KorAP: Find »[drukola/base=imn & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...251 252 253 ...255 >

6,354 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

activitate proprie comunităților citadine. Este cunoscută intensa acțiune anticreștină a Împăratului Iulian, cu tentativa paralelă de restaurare a practicilor religioase păgâne, supuse, alături de fundamentele mitice legate de ele, unui proces de reinterpretare substanțială În lumina unor principii ale spiritualismului platonic (Imn către Regele Soarexe "Soare", Imn către Mamaxe "Mama" zeilor). În sfârșit, recuperarea practicilor teurgice În linia ce merge de la Iamblichos la Proclus exprimă Într-o manieră mai evidentă voința de a Înzestra păgânismul - Înțeles ca albie comună În care puteau

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cunoscută intensa acțiune anticreștină a Împăratului Iulian, cu tentativa paralelă de restaurare a practicilor religioase păgâne, supuse, alături de fundamentele mitice legate de ele, unui proces de reinterpretare substanțială În lumina unor principii ale spiritualismului platonic (Imn către Regele Soarexe "Soare", Imn către Mamaxe "Mama" zeilor). În sfârșit, recuperarea practicilor teurgice În linia ce merge de la Iamblichos la Proclus exprimă Într-o manieră mai evidentă voința de a Înzestra păgânismul - Înțeles ca albie comună În care puteau converge diferitele și diversificatele curente

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
origine din tribul sacerdotal med al Magilor (cu zurvanismului au fost puse apoi În legătură Misterele lui Mithra, având În vedere Îndepărtatele lor rădăcini iraniene, sau maniheismul; Widengren, 1955, pp. 113 sqq. și 126 sqq.). Într-o astfel de perspectivă, imnurile avestice În cinstea lui Mithra (Yașt 10) și Vayu (Yașt 15) ar putea fi considerate cele mai semnificative urme ale unor culte, inițial non-zoroastriene, adaptate apoi, mai mult sau mai puțin bine, de preoți mai mult sau mai puțin fideli

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și, asupra problemei, Boyce, 1975a, pp. 37 sqq.) - nu trebuie să ignore recunoașterea originalității sale indiscutabile. În orice caz, chiar dacă nu este Împărtășită teoria „Hochgötter”-lor (a se consulta Widengren, 1938), trebuie să se cadă de acord asupra faptului că imnurile avestice Închinate divinităților demne de cult (yazataxe "yazata"; cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 2.2) sunt adresate de fapt unor figuri divine care trebuie să fi apărut Într-o preistorie a zoroastrismului, adică În cadrul unui politeism arhaic, cu trăsături

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
despre „zoroastrianizarea” diferitelor elemente ale unei religii arhaice să nu se regăsească În realitățile textuale reprezentate de așa-numiții „mari Yașt” (cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 1.1), după cum a demonstrat I. Gershevitsch (1959, pp. 22 sqq.) referitor la imnul către Mithraxe "Mithra" (foarte unitar În ceea ce privește inspirația, limba și stilul); cu toate acestea, nu există nici un dubiu că preoțimea zoroastriană din Iranul oriental, În efortul de a aduce un serviciu noii religii, a Început să absoarbă imediat unele elemente ale

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
60): este vorba, de fapt, despre o interpretare care nu explică, ci se limitează, cel mult, la a constata un fenomen și la a oferi o reconstrucție mai mult teoretică decât istorică a naturii acestuia. G³th³, „Yasna celor șapte capitole”, imnurile, Wid¶wd³d, celelalte părți ale Avestei târzii (cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 1.1), inscripțiile ahemenizilor, Herodot și alte mărturii grecești nu reflectă un sistem religios compact și cu atât mai puțin univoc, ci prezintă mai degrabă o realitate

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
foarte ritualiste, apropiată Într-o oarecare măsură de cea indiană vedică. Urme destul de evidente ale unei astfel de religiozități arhaice pot fi deslușite În amestecul religios care a urmat, reflectat, pe ansamblu, În Avesta, cu precădere, dar nu exclusiv, În imnurile dedicate diferitelor entități considerate demne de cult, absorbite de noua religie și oarecum purificate În spiritul viziunii sale etice. Asemenea urme sunt mai mult sau mai puțin reperabile și În alte mărturii care ne-au parvenit, de la inscripții ahemenide la

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
religie autonomă a Iranului occidental antic, diferită de mazdeism și deci de zoroastrism. Referirile avestice la Zurvan, pe de altă parte, sunt mult mai rare și mai nesemnificative decât cele la Mithra și Vayu, cărora le sunt Închinate două mari imnuri. Unica referire oarecum relevantă este cea din Wid¶wd³d 19, 29, În care sunt menționate „căile create ale timpului”, ca drumuri pe care sufletele defuncților Înaintează spre „puntea Celui care Desparte” (cf. mai jos, subcapitolul 2.8): aceasta se referă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pp. 24 sqq.). De altfel, Însuși Zoroastru, inițiat În arta sacerdotală ca zoatar (cf. mai jos, subcapitolul 2.3), are În G³th³ aspectul unui expert tradițional al sacrului, bine instruit la o venerabilă școală a poeziei sacre. Astfel, În interpretarea imnurilor sale s-a putut profita de pe urma comparației gathico-vedice, datorită limbajului și culturii ale căror expresie sunt. Aceasta este, dimpotrivă, mai puțin eficientă pentru Înțelegerea profundă a conținutului inovator al ideilor pe care imnurile le cuprind. Este adevărat că În informația

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
școală a poeziei sacre. Astfel, În interpretarea imnurilor sale s-a putut profita de pe urma comparației gathico-vedice, datorită limbajului și culturii ale căror expresie sunt. Aceasta este, dimpotrivă, mai puțin eficientă pentru Înțelegerea profundă a conținutului inovator al ideilor pe care imnurile le cuprind. Este adevărat că În informația de la Herodot există un amănunt care ar contrazice caracterul esențialmente privat al străvechiului ritualism iranian. Herodot afirmă că persanilor nu le era permis să aducă jertfe doar pentru binele individual: fiecare era obligat

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Hvarxe "Hvar"), lunii (M³hxe "Ma>h"), pământului (Zamxe "Zam" și Ârmaiti), focului (Âtar), apei (Âp½xe "A<po>", Aredvș Sur³ An³hit³xe "Ana>hita>", Apam Nap³t), vânturilor (Vayuxe "Vayu" și V³taxe "Va>ta"). Acestora, În cele mai multe cazuri, le sunt Închinate În Avesta imnuri specifice (yașt), uneori foarte semnificative atât În privința formei cât și a conținutului, cum ar fi, imnul dedicat apelor sau cel pentru Aredvș Sur³ An³hita (Yașt 5), pentru Tiștrya (Yașt 8), Vayu (Yașt 15); există și imnuri mai puțin semnificative, din

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
po>", Aredvș Sur³ An³hit³xe "Ana>hita>", Apam Nap³t), vânturilor (Vayuxe "Vayu" și V³taxe "Va>ta"). Acestora, În cele mai multe cazuri, le sunt Închinate În Avesta imnuri specifice (yașt), uneori foarte semnificative atât În privința formei cât și a conținutului, cum ar fi, imnul dedicat apelor sau cel pentru Aredvș Sur³ An³hita (Yașt 5), pentru Tiștrya (Yașt 8), Vayu (Yașt 15); există și imnuri mai puțin semnificative, din diferite motive, ca de exemplu, cele dedicate lui Ahura Mazd³xe "Mazda>" (Yașt 1), Soarelui (Yașt 6

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sunt Închinate În Avesta imnuri specifice (yașt), uneori foarte semnificative atât În privința formei cât și a conținutului, cum ar fi, imnul dedicat apelor sau cel pentru Aredvș Sur³ An³hita (Yașt 5), pentru Tiștrya (Yașt 8), Vayu (Yașt 15); există și imnuri mai puțin semnificative, din diferite motive, ca de exemplu, cele dedicate lui Ahura Mazd³xe "Mazda>" (Yașt 1), Soarelui (Yașt 6), Lunii (Yașt 7). Alte imnuri avestice de o importanță aparte, care trebuie incluse În așa-zisele „mari Yașt” (cf. mai

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pentru Aredvș Sur³ An³hita (Yașt 5), pentru Tiștrya (Yașt 8), Vayu (Yașt 15); există și imnuri mai puțin semnificative, din diferite motive, ca de exemplu, cele dedicate lui Ahura Mazd³xe "Mazda>" (Yașt 1), Soarelui (Yașt 6), Lunii (Yașt 7). Alte imnuri avestice de o importanță aparte, care trebuie incluse În așa-zisele „mari Yașt” (cf. mai sus, subcapitolul 1.1), sunt dedicate unor divinități care au, Într-un fel sau altul, o istorie indo-iraniană: Yașt 10, lui Mithraxe "Mithra"; Yașt 14

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1), sunt dedicate unor divinități care au, Într-un fel sau altul, o istorie indo-iraniană: Yașt 10, lui Mithraxe "Mithra"; Yașt 14, lui Verethraghnaxe "Verethraghna"; Yașt care cuprinde capitolele 9-10 din Yasna (cf. mai jos), lui Haomaxe "Haoma", În timp ce alte imnuri de o vechime relativă, foarte interesante din diferite motive, sunt dedicate unor entități mai mult sau mai puțin divine, dar, În orice caz, demne de cult, cum ar fi Fravașixe "Fravași" (Yașt 13) și Khvarenahxe "Khvarenah" (Yașt 19). Însă nici

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
denumirea sevei este un substantiv format de la o rădăcină care Înseamnă „a stoarce”) , ci și o divinitate atât În India, cât și În Iran. După cum am văzut, În Avesta apare printre entitățile demne de cult cărora le era dedicat un imn (Yasna 9-10). Din cauza naturii sale compozite, de divinitate și materie, Haomaxe "Haoma" ajunge să reprezinte, după un timp, victima, preotul și zeul jertfei zoroastriene (Zaehner, 1961, pp. 93, sq.; Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 95). Panxe "Pan"teonului iranian Îi mai aparțin

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
fiindcă acestea erau, pe pământ, părțile cele mai apropiate de cer și, de aceea, mai repede luminate de razele soarelui. Alte date, risipite În izvoarele noastre, confirmă de asemenea, calitatea acestora, ca, de exemplu, lauda adusă muntelui, cu care Începe imnul dedicat lui Khvarenahxe "Khvarenah" (Yașt 19): chiar dacă fragmentul poate fi considerat inițial străin de restul imnului, acesta nu este un motiv pentru a nu lua În considerare plasarea sa la Începutul unui yașt dedicat Geniului Pământului (al cărui titlu este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
luminate de razele soarelui. Alte date, risipite În izvoarele noastre, confirmă de asemenea, calitatea acestora, ca, de exemplu, lauda adusă muntelui, cu care Începe imnul dedicat lui Khvarenahxe "Khvarenah" (Yașt 19): chiar dacă fragmentul poate fi considerat inițial străin de restul imnului, acesta nu este un motiv pentru a nu lua În considerare plasarea sa la Începutul unui yașt dedicat Geniului Pământului (al cărui titlu este Zamy³dxe "Zamya>d" Yașt; Gnoli, 1982b). Nu este fără importanță faptul că În calendarul zoroastrian cea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cuvinte, cu rele conștiințe și cu rele gânduri: cu rele bucate șîiț Întâmpină sufletele. Să fie adevărați oaspeți În locuința Minciunii! Aceeași valoare escatologică o are și fragmentul paralel din Ahunavaitș G³th³, În care poetul, după ce declară că el cunoaște imnurile potrivite și eficace, spune (Yasna 28, 11): Tu, cel care În aceste șimnuriț păstrezi pentru totdeauna Adevărul și Gândul Bun, o Domnxe "Domn" Înțelept, Învață-mă cu gura ta, potrivit cu Spiritul tău, să rostesc șaceste imnuriț prin mijlocirea cărora existența

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
folosită În G³th³ (șaptesprezece capitole), În „Yasna celor șapte capitole”, În unele rugăciuni tradiționale (cf. supra, Religiile Iranului antic și Zoroastrului”, subcapitolul 2.1) și avestica târzie, limba restului textului avestic. În ceea ce privește restul textului din Yasna, capitolele 9-11 alcătuiesc un imn pentru Haomaxe "Haoma" (H½m Yașt), capitolul 12 este profesiunea de credință sau Crezul zoroastrismului (Fravar³n¶: „mărturisesc”), capitolele 19-21 (Bag³n Yașt, un imn către entitățile divine: bag³n) sunt un comentariu la trei rugăciuni care apar În capitolul 27. Celelalte capitole conțin

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
2.1) și avestica târzie, limba restului textului avestic. În ceea ce privește restul textului din Yasna, capitolele 9-11 alcătuiesc un imn pentru Haomaxe "Haoma" (H½m Yașt), capitolul 12 este profesiunea de credință sau Crezul zoroastrismului (Fravar³n¶: „mărturisesc”), capitolele 19-21 (Bag³n Yașt, un imn către entitățile divine: bag³n) sunt un comentariu la trei rugăciuni care apar În capitolul 27. Celelalte capitole conțin invocații, formule de binecuvântare, rugăciuni, cum ar fi cele legate se ritualul apelor (Âb z½hr), cărora le sunt dedicate capitolele 63-69. Wisprad

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și sfârșitul anului. Sșh-r½zag, „treizeci de zile”, În două versiuni, una scurtă și una mai puțin scurtă („micul” și „marele” Sșh-r½zag), enumeră entitățile demne de cult (yazataxe "yazata"), care stăpânesc, fiecare dintre ele, cele treizeci de zile ale lunii. Yașt, „imnuri” (cf. Panaino, 1993) sunt douăzeci și unu de texte cu precădere poetice, dedicate diferitelor yazataxe "yazata", foarte diferite unul de altul atât prin lungimea și structura lor, cât și prin epoca din care provin. Unele dintre acestea au o importanță aparte pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Unele dintre acestea au o importanță aparte pentru reconstituirea primei etape a dezvoltării noii religii și pentru a contura procesul de sinteză, compromis Între vechi și nou care a caracterizat zoroastrismul după epoca profetului. Pe lângă urme evidente de zoroastrianizare, unele imnuri păstrează elemente mitice sau legendare care aparțin unei preistorii indo-iraniene. În același timp, alte imnuri, cum ar fi primele patru dedicate lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" și Haurvat³txe "Haurvata>t", cel de-al XII-lea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și pentru a contura procesul de sinteză, compromis Între vechi și nou care a caracterizat zoroastrismul după epoca profetului. Pe lângă urme evidente de zoroastrianizare, unele imnuri păstrează elemente mitice sau legendare care aparțin unei preistorii indo-iraniene. În același timp, alte imnuri, cum ar fi primele patru dedicate lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" și Haurvat³txe "Haurvata>t", cel de-al XII-lea dedicat lui Rașnuxe "Rașnu" (cf. infra, subcapitolul 2.2), al XVII-lea lui Arșt³txe "Arșta

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-lea dedicat lui Rașnuxe "Rașnu" (cf. infra, subcapitolul 2.2), al XVII-lea lui Arșt³txe "Arșta>t" (ibidem) și cel de-al XX-lea pentru Haomaxe "Haoma", sunt În mod cert rodul unor compilări relativ târzii. Cele mai importante dintre imnuri sunt cu siguranță al V-lea, cel dedicat zeiței An³hit³xe "Ana>hita>", al VIII-lea, pentru Tiștrya, al X-lea Îndreptat către Mithraxe "Mithra", al XIII-lea, către Fravașixe "Fravași", al XVII-lea, către Așixe "Ași" (cf. infra, subcapitolul 2

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]