]
-
iar procurorii au declanșat o anchetă penală, împiedicată, însă, de imunitatea parlamentară a lui Hogea. La alegerile din 2004, a fost ales din nou deputat din partea PRM, de data aceasta în județul Vaslui, deși a continuat să activeze în cadrul filialei ieșene a partidului. În preliminariile aderării României la Uniunea Europeană, a fost trimis în 2005 ca euroobservator la Parlamentul European. În anul următor, Hogea a demisionat din PRM și s-a înscris într-un alt partid de orientare naționalistă, PNG-CD. După un
Vlad Hogea () [Corola-website/Science/304942_a_306271]
-
populației, asociația s-a dizolvat în 1924, iar activitatea ei împreună cu filialele sale, a fost preluată de Asociația Sportivă Stăruința. Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică (S.G.S.M.), se întemeiază în noiembrie 1902 la Iași, inițiată de un grup de intelectuali ieșeni amatori de educație fizică, sporturi, muzică și drumeție, printre care: Gheorghe Balș, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Paul Bujor, Constantin Meissner. S.G.S.M. a avut importante realizări turistice prntre care construirea a două refugii, casa de adăpost Dochia-Ceahlău (1912-1914), prima construcție montană din beton
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
În iunie 2007, "Emil Gal" a lansat postul Brain TV, printr-o investiție inițială de 100.000 de euro, dar care a fost închis de asemenea în iulie 2008. În mai 2008, "Unity Group", ce cuprinde o serie de firme ieșene, a lansat televiziunea online Șapte.tv, cu profil generalist, bugetul investit în lansarea portalului fiind de 145.000 euro. În noiembrie 2009, televiziunea HappyFish.ro avea aproximativ 50.000 de vizitatori unici pe lună. În ianuarie 2012, televiziunea mangalia.tv
Televiziunea în România () [Corola-website/Science/305069_a_306398]
-
sprijinul integral al Departamentului pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare din cadrul Guvernului României. Viorel Badea, ministru de stat, a constatat că pentru acest proiect, Guvernul României a alocat, în prima tranșă, un miliard de lei. Autorul proiectului arhitectural este arhitectul ieșean Nicolae Munteanu. Conform proiectului, subsolul bisericii va fi o necropola, în care vor fi aduse osemintele ostașilor căzuți. După zidirea lăcașului, se mai intenționează construcția unui complex muzeistic, unde, pe lespezi de piatră, vor fi gravate numele celor care s-
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
fragedă și de o conjunctură favorabilă, Mera L. Alexandru reușește să fugă în Moldova și ajunge la Iași. Aici pentru a-și termina termina liceul, lucrează în timpul liber hamal în Gara Iași. Se înscrie la "Facultatea de Matematică-Fizică" din cadrul Universității ieșene și în paralel (tot pentru a se întreține) joacă fotbal la Constructorul Iași. La absolvirea facultății primește repartiție la școala din comuna Erbiceni, raionul Iași. Se transferă la proaspătul înființat liceu din orașul Negrești, raionul Iași, unde va preda matematică
Liviu Alexandru Mera () [Corola-website/Science/305497_a_306826]
-
și dreptului românesc, istoria relațiilor internaționale, regimuri autoritare și totalitare în secolul XX, critică și istorie literară. Este colaborator al revistelor de cultură "Dacia Literară" (din anul 2007) și "Cronica Veche" (din anul 2012). A mai fost editorialist la cotidianele ieșene "Evenimentul" (1994-1996), "Independentul" (1996-2000), "Monitorul" (2007-2009) și "Flacăra Iașului" (2005-2010 ; 2011-2012). A fost deputat de Iași în legislatura 2000-2004, din partea PSD. În 2005 a demisionat din partid. În prezent nu este membru al niciunui alt partid politic. Cristian Sandache a
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
PSD Iași, test preliminar pentru parlamentarele din acel an. N-a reușit să obțină în final decât un procent mic. În aprilie 2005 a decis să demisioneze din PSD, deși primise o serie de semnale de reconciliere din partea conducerii filialei ieșene. Nu a aderat la niciun alt partid politic, în ciuda ofertelor primite din partea PRM, PNȚCD și PDL, considerând că politica reprezintă pentru el un capitol încheiat. Pe data de 23 august 2005 a revenit în presă, debutând cu un articol in
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
(n. Sorana-Iosefina-Caterina Plăcințeanu, 24 ianuarie 1921, Chișinău - d. 7 ianuarie 2007, București) a fost o autoare, regizoare și scenaristă română, fiica medicului profesor universitar ieșean Gheorghe Plăcințeanu și a compozitoarei Mansi Barberis. După absolvirea Facultății de Chimie Industrială a Politehnicii „Gh. Asachi” din Iași (1946), s-a îndreptat spre regia de teatru, avându-i ca maeștri pe Marietta Sadova, Alice Voinescu, Aurora Nasta, Lucia Sturdza
Sorana Coroamă-Stanca () [Corola-website/Science/305612_a_306941]
-
sfera culturii. A sprijinit Muzeul Literaturii Române din Iași prin faptul că i-a pus la dispoziție Casa Pogor, s-a preocupat personal pentru repunerea crucii dispărute pe mausoleul lui Vasile Adamachi din Cimitirul Eternitatea, la centenarul morții marelui filantrop ieșean etc. Într-un interviu acordat în ianuarie 1992, el afirma: ""...Dar Iașul este, cum spuneam, și un oraș al spiritualității românești. Aș spune chiar mai ales. În contextul culturii europene, orașul nostru beneficiază de trăsături proprii semnificative. Este aceasta un
Emil Alexandrescu () [Corola-website/Science/305625_a_306954]