7,857 matches
-
alegerile, dar la presiunea maselor este obligat să liberalizeze regimul. Ultimul act al istoriei comunismului european se joacă în 1991 în URSS, acolo unde acesta a luat naștere. Mihail Gorbaciov oscilează între alianța cu conservatorii din Politburo și cea cu liberalii conduși de președintele Federației Ruse, Boris Elțîn, încercînd totodată să introducă treptat economia de piață cu ajutorul Occidentului și să mențină URSS, în ciuda dorinței de independență a diferitelor Republici. Jocul său subtil va fi compromis de o încercare de lovitură de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
receptate și să ating problemele politice cheie articulate în textele culturale. De interes pentru studiile mele este aproximativ ultima decadă a culturii media de la începutul anilor '80 pînă la începutul anilor '90. Îmi situez, deci, studiile în disputele culturale dintre liberali, conservatori și radicali, care au avut ca rezultat hegemonia conservatoare a administrațiilor Reagan și Bush, permanenta contestare a acestora de către liberali și radicali, și alegerea mai liberalului Clinton, în 1992. Arăt cum au influențat evenimentele politice ale momentului, precum triumful
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii media de la începutul anilor '80 pînă la începutul anilor '90. Îmi situez, deci, studiile în disputele culturale dintre liberali, conservatori și radicali, care au avut ca rezultat hegemonia conservatoare a administrațiilor Reagan și Bush, permanenta contestare a acestora de către liberali și radicali, și alegerea mai liberalului Clinton, în 1992. Arăt cum au influențat evenimentele politice ale momentului, precum triumful reaganismului și Războiul din Golf, cultura media a momentului și cum au influențat anumite forme populare de media subiectul social și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prefaceri sociale intense, care au pus sub semnul întrebării ordinea socială existentă, producînd în schimb noi forme de contracultură precum și forme alternative ale cotidianului. Deceniul al șaselea a generat o eră de intens conflict cultural încă deschis în prezent între liberali, conservatori și radicali, în încercarea de a reconstrui cultura și societatea conform propriilor viziuni. În anii '70, recesiunea la nivel mondial a spulberat iluzia bunăstării postbelice, iar ideii unei societăți post-criză i-au luat locul discursuri îndemnînd la reducerea speranțelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este evident că societatea și cultura contemporană se află într-o stare de efervescență și schimbare, în timp ce noi teorii contradictorii se străduiesc să dea un sens acestor noi dezvoltări. Conflicte apar nu numai între diverse teorii, ci și între conservatori, liberali și progresiști, în încercarea conservatorilor de a anihila progresele realizate în anii '60 pentru a impune valori și forme de cultură mai tradiționale. În tot spațiul occidental, conservatorii au încercat neîncetat să cîștige hegemonia prin acapararea puterii politice, pentru ca, mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anilor '70, dar decesul său politic datorat afacerii Watergate a declanșat o nouă rundă a conflictului cultural. Contrarevoluția conservatoare a preluat controlul în Statele Unite o dată cu alegerea lui Ronald Reagan, în 1980, și cu ascensiunea Noii Drepte care a sprijinit triumful liberalilor asupra democraților și a acelor radicali care își păstraseră vederile politice și valorile din anii '60. Ascensiunea anterioară a unor reprezentanți ai dreptei, precum Margaret Thatcher în U.K., Brian Malrooney în Canada și a lui Kohl în Germania, au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de dreapta. Totuși, această ofensivă a dreptei nu a ajuns niciodată să triumfe în domeniul culturii, cultura însăși fiind un teren extrem de contestat în ultimele decenii 4. Către anii '90, aripa conservatoare din Statele Unite a continuat să-i conteste pe liberalii care dețin acum puterea prin alegerea lui Bill Clinton în 1992. Ori de cîte ori Clinton încearcă să promoveze ceva din programul său parțial liberal, propunerile sale se izbesc de opoziția consecventă a conservatorilor; lucru care nu s-a întîmplat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
semnificînd ceea ce populația înțelege și modul în care aceasta folosește "bunurile de larg consum" produse de industria de cultură (vezi și Fiske, 1989a și 1989b). El consideră că cercurile progresiste ar trebui să-și însușească termenul "popular", smulgîndu-l conservatorilor și liberalilor și folosindu-l ca pe un element din arsenalul lor de concepte ale strategiilor culturale de opoziție și rezistență (dintr-o discuție din Austin, septembrie 1990). În consecință, chiar și vocabularul studiilor culturale este contestat, neexistînd un acord asupra termenilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lume în care mass-media domină divertismentul și cultura. Cultura mediatică este așadar forma dominantă și scena culturii în societățile contemporane. O problemă de strategie Cultura media este, de asemenea, cîmpul de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății. Feminiști și antifeminiști, liberali și conservatori, radicali și apărători ai ordinii existente luptă pentru puterea culturală nu doar în domeniul știrilor și informațiilor, dar și în domeniul divertismentului, după cum voi demonstra pe larg în acest volum. Mass-media sînt strîns legate de putere și orientează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media. Din această perspectivă, se impune să fie luată în considerare importanța numeroaselor conflicte dintre diferitele grupuri; inclusiv conflictele dintre grupurile și segmentele de clasă pentru dobîndirea controlului asupra societății. În Statele Unite, aceasta a inclus și lupta pentru hegemonie dintre liberali și conservatori, dar și dintre o mare varietate de grupări dominante și subordonate. La un anumit nivel, ideologia mobilizează sentimente, afecte și credința de a induce consensul cu privire la un nucleu de concepție dominante despre viața socială (de exemplu, valoarea individualismului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
economică, politică, cultura erau controlate de grupul conservatorilor moderați care au stabilit un proiect de hegemonie, răsturnînd hegemonia democrat-liberală aflată la putere încă din anul 1932, din perioada politicii "Noii înțelegeri" a lui Roosevelt. În primii ani ai deceniului șase, liberalii care îl susțineau pe Kennedy au încercat să pună bazele unui consens liberal și, timp de cîțiva ani, conceptul lor de "Nouă Frontieră" a fost unul de succes, pînă la asasinarea lui John și a lui Robert Kennedy (ei înșiși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost unul de succes, pînă la asasinarea lui John și a lui Robert Kennedy (ei înșiși victime ale unei încercări de restabilire a hegemoniei de dreapta, dacă credeți și eu cred în teoria conspirației). Ulterior, au izbucnit intense lupte între liberali și conservatori, care au culminat în 1980 cu victoria lui Ronald Reagan, cel care a pus bazele unui deceniu de hegemonie conservatoare. La rîndul rău, Reagan a redefinit "bunul simț", producînd o retorică teoretică încă în funcțiune în epoca Clinton
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a depășit toate recordurile de încasări în Beirut și Filipine, iar 25 de companii au semnat contracte de distribuire de mărfuri de tip Rambo, chiar și în țările în care acesta nu a rulat încă". (Time, 24 iunie 1985) Criticii liberali au descris oroarea pe care au resimțit-o la vizionarea filmului împreună cu rambomaniaci care aclamau faptele acelei mașinării umane de ucis16. Filmul a devenit rapid subiectul discuțiilor și al dezbaterilor televizate: "Chiar și un grup de jurnaliști politici, în emisiunea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
luat în serios acest întreg șir de conflicte și a încercat să demonstreze cum conflictele curente din societatea și politica Statelor Unite au fost articulate în filmul popular. Am subliniat, de asemenea, și necesitatea de a accepta că aceste conflicte dintre liberali și conservatori sînt deosebit de importante, întrucît reprezintă conflictele de clasă asupra cărora s-au concentrat momentele anterioare ale criticii marxiste a ideologiei. 6 În ziarul New York Times (27 noiembrie 1993: A1) se afla o relatare referitoare la apariția unei noi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înainta, reacțiile publicului entuziast păreau să sporească în intensitate: "În cinematografe, tineri plini de entuziasm sar în picioare scandînd "USA, USA", în vreme ce Johnny Rambo mai trimite un grup de dușmani pe lumea cealaltă" (Reuters Ltd., 27 iulie 1985). Dimpotrivă, criticii liberali au contabilizat scenele de violență și au atacat filmul. 17 Într-o altă probă de microfon pentru un mesaj la radio, Reagan a spus: "Concetățeni, mă bucur să vă anunț că tocmai am semnat o lege prin care am pus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
forțe care i se opun. În timpul hegemoniei conservatoare a președinților Reagan și Bush, de exemplu, economia, organizarea politică, societatea și cultura au fost dominate de forțele conservatoare, dar au existat în permanență forțe care să se împotrivească acestei hegemonii, de la liberali, care încercau să obțină puterea politică, pînă la mame de culoare, singure, care luptau pentru dreptul la asistență socială. Forțele de dominație își găsesc expresia în textele culturii media, la fel ca și forțele de rezistență și vocile indivizilor oprimați
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservatoare de a face "ce se cuvine să faci". Acești indivizi cu atitudine liberală și care făceau dovada existenței unei conștiințe erau, de asemenea, și mai sensibili decît eroii musculoși din filmele conservatoare de tipul Stallone-Norris-Willis-Schwarzenegger. În cadrul războiului cultural dintre liberali și conservatori din epoca respectivă, cultura media a intervenit așadar de ambele părți, oferind publicului identități aflate în opoziție unele cu celelalte, modele de masculinitate și o politică a sexelor diferită. Studiile culturale critice demonstrează astfel cum textele culturale produc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
două decenii de la căderea Saigonului sub dominația forțelor comuniste, Vietnamul continuă să fie un subiect extrem de contestat în cultura și politica americană. Așa cum arăta J. Williams Gibson (1986) în cartea sa The Perfect War: Technowar in Vietnam, încă de la început liberalii au prezentat războiul din Vietnam ca pe o serie de "erori tragice"; conservatorii, pe de altă parte, au pus înfrîngerea pe seama politicienilor și a unei exagerate "rețineri" în folosirea forței militare. În perioada următoare războiului din Vietnam, liberalii și forțele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la început liberalii au prezentat războiul din Vietnam ca pe o serie de "erori tragice"; conservatorii, pe de altă parte, au pus înfrîngerea pe seama politicienilor și a unei exagerate "rețineri" în folosirea forței militare. În perioada următoare războiului din Vietnam, liberalii și forțele de stînga au susținut că încetarea războiului rece a demonstrat limitele Statelor Unite ca putere militară și imposibilitatea acestora de a dirija politica mondială, de a opri mișcările de eliberare de pretutindeni. Dimpotrivă, pentru conservatori, "sindromul Vietnam" a reprezentat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de o parte, așadar, serialul reprezintă o incisivă satiră socială și o critică a culturii și societății. Este ironizată în mod constant televiziunea, în special videoclipurile muzicale, dar și alte forme ale culturii media. Sînt criticați reprezentanții autorității conservatoare și liberalii indeciși. Sînt satirizate instituțiile autorității, precum școala, locul de muncă și centrele de recrutare și sînt comentate în mod critic numeroase trăsături ale vieții contemporane. Serialul își subminează însă o parte din propriul demers critic prin reproducerea elementelor cu cel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei intervenții militare majore a Statelor Unite care a apărut în principalele mass-media în timpul primelor săptămîni de intervenție militară a Statelor Unite a venit de la extremiști ca Zbigniev Brzezinski și chiar de la conservatori extremiști de dreapta ca Pat Buchanan, în timp ce democrații și liberalii au avut tendința de a fi de acord cu comentariile militare de la început și pînă în momentul cînd Bush a dublat forțele Statelor Unite după alegerile din noiembrie 1990. Apoi, democrații au sprijinit politica sancțiunilor, în loc să solicite negocierea unei înțelegeri: odată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bilanțul făcut de Solop și Wonder (1991) asupra datelor publicate cu privire la alegeri indicau că cei mai frecvenți susținători ai președintelui Bush și ai politicii sale în materie de război erau bărbații albi republicani care aveau o atitudine conservatoare. Femeile, negrii, liberalii și membrii Partidului Democrat erau mult mai puțin devotați. Mai mult decît atît, studiul făcut de Eveland, McLeod și Signorielli bazat pe interviuri luate în timpul și după război: "au arătat că susținerea generală față de război era mai scăzută decît cea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mircea. Această pierdere a fost o mare durere pentru el, fiindcă pe Mircea îl pregătea ca să-i fie urmaș și-l privea ca pe demnul continuator al său în toate privințele. A doua lovitură i-au dat-o partizanii politici, liberalii, când n-au voit să-i pri mească reformele constituționale: colegiul unic și libertatea deplină a presei. O mare amărăciune intrase în sufletul bătrânului ziarist și om politic. Un dezgust de lucru și chiar de viață îl cuprinsese, de aceea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Droc-Bănciulescu. La redacțiunea Românului a venit multă lume să protesteze, lume înăuntru în toate saloanele, lume pe stradă, iar poliția era, firește, foarte bine repre zentată peste tot. După ce au vorbit Petre Grădișteanu, Dimitrie Giani, Gheorghe Paladi, Bonifaciu Florescu, toți liberali în opoziție cu guvernul, lumea s-a împrăștiat dându și întâlnire pentru a doua zi la sala Joje din strada Regală, unde a fost convocată o întrunire de protestare. La epoca de care mă ocup nu era încă destul public
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Petrescu, Dunois - C. Nottara. În sala Bossel, trupa de operetă germană a fost înlocuită de o trupă de ope retă franceză, sub direcțiunea d-lor Claudius și Sandré. Acum viața politică absoarbe aproape totul în România. Apropiindu-se sesiunea parlamentară, liberalii de toate nuanțele din opoziție se întrunesc și și aleg un comitet însărcinat să dea o direcțiune unitară acțiunii în contra guvernului. Sunt aleși în acest comitet: Dumitru Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Gheor ghe Mârzescu, Ion Docan, D. Giani, general Haralambie, Petre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]