6,831 matches
-
plăceri depind de avere"47. Evident că tendința omului permanentă va fi cea de scurtcircuitare a oricărei reguli și chiar a virtuții. În acest caz drumul ales este unul în disonanță și nefericire. Virtutea umană trebuie să ucidă lăcomia umană infinită 48. Capitalismul înseamnă și ascetism, adică un trai moderat, stăpânit, în afara exceselor. Libertatea economică și prosperitatea nu înseamnă de exemplu ca un om să mănânce până la obezitate și moarte. Despărțirea de lipsuri este marele pas pe care omul îl face
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
avertizează: ,,Și apoi lăcomia oamenilor este nelimitată: la început erau de ajuns doi oboli; pe urmă când acest lucru a intrat în obicei, a fost nevoie mereu de mai mult, și s-a ajuns așa la infinit. Natura dorinței este infinită și mulți oameni trăiesc numai pentru împlinirea ei. Principiul cel mai bun dintre acestea, mai bun decât egalizarea averilor revine la a concepe niște măsuri pentru cei care sunt în mod natural cumpătați, astfel încât ei să dorească sporirea averii, iar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prețul este prea mare pentru suma mică pe care o cerea ,,doamna". Suntem prea toleranți cu hoții și pentru că ne gândim, cei mai mulți dintre noi, că și nouă ni se poate întâmpla la fel când cerem ceva cuiva. Suntem într-un infinit cerc al complicității prin tăcere. Acest cerc cuprinde în el și micul găinar, dar și hoțul ,,cu acte" care fură cu sutele de milioane de euro. În ultima perioadă, cel puțin, cei din urmă amintiți au numai ,,dosare politice". Cum
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hazliu sau prostesc. Ei sunt inteligenți și încearcă să ne mintă. Ne livrează minciuna pe post de situație firească folosind argumente ce par a fi credibile. Aceștia sunt șmecherii, oligarhii politicii și finanțelor din România. Acești oameni și lăcomia lor infinită (pe banii noștri și nu pe bani privați) ne lasă fără argumente în fața copiilor și studenților noștri. Istoria scrisă de protestantul căruia îi tremură mâna pe ultimul cent și pe care Max Weber o invocă în lucrările sale nu mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unei repartiții echitabile. Liberalii spun că echitabil și corect, deci valabil din punct de vedere social, este ceea ce recunosc ceilalți. Contribuția fiecăruia se află astfel sub lupa și sub imperiul intereselor celorlalți. Este vorba aici despre un proces continuu și infinit de reflectare a personalității umane; reflectare dar și validare. Ideea că fiecare dintre noi poate imagina un sistem de repartiție, mai corect decât îl realizează piața liberă și economia liberă, este una falsă. Doar libertatea, prin posibilitatea alegerii, rezolvă definitiv
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să nu primească mai mult decât merită; nu se refuză nimănui nimic din ceea ce îi este strict necesar"27. Modelul utopic al repartiției vorbește mereu despre asigurarea a ceea ce este necesar pentru fiecare locuitor al cetății, dar nu vorbește despre infinitele nevoi ale fiecăruia ca și despre infinita lăcomie umană. Un alt motiv al poziționării anticapitaliste a multora dintre noi îl reprezintă refuzul responsabilității pe care o implică libertatea. În capitalism suntem liberi să ne căutăm fericirea 28 și din această
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu se refuză nimănui nimic din ceea ce îi este strict necesar"27. Modelul utopic al repartiției vorbește mereu despre asigurarea a ceea ce este necesar pentru fiecare locuitor al cetății, dar nu vorbește despre infinitele nevoi ale fiecăruia ca și despre infinita lăcomie umană. Un alt motiv al poziționării anticapitaliste a multora dintre noi îl reprezintă refuzul responsabilității pe care o implică libertatea. În capitalism suntem liberi să ne căutăm fericirea 28 și din această cauză nu pot fi vinovați alți oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
251. 168 Ibidem, p. 252. 169 ,,Religia este dezbinarea omului cu sine însuși; el așează în fața sa pe Dumnezeu ca pe o ființă opusă lui. Dumnezeu nu este ceea ce este omul - omul nu este ceea ce este Dumnezeu. Dumnezeu este ființa infinită, omul - ființa finită; Dumnezeu este perfect - omul, imperfect; Dumnezeu este etern - omul, trecător; Dumnezeu este atotputernic - omul, neputincios; Dumnezeu e sfânt - omul, păcătos. Dumnezeu și om sunt extreme: Dumnezeu este pozitivul în mod absolut, ansamblul tuturor realităților, omul este negativul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o lecție cumva amară, dar foarte adevărată: energia este o componentă literalmente vitală pentru securitatea și stabilitatea noastră. În regiunea Mării Negre, în Asia Centrală, în China, în Europa, în Statele Unite, nici guvernele, nici oamenii nu pot să ia de bună aparenta infinită disponibilitate a resurselor energetice. Una dintre lecțiile mai ușoare pe care încă mai avem șansa de a le învăța colectiv este că acțiunile convenite sau coordonate internațional privind chestiunile-cheie în materie de energie vor aduce beneficii tuturor actorilor, pe termen
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
jurnal. De fapt, a expus realitățile părții intelectuale a societății românești din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care nu s-a opus, din punct de vedere ideologic, filosofiei guvernului român, aliat al regimului nazist. Amintesc, de asemenea, cu infinit respect, numele bine-cunoscutului poet, scriitor și critic literar Benjamin Fondane. Născut în România, s-a mutat la Paris în 1923 și a fost ucis într-un lagăr de concentrare nazist în 1944. În prezent, se manifestă un interes sporit față de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
puțin tensionat. Titlul însuși exprimă nu atât indecizia, cât alternanța, succesiunea complementară a celor două dimensiuni, regimuri existențiale, "visul de noapte" concurându-l pe cel "de zi" fără a se delimita neapărat și/sau perceptibil. Odată întregul mecanism înțeles, rămâne infinita călătorie între cele două senzații la fel de puternice, prelungite indecibil una în alta: realul sau visul. Aceasta este noua stare și singura condiție. Dacă în Plicty poeta realiza, cum frumos s-a spus, un fel de fenomenologie a plictiselii, urmează acum
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
o exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida faptului că artistul și-a delimitat foarte net universul și și-a restrîns reveriile la cîteva categorii de obiecte-reper, senzația de bogăție, de materie inepuizabilă și de acțiune formativă infinită se impune, dincolo de interesele imediate și chiar de nivelul de instrucție, tuturor categoriilor de spectatori. Pentru că Bitzan, spre deosebire de majoritatea confraților săi, contrar aparenței de noutate radicală, oferă privitorului, cu o savantă intuiție psihologică, exact ceea ce acesta, la un prim nivel
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
că acestea, odată descoperite, devin surse proaspete pentru cele mai neașteptate construcții. Chiar dacă varietatea acestor elemente primare nu este foarte mare - ele pot fi reduse, în definitiv, la cerc, pătrat, dreptunghi și triunghi -, puterea lor de a genera este, practic, infinită. Și cu această virtualitate fără margini, pe care numai sentimentul haosului o poate întreține, și-a început Paul Neagu jocul său de constructor/demolator, de regizor al posibilului și de analist, pînă la dezmembrare, al faptului deja existent. In acest
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
cu aerul lui binefăcător/ Și zborul, uneori,/ în aripi se odihnește.// Somnul își doarme/ somnul în somnul lui,/ Și seva copacilor/ face la fel" (Neodihnita). Un creator care este spectatorul propriei sale solitudini, devine vrînd-nevrînd și spectatorul solitudinilor, în șir infinit, pe care le contemplă în jurul său. Spre a surprinde autenticitatea celor din urmă, are la îndemînă mai multe căi, dintre care bardul de care ne ocupăm aici intuiește, cu suficientă pregnanță, două. Mai întîi e un drum al limbajului dens
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
puțin discutată de teoreticienii și criticii români. Miller, un deconstructivist critic, accentuează procesualitatea actului de lectură, deplasarea lui continuă ("dansul lateral"), pipăirea terenului operei, descoperirea unei configurații a cheilor (sau "nodurilor") ei, supuse la rîndu-le îndoielii. Lectura devine un act infinit, amintind de eliotianul "visions and revisions". În loc de forjarea etapelor de creație pentru a reface organismul operei, Miller deconstruiește teritoriul într-un act al lecturii deschise. Pentru el, "deconstrucția nu înseamnă demontarea unei structuri, ci demonstrația că structura respectivă își conține
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
cincilea se explică, probabil, prin faptul că n-are nimic de băut!) Bodega, birtul, ,terasa", ,bomba", braseria, mai nou ,pub"-ul, sunt variante ale paradisiacului ,locus amoenus", unde grijile dispar ca prin farmec, iar realitatea se transformă într-o sursă infinită de plăceri. Societatea românească a momentului e polarizată nu doar în funcție de interese politice, economice sau sociale, ci și între tipuri de ,localuri". La bază, țara e împânzită de o rețea densă de birturi, a căror funcție de reglator social n-ar
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
în spatele meu lumea dezlănțuită, am înțeles, din nou, că nimic nu e întîmplător. Sînt șapte ani, deja, fără Iosif Sava. Vizita lui din chilia de la Sibiel... I-am zărit chipul, cu ochelarii cățărați pe frunte, și zîmbetul acela de o infinită tandrețe față de ce contează cu adevărat pe lume. M-am ridicat și am făcut, pe terasa castelului, o reverență. Mare. Cît tot chipul lui din mintea și din sufletul meu.
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
Breton, explică revoluția suprarealistă ca reacție la neoclasicism, având drept scop abolirea ,sacrosanctei oligarhii intelectuale" a Logicii, Rațiunii sau Inteligenței, pentru a instaura domnia visului. Suprarealismul a ucis conveniențele, anecdota epică și literatura tradițională, făcând legitimă ,numai poezia, în zona infinitei libertăți". Cu altă ocazie (p. 12-14), ca o consecință îndeobște cunoscută, vechiul roman (social, realist sau psihologic) este declarat dispărut și înlocuit de romanul-poem, ,în care tema trăiește eliptic: mireasma respirată noaptea ne scutește de viziunea plantei misterioase". Interesant este
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
mai întîrzie/ în umbrele rămase aci.../ Doar dacă-n vis le mai poți auzi.// (Casa din Mangalia). Evident, nu poate fi vorba de pastișe, ci de cîteva puncte de inserție ale unei structuri psihice similare, cu deschidere mai mult spre infinita contemplație moldavă decît spre nervozitatea valahă căreia ar fi trebuit să-i aparțină Vinea prin obîrșiile sale danubiene. Spre deosebire însă de Bacovia care se prăbușește fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
a noastră, a tuturor. În vecii vecilor. Uimirea și rîsul îl însoțesc pe cititorul de orice vîrstă în parcurgerea uneia dintre cele mai extraordinare cărți, acolo unde puterea cuvîntului și construcțiile imaginarului nasc plăcerea și voluptatea cititului printr-o sumă infinită de giumbușlucuri lingvistice ce definesc în fel și chip chiar verbele "a scrie" și "a citi". Un omagiu adus cuvîntului și miracolelor ce se pot ivi din dînsul. Tot ce se întîmplă în această carte pare că nu are sfîrșit
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
în vizită la unii dintre ei, dincolo de Breaza, pe un deal unde și-au așezat o căsuță. Departe de foșnetul civilizației. Un loc divin și binecuvîntat, cu linii blînde, cu dealuri armonioase, cu pășuni și căpițe ca în vis, cu infinite tonuri de verde care se combină cu nuanțele ciudate ale pămîntului argilos, cu văi care se deschid la picioarele noastre pînă hăt, departe, cu un amestec neobișnuit de foioase, sălcii și brazi, cu vîrfuri de munte care abia se întrezăresc
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
Tot pe el parafrazîndu-l, A citi, a reciti poate fi citită de oriunde, de la epilog, de la prefață sau din mijloc: timpul lecturii nu e linear, ci mitic circular ( Roland Barthes), iar ( re)lectura unei cărți precum aceasta e, și ea, infinită. n Matei Călinescu, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, traducere din limba engleză de Virgil Stanciu, cu un capitol românesc inedit despre Mateiu I. Caragiale (2002), Iași, Edit. Polirom, 2003, 408 pag.
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
semnele și formele proliferante, retorica se stinge în tușe tremurătoare și culoarea însăși se dematerializează și se preschimbă într-o stare ambiguă, oscilantă între fluid și aer. Lumea consacrată a Georgetei Năpăruș, aceea colcăitoare, polimorfă, în al cărei inventar intrau infinite straturi ale existenței, în care se intersectau regnurile și timpul se comprima, o lume voluptuoasă, telurică și, în același timp, codificată ferm, asemenea unei hieroglife, se stinge acum într-un vis paradisiac și este aproape imposibil de stabilit riguros despre
O expoziție Georgeta Năpăruș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16618_a_17943]
-
memorialistul, unei maladii de familie (alți frați și o soră a scriitoarei au sfîrșit-o la fel). Beldie s-a îngrijit de înmormîntarea ei la cimitirul Bellu, azvîrlind pe țărîna ce acoperea mormîntul ei amintita carte, în semn de omagiu și infinită dragoste. Prefațatorul acestor memorii povestește că a găsit la Biblioteca Academiei scrisorile originale ale Corei Irineu (depuse de Beldie), cu pasajele amoroase către memorialistul nostru și e, desigur, regretabil că, în 1975, la reeditarea cărții pasajele eliminate de Beldie n-
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
gheare munți/ lustruind cu ei pămîntul fără memorie/ gesturile noastre bîlbîite învinețeau aerul/ păsări ruginite cădeau peste acoperișuri/ de sticlă și casele se țineau de mîini speriate/ așteptînd trecerea unei mari științe" (Așteptînd trecerea unei mari științe). Între o tortură infinită ("atîrnat printr-o pedeapsă între un ceas/ mai treaz și altul mai de somn/ șpagat de o durere verde/ aștept să mă despic fără sfîrșit" - Printr-o pedeapsă) și senzația de moarte ("eram mort de multă vreme departe/ auzeam ochii
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]