6,703 matches
-
CV-ul domniei sale, ele, însumate, fac cât monologul Ninei din Pescărușul la care adăugăm vorbele lui Woyzeck și nu în ultimul rând, tot ce spune Sizwe Bansi în fața celor care nu-l ascultă. Există în regia de teatru și film intuiția care, uneori, poate să suplinească formația academică. Există în regia de film instinctul. Alexa Visarion nu operează instinctual și nici nu lasă loc mult intuiției, pentru că în alcătuirea dublului intervine anvergura culturală. El povestește rolurile ca pe niște biografii personale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Sizwe Bansi în fața celor care nu-l ascultă. Există în regia de teatru și film intuiția care, uneori, poate să suplinească formația academică. Există în regia de film instinctul. Alexa Visarion nu operează instinctual și nici nu lasă loc mult intuiției, pentru că în alcătuirea dublului intervine anvergura culturală. El povestește rolurile ca pe niște biografii personale. Își bazează știința regizorală pe zeci de tomuri citite și pe zeci de întâlniri importante pe care le-a avut pe tot mapamondul. Știe că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1976), Ziditorul (2000), Zidirea (2007) aroganța și orgoliul celor care consideră că "nu datorează niciodată, nimănui, nimic", după cum nu poate nimeni să-i reproșeze că, nemăsura i-ar fi fost starea de spirit care să-l caracterizeze, cumva. Am avut intuiția asupra nesmintirii lui, nici măcar în situații limită cum a fost sublim-tragica Revoluție Română, când i-am zărit chipul printre mulții intrați în "sediul revoluției televizate": neliniștit, dar ferm, cu o atitudine clară și cu o privire senin încrezătoare. Eu unul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
limbaj, forța lui percutantă. S-ar putea vorbi cu prețuire despre economia de cuvinte, replicile puține și rare, tăcerile apăsătoare, despre îndelungile acumulări dramatice finalizate în răbufniri violente, despre deliberata confuzie de planuri: realitate și vis, realitate și dorință; fluxul intuițiile etc. Mult mai important mi se pare să insistăm asupra calităților de investigare și comunicare ale filmului, capacității lui ca (fără a contraria exigențele de realism al ambianței și gesturilor cotidiene) să le învestească cu semnificații de alt ordin. Conferind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
greu de scris despre un actor sau altul, fără a-i nedreptăți pe toți ceilalți, căci succesul reprezentației se bizuie pe efortul tuturor... Totuși, piesa se cheamă Woyzeck și spectacolul avea nevoie de un interpret de excepție. Regizorul a avut intuiția de a-l vedea în Florin Zamfirescu, încă o dată surprinzător prin organicitatea trăirilor sale diametral opuse, extraordinar prin puterea de plasticizare a imaginilor pe care le are și le comunică Woyzeck. (Victor Parhon) ...Spectacolul regizat de Alexa Visarion e impresionant
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau minus. Dar filmul nu este doar cele două nuvele, ci rezultatul împletirii lor, plus "o seamă de sugestii" din opera scriitorului, plus imaginația proprie. Aceasta este temelia filmului. Cărămizile lui însă nu sunt numai inspirația oarbă, starea de grație, intuiția, Alexa Visarion nu este un intuitiv, ci un creier lucid, care-și gândește materia de lucru cu precizie matematică. Armele lui principale sunt logica și rațiunea. În prim plan George Constantin Colonelul Măruță Expresivitatea este "vânatul" principal, urmărit cu patimă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
De pildă, cu toate că soarta lui Richard constituie fără îndoială acțiunea centrală a piesei, ea, această acțiune, este încadrată și indisolubil legată de alte două destine, cel al vlăguitului și seninului rege Edward al IV-lea de la începutul spectacolului (interpretat cu intuiție de Milan Dragicevich, îmbrăcat într-o cămașă de noapte albă de pânză subțire) și cel al sclivisitului si volubilului Richmond, la sfârșitul lui. Până la urmă e totuna cine e rege, deosebirile nu contează, fiind lipsite de sens sub raport istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de Alexa Visarion, pârghiile pe care și le-a ales și care i-au adus succesul și notorietatea? Răspunsul la această întrebare se află cuprins în cărțile sale. Nu sub forma unor certitudini ci mai degrabă sub forma unor credințe, intuiții și pasiuni și, uneori, ca o temă muzicală, ca o "echivocitate deschisă", cum ar spune Hans-Georg Gadamer. Ca o poezie, am adăuga, în care sufletul devine work in progress. Alexa Visarion opune expresivitatea artificiului în artă: Expresivitatea artei este o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să lucrez, cum ar trebui să arate reprezentațiile mele în al context existențial. Înspăimântat de necunoscut, mi-am dat seama că singura soluție este să rămân eu însumi și să-mi fac spectacolele așa cum simt. Mai târziu am înțeles de ce intuiția mă dusese pe drumul cel bun. Ei mă chemau pe mine regizorul român Alexa Visarion și doreau să mă ofer eu, și nu substituindu-mă altcuiva. Deci trebuia să mă arăt și să mă dezvălui cu aceeași emoție, speranță, disperare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
realizarea genotipului în fenotip, în schimb, starea de fericire, de confort psihic, asigură dezvoltarea potențialului de care dispune persoana, creează posibilitatea unei vieți de calitate și în același timp, posibilitatea de a fi valoros pentru ceilalți. Omenirea a avut mereu intuiția importanței suferinței și a fericirii pentru dezvoltarea și funcționarea ființei umane, a grupurilor sociale. Ne-o dovedesc cultura, arta, legile și chiar dezvoltarea tehnicii care urmărește facilitarea satisfacerii nevoilor existențiale ale individului. Mai presus de orice însă ne-o dovedesc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și după eveniment. Nașterea, căsătoria, moartea, trecerea pragurilor unor vârste-cheie, începutul vieții într-un loc/ locuință noi sunt astfel de evenimente cunoscute și acompaniate de ritualuri simbolice diferite, deși cu note asemănătoare, în toate culturile. Aceste ritualuri stau mărturie pentru intuiția colectivă cu privire la factorii de risc și cei de protecție în situații ce pot depăși strategiile individuale de coping și resursele individului de a face față. Caracteristicile asemănătoare ale ritualurilor, indiferent de cultură, dovedesc intuirea unei condiții general umane, cu vulnerabilități
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realiste constituie tema articolului. Intuiționismul JONATHAN DANCY Intuiționismul susține c] afirmațiile despre moral] pot fi adev]rate sau false în mod obiectiv și c] putem afla ce principii morale sunr corecte într-o anumit] situație prin intermediului unui tip de intuiție sau cunoaștere legate de însușirile lor morale. Naturalismul CHARLES R. PIGDEN Că și intuiționiștii, naturaliștii consider] c] judec]țile morale pot fi adev]rate sau false și c] pot fi cunoscute. Spre deosebire de intuiționiști ins], ei nu cred c] exist] fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
R. PIGDEN Că și intuiționiștii, naturaliștii consider] c] judec]țile morale pot fi adev]rate sau false și c] pot fi cunoscute. Spre deosebire de intuiționiști ins], ei nu cred c] exist] fapte sau însușiri morale speciale care s] fie cunoscute prin intuiție. Ei afirm] c] însușirea de a fi bun sau r]u poate fi identificat] sau redus] la o alt] proprietate (fericirea, poate, sau voința lui Dumnezeu, pentru a da dou] exemple foarte diferite). Susținându-și opiniile, naturaliștii trebuie s] țin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Propria dharma este legat] de constituția să înn]scut], al c]rei st]panul absoluteste: prin urmare, o practic] focalizat] spre interior devine sursă principiilor eticii sale. În aceast] situație, se poate observa c] se reduce foarte mult diferența dintre intuiție și etic]. Iat] o alt] caracteristic] frapant] a eticii indiene. Etică din Upanișade Upanișadele (dup] 500 î.Hr.), probabil textele filosofice cheie ale poporului hindus, presupun, în principiu, autoritatea primelor Vede (fiind cinice în privința ritualismului vedic care promite recompense funcționale, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mister, asigur] realizarea corespunz]toare a lui tao (orientarea, conduită). Abilitatea interpretativ] trebuie separat] de codul conform c]ruia se realizeaz] interpretarea propriu-zis], ins] este, totuși, necesar] p]strarea unei leg]turi strânse cu acesta. Caracterul uman presupune existența unei intuiții interpretative. Nu putem vorbi despre instrucțiuni precise în materie de ren, acestea fiind ele însele supuse interpret]rii. De aceea, reprezint] un dat. Totuși abilit]țile interpretative pot fi îmbun]ț]țite prin înv]tare și practic], iar în lipsa lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modelarea rolurilor, iar conduc]torii nu recunosc și nu stabilesc modul de îndeplinire a acestora, nu putem vorbi despre o orientare bazat] pe roluri, propus] de conduc]torii înțelepți str]vechi. Așa cum reiese din anumite pasaje, Confucius nu a promovat intuiția interpretativ] (simțul interpretativ, pe care el însuși îl cultiva sub apelativul de ren). Deși folosea termenul în mod frecvent, este cunoscut] reținerea să în a-l defini cu exactitate. Că r]spuns la frustrarea discipolilor s]i, Confucius a f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin „umanism” sau „bun]voinț]”, sugereaz] un standard universal de interpretare, cu accent utilitarist. Confucianiștii nu sunt de acord cu acest rezultat. În viziunea tradițional], ideologia confucianist] este una antiutilitarist] tocmai datorit] criticilor lansate la adresa doctrinei utilitariste. Dincolo de dezvoltarea unei intuiții interpretative, Confucius nu a formulat niște axiome abstracte de conduit], sistemul s]u normativ explicit fiind bazat pe existența rolurilor; astfel, el nu atribuie alte valori normative omului decât cele aferente raporturilor sociale. Toate responsabilit]țile individului fâț] de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reg]sit] în c]rți (Mencius, 4A:2). Întrebarea care ar trebui s] însoțeasc] orice situație dificil] este urm]toarea: „Ce ar face un înțelept într-o astfel de împrejurare?”. Orice posibilitate de acțiune este unic] și, de aceea, o intuiție dezvoltat] este preferat] oric]rui sistem etic bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însoțeasc] orice situație dificil] este urm]toarea: „Ce ar face un înțelept într-o astfel de împrejurare?”. Orice posibilitate de acțiune este unic] și, de aceea, o intuiție dezvoltat] este preferat] oric]rui sistem etic bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile lui Mo Tzi și Yangzhu cu privire la limbaj, se transform] într-o opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar putea s] nu fie benefic] societ]ții. Mai mult, chiar și în condițiile accept]rii unui anumit conținut lingvistic, dup] cum sublinia Confucius, problema interpret]rii r]mane valabil]. O orientare lingvistic] necesit] o coordonare extralingvistic]. Este necesar] intuiția moral] pentru a face posibil] interpretarea termenilor care compun un model de conduit], întrucat codul propriu-zis nu poate furniza cu certitudine niște tipologii comportamentale constante. Scrierea Daode-jing ofer] un argument de ordin lingvistic explicit, care vine în sprijinul scepticismului legat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în conflict cu spontaneitatea fireasc] a omului. Teoria lui Lao Tzi vine s] explice atitudinea critic] a lui Mencius la adresa metodelor lingvistice. De asemenea, el adopt] o viziune mai realist] cu privire la sfera comportamentului uman. Mencius a pornit de la ipoteza c] intuiția uman] are un potențial suficient de bogat pentru a face din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practicarea meseriei de m]celar), omul are posibilitatea de a-și modela îndemânarea pan] la perfecțiune, pan] când aceasta devine o a doua natur], moment în care omul se identific] cu propria să lucrare. Cand omul va fi dobândit acea intuiție care s]-l c]l]uzeasc] în toate acțiunile sale, capacitatea să interioar] va converti orice energie din exterior într-un factor de stimulare și de modelare a îndemân]rii. Orice activitate deprins] poate s] devin] m]iestrie și, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
soluții; iar aceasta poate fi dezvoltat] doar printr-o combinație de preg]tire, respectând obiceiurile corecte și cunoașterea direct] a situațiilor practice. Am putea-o consideră o propunere atractiv], care, cel putin, se afl] în acord cu cele mai optimiste intuiții ale noastre cu privire la ființele umane: sensibilitatea și abilitatea noastr] de a lua deciziile potrivite în ceea ce ne privește crește progresiv trecând printr-un proces de triere si eroare. Problema este c] Aristotel se oprește aici. Că și Platon, el descrie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rțile implicate în dezbateri erau de acord cu faptul c] virtutea cere că oamenii s] lucreze în slujba binelui celorlalți. Unii suțineau c] acest lucru este indicat oamenilor prin sentimentele morale de aprobare și dezaprobare, alții c] se învăț] prin intuiție sau analiz] moral] direct]. În ambele cazuri se putea susține c] toți oamenii puteau cunoaște cerințele moralei de vreme ce nu e nevoie de o inteligent] deosebit] sau de educație pentru a avea sentimente sau pentru a intui ceea ce este evident. Psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la Hume. El a dorit s] apere creștinismul, identificat acum cu simțul comun. Bentham a crezut, din contr], c] apelul la intuiție mascheaz] doar interesele personale periculoase ale celor care îl lansau. El a sustinut c] principiul s]u utilitarist - trebuie s] action]m în așa fel încât s] aducem cea mai mare fericire unui num]r cât mai mare de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]