6,555 matches
-
al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la întocmirea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la redactarea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus, sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
N. I., Actele pastorale, volumul I, Iași, 1913. Codex Iuris Canonici(Codice di diritto canonico: testo ufficiale e versione italiana), Unione Editori Cattolici Italiani, Roma, 1983. Collectanea, S., Congregatia de Propaganda Fide, volumul II, Roma, 1907. Comisia Pontificală pentru Comunicațiile Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 439. 185 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo a sintetizat programul publicației : "pe scurt, programul propus de El Debate era următorul: apărarea libertăților locale și pe cele ale organizațiilor sociale catolice; separarea bugetului de cel al Instrucției Publice, al școlilor confesionale de cele neconfesionale; adoptarea unui sistem de reprezentare proporțională (asemănător celui belgian) care să permită stoparea dictaturii partidelor liberal și conservator, extrem de dăunătoare intereselor catolicilor, întrucât nu permitea ca aceștia, într-o țară majoritar catolică, să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu puțin înainte de a se renunța la el în Marea Britanie, fiindcă încetase să mai aibă vreo utilitate. Reacția mea a oscilat între o reacție șocată, de rezistență față de etica militară (am refuzat să candidez pentru un post de ofițer la instrucția elementară) și o resemnare pragmatică, hotărârea de a-mi face viața cât mai comodă cu putință. Am dezvoltat aceste două reacții în doi eroi diferiți și le-am dat destine opuse. Presupun că romanul reflectă propria mea aversiune față de gesturi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al cunoașterii nemijlocite, se asociază biologul Maximilian Lamarck (1744 - 1829), autor al termenului „biologie“, unul din întemeietorii evoluționismului, savantul care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spitalelor. Această sarcină îi este încredințată în timpul Revoluției, în Franța, medicului și filosofului Pierre Jean Cabanis (1757 - 1808) care în 1789 publică și Du degré de certitude en médecine. Cabanis și Pinel sunt și cei care se străduiesc să readucă instrucția medicală în clinici, bolnavii fiind materialul didactic viu, alături de care cultivă examenul clinic, observația și raționamentul viitorilor medici. CHIMIA ȘI FIZICA îN SPRIJINUL MEDICINEI În acest veac, medicina, oricât de pasionată de idei, clasificări și sisteme ar fi, experimentează droguri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Leffer. însă, în această provincie românească, încă din sec. XVI și XVII apăruseră la Brașov, Sibiu și Bistrița școli de moașe cu diplomă. Cele fără diplomă sunt supuse, de acum la un examen confirmativ, căci în acest secol luminat, cartea, instrucția, specializarea devin condiții legiferate pentru a reduce avalanșa afaceriștilor, șarlatanilor, practicienilor de ocazie. Cadrul juridic nu întârzie să apară: Generalia Normativum în Re Sanitatis (1770) este legea austriacă la practica obstetricală, un subcapitol impunând examinarea moașelor necalificate și eliberarea de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
populației implicate în sistem; * este un sistem deschis - indivizii intră în sistem cu anumite achiziții culturale (modele, valori, norme, prejudecăți), suferă un proces de transformare și ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; * uneori, scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai mare la un moment dat. Profesorul ca membru al corpului profesoral Se află într-o strânsă interdependență cu colegii din școală, cu directorul și cu alte cadre didactice. Statutul de organizație socială a școlii face imposibilă izolarea, independența profesorilor. Instrucția și educația nu se pot realiza prin simpla punere în comun a cunoștințelor și influențelor transmise de profesori la diverse discipline. Este nevoie ca profesorii care predau la aceeași clasă să poarte discuții între ei privind metodele și strategiile de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Mead - Freeman, celebră în secolul trecut, nu a reușit să răspundă la întrebarea: Există societăți în care trecerea de la copilărie la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența nu este necesară și nici nu există așa cum o cunoaștem
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Absolutizarea eteronomiei duce la eteronomism, nesocotirea caracterului specific a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
puternică asupra autorilor dramatici germani, elvețieni sau austrieci. Max Frisch (1911-1991), elvețian german, scrie, după exemplul lui Brecht, piese parabole ca Andorra (1961), operă ce denunță într-un mod visceral antisemitismul. Peter Weiss (1916-1982), evreu german exilat în Suedia, scrie Instrucția (1965), piesă despre lagărele de concentrare. Friedrich Dürrenmatt (1921-1990), care s-a explicat într-un mod strălucit asupra concepțiilor sale scenice în Scrierei despre teatru (1970), este și el foarte marcat de Brecht, în întreaga-i satiră asupra societății contemporane
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dar nu gratuit, ci în vederea unei manipulări. Îngerii au haine strălucitoare și ai nevoie de discernămănt duhovnicesc pentru a deosebi între cei care sunt strălucitori și între cei ce par strălucitori. Ceea ce strălucește ia mințile. Un ins cenușiu, nu fără instrucție, avănd chiar și un oarecare potențial creativ, un profesor de liceu, se află într-un nod existențial care-l strănge vizibil. E strămtorat pe toate planurile. Conjunctura socială îi este complet defavorabilă. Stă să fie sugrumat de cenușiul în care
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
permisă, ci chiar recomandată, ca un act meritoriu care favorizează dezvoltarea spre o maturitate deplină și echilibrată (Modi, 1922, pp. 144 sqq.). H¶rbad și mobad poartă nume cu lungă istorie: h¶rbad derivă din avestică, de la a¶thrapati, „șeful instrucției (?)”, care desemnează un preot de rang inferior, dedicat mai ales instruirii, iar mobad, de la un termen medio-persan, mowbed (de la un antic magupati), „conducătorul magilor” sau „mare preot”. În perioada sasanidă a fost instituită și funcția de cap al Bisericii zoroastriene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral că forma a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metodă folosită pentru învățarea limbii de către
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Ministerului de Interne. Iorga a etichetat comportarea lui Argetoianu față de colegii săi drept "brutală". Atunci cînd Iorga l-a admonestat, spunîndu-i că "s-a umplut paharul!", Argetoianu a izbucnit prompt în lacrimi ca să-și demonstreze sinceritatea 50. Iorga preluase Ministerul Instrucției Publice sperînd să facă ceva cu totul nou pentru învățămîntul românesc. Dincolo de aceasta, rolul lui Iorga se reduce la cel de decor. Manoilescu l-a informat că nu mai era nici un ban pentru plata salariilor funcționarilor publici 51. Reacțiile străine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
germană, iar acum sîntem sub dominația băncilor străine! Spuneți-ne, pentru ce sumă ne-ați cumpărat?" a explodat el. A primit un răspuns dat cu sînge rece: francezii considerau că românii sînt "nerecunoscători!"55 Iorga era propriul său ministru al instrucției publice. El voia să reformeze școlile primare, sperînd că acestea vor deveni "sufletul satului", să meargă pe urmele spiritului lui Spiru Haret și, mai presus de orice, să rămînă credincios Sămănătorismului. În privința liceelor, dorea ca obținerea bacalaureatului să se facă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
60. După căderea lui Iorga, legile lui din acest domeniu vor fi abolite de prietenul său, dr. Angelescu 61. Iorga acorda atenție și învățămîntului și școlilor minorităților din România. În timpul campaniei electorale la Cluj, el declara: "Voi fi ministru al instrucției publice; voi dispune să fie aprobată orice cerere a școlilor minorităților pentru că sînt convins că orice părinte are dreptul să-și educe copilul așa cum vrea el. Și mai există un motiv: statul va avea de asemenea dreptul să-i aleagă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urmăreau atingerea a trei țeluri: secularizarea, românizarea și în cele din urmă centralizarea învățămîntului în toată România. A considera politica lor drept îndreptată pur și simplu împotriva minorităților ar însemna să simplificăm prea mult problema. Iorga a înființat în cadrul Ministerului Instrucției Publice un departament pentru minorități condus de intelectualul sas Rudolf Brandsch. Adjunctul lui Brandsch era un ungur, dr. Árpád Bitay 63. Bitay, intelectualul ungur favorit al lui Iorga, manifesta interes față de cultura română și de trecutul comun al ungurilor și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Hurmuzaki, vol. X, "Rapoarte Consulare Prusiene din Iași și București, 1763-1844", plus volumele XI-XII și părți din volumele XIV-XV, București, 1897. "Acte și fragmente cu privire la istoria românilor". Adunate din depozite de manuscrise ale Apusului și publicate cu sprijinul Ministerului de Instrucție Publică. Primul volum (1895) se ocupă de documentele din perioada 1389-1772; cel de al doilea (1896) de documentele din perioada 1768-1839, iar cel de-al treilea (1897) de documentele din perioada 1367-1497. Plus Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rigoare izvoarele, V. alcătuiește câteva biografii ale unor personalități. Începutul îl face cu o contribuție privitoare la rolul lui Onisifor Ghibu în reorganizarea învățământului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. Demersurilor acestuia în domeniul educației și al instrucției le atribuie o substanță iluministă, în programul de reformă pedagogică al lui Ghibu fiind accentuată dimensiunea formatoare a învățământului. În acest context este pusă în valoare contribuția lui la istoria cărților de școală. Incursiunile în viața culturală ardeleană V. le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
vorbi, în general, de necesitatea de a privi managementul modern ca „management inovativ” (denumit „antreprenorial”) și ca „exprimând o întreagă concepție despre om în spațiul social al muncii”. Managementul inovativ (antreprenoriatul) este privit ca „o stare de spirit” în care instrucția și educația oamenilor sunt socotite ca cea mai bună investiție pentru economia cunoașterii. „Antreprenoriatul reprezintă starea de spirit și procesul de a crea și dezvolta activitatea economică prin îmbinarea asumării riscului, creativitatea și inovația printr-un management eficace, în cadrul unei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu sursa în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
era în același timp și bibliotecarul casei regale. Ioana Vlasiu semnalează inițiativele lui Alexandru Tzigara- Samurcaș, istoric de artă format la Berlin și München, creatorul Muzeului de Artă Națională, care-i adresează un raport lui Spiru Haret, pe atunci ministrul Instrucției publice, cu privire la o reorientare a învățământului spre o cultură a vizualului, dar și contribuția esențială a unor pictori precum Ștefan Popescu și Apcar Baltazar, susținerea pe care o acordă ca mecena Alexandru Bogdan- Pitești, cu apariția unei reviste dedicată exclusiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]