8,611 matches
-
se ridică la lucrurile cerului și le contemplă, sau mai sigur, ceea ce nu poate înțelege înțelepciunea omenească, ea o înțelege și o pune în practică în mod ușor. Să ne atașăm ei deci, acestei credințe, și să nu ne punem mântuirea noastră în gândiri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 324) „Nici chiar cel ce are pe cap diademă împărătească nu poate avea ceea ce are credinciosul. Contra împăratului de multe ori sunt înarmați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu va dobândi aici ceea ce caută, poate din negrijă, sau din altă pricină, în ceasul ieșirii este cu neputință să nu se umple de rodul credinței și al nevoinței, și să nu vadă slobozirea, care este Iisus Hristos, răscumpărarea și mântuirea sufletelor, Cuvântul Dumnezeu-Omul<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Iisus este eliberarea, căci El este liber și izvorul din care emană toată puterea libertății sau a puterii asupra patimilor înrobitoare. (n.s. 54, p. 131) footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pielea de oaie lupul - dar tu nu privi cele dinafară, ci uită-te la fiara ascunsă înăuntru”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cele dintâi omilii la Facere, cuvântul al șaptelea, p. 98) Ereticii răstălmăcesc Scriptura și caută mereu argumente împotriva mântuirii lor „Dar ereticii, răstălmăcind Scripturile împotriva capetelor lor și căutând mereu argumente împotriva mântuirii lor nu-și dau seama că se îmbrâncesc singuri în prăpastia pierzării. Că pe Fiul lui Dumnezeu nici lauda nu-L face mai slăvit, nici hula
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fiara ascunsă înăuntru”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cele dintâi omilii la Facere, cuvântul al șaptelea, p. 98) Ereticii răstălmăcesc Scriptura și caută mereu argumente împotriva mântuirii lor „Dar ereticii, răstălmăcind Scripturile împotriva capetelor lor și căutând mereu argumente împotriva mântuirii lor nu-și dau seama că se îmbrâncesc singuri în prăpastia pierzării. Că pe Fiul lui Dumnezeu nici lauda nu-L face mai slăvit, nici hula nu-L vatămă. Nu are nevoie Ființa cea necorporală de lauda noastră. Ci, după cum
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Dumnezeu e creatură, și nu Fiu, dă dovadă de nebunia lui, iar cel care cunoaște ființa Lui, își arată propria-i înțelepciune. Și nici acesta nu Îi este de folos, nici acela nu L vatămă, ci unul luptă împotriva mântuirii lui, iar celălalt pentru mântuirea lui. Dar, după cum am spus, ereticii, răstălmăcind Scripturile, trec cu vederea unele texte din Scriptură și caută doar, doar, vor găsi un text care ar părea de acord cu rătăcirea lor. Să nu-mi spui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu Fiu, dă dovadă de nebunia lui, iar cel care cunoaște ființa Lui, își arată propria-i înțelepciune. Și nici acesta nu Îi este de folos, nici acela nu L vatămă, ci unul luptă împotriva mântuirii lui, iar celălalt pentru mântuirea lui. Dar, după cum am spus, ereticii, răstălmăcind Scripturile, trec cu vederea unele texte din Scriptură și caută doar, doar, vor găsi un text care ar părea de acord cu rătăcirea lor. Să nu-mi spui mie că Scriptura e de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
deci și mai îndoielnic că acestea sunt ereziile despre care s-a vestit mai înainte că vor exista”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, XXXIV, 6-9, în PSB, vol. 3, p. 163 164) „După ce a fost adusă neamurilor lumina strălucitoare a mântuirii care a făcut ca surzii să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să-și deschidă ochii către Domnul, infirmii să capete sănătatea cea veșnică, șchiopii să alerge să-L asculte, muții să se roage cu glasul vorbirii, dușmanul, văzând că mulțimile
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
întuneric, nemângâiați și amăgiți de dușmanul care se preface cu glas de Apostol și de înger al luminii (II Cor., 11, 14 15), găsindu-și unelte care se dau drept slujitori ai dreptății, care pretind că noaptea este zi, moartea mântuire, deznădejdea nădejde, necredința credință prezentând pe antihrist sub numele lui Hristos și spunând minciuni înșelătoare, ca să denatureze adevărul prin amăgiri deșarte. Aici se ajunge, prea iubiți frați, când nu se merge la obârșia adevărului, nu i se caută începutul și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
individului (urmare a conformării la îndemnurile christice) "în afara lumii". Această ieșire se realizează dintr-o realitate socială construită holist, organicist, ceea ce face ca ea să fie "în opoziție cu societatea și ca un supliment al ei"292. Căutând adevărul și mântuirea dincolo de ceea ce îi poate oferi societatea, individul creștin devine un individ-în-afara-lumii, adică un individ-în-relație-cu-Dumnezeu. Dezinteresul față de viața socială nu este condamnabil într-o astfel de societate, ci, dimpotrivă, el dă naștere unei conștiințe de sine care îl determină pe individ
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
puterea asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă 154 și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a cunoașterii sale în centrul acestui proces, ci la descoperirea imaginii frumuseții necreate a lui Dumnezeu în suflet. În mod similar, nu ne străduim să stăpânim esența lui Dumnezeu, ci să ne împărtășim de bunătatea lui Dumnezeu, relevată în istoria mântuirii Și transformată eshatologic. Putem identifica la Sfântul Grigorie o asemănare tematică cu principiile lui Plotin, de katharsis, anamnesis Și methexis, deși lipsesc referințele explicite. Aceste principii fac posibilă aplicarea apophasis-ului nu numai la modurile noastre de cunoaștere, ci Și la
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
fi puterea asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Mărturisitorul, apud Sfântul Grigorie Palama, op. cit., p. 114. footnote>. „A crede în” Dumnezeu înseamnă a crede că Fiul este întru Tatăl și Tatăl întru Fiul. „A crede lui”Dumnezeu înseamnă a-L crede pentru „lucrările acestea”, pe carele face pentru mântuirea omului. Acest lucru îl mărturisește și Sfântul Grigorie Palama în omilia sa, Despre credință<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., Despre credință. footnote>. Vor înțelege deplin toate cele spuse de către Mântuitor abia când „Duhul Adevărului,pe Care lumea nu poate să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
străine ca substanță(oujsivai) și ca mărire și cu totul neasemănătoare (ajnovmoioi pavmpan ajllhvwn tai" te oujsivai" kai dovxai"aijsivn ejp așpeiron)<footnote Sfântul Atanasie, Cuvântarea I a contra arienilor, 6, PG, XXVI, col. 24 B. footnote>. În ceea ce privește întruparea și mântuirea, consecințele hristo-logice ale arianismului erau extrem de grave. Dacă Logosul nu estepersoană cu adevărat divină și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar de ordin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a contra arienilor, 6, PG, XXVI, col. 24 B. footnote>. În ceea ce privește întruparea și mântuirea, consecințele hristo-logice ale arianismului erau extrem de grave. Dacă Logosul nu estepersoană cu adevărat divină și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar de ordin moral(ca exemplu), nu ontologic.Mai departe, cum n-au rost două spirite create, Logosul creat șiun spirit uman, în aceeași persoană, în Iisus Hristos, arienii afirmăîn
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-născut dinTatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 1-3, 14). footnote> exprimă magistral două idei conducătoare ale teologiei creștine: divinitatea Logosului, a Fiului luiDumnezeu, și întruparea Lui pentru mântuirea lumii, idei care constituie pilonii cugetării teologice a Sfântului Atanasie.Așa cum Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan împrumută termenul Logos<footnote Noțiunea de lovgo" este una dintre roadele cele mai profunde și mai de va-loare ale gândirii antice. footnote> din mediul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
omuluinou, împăcat în Persoana Sa cu Dumnezeu Tatăl, fiind astfel sin-gurul mijlocitor între Dumnezeu și oameni. Răscumpărare reală nuexistă dacă Fiul lui Dumnezeu nu este Dumnezeu adevărat, de-oființă (oJmoouvsio") cu Tatăl, și dacă nu S-a făcut om adevărat, pen-tru mântuirea lumii. Învățătura ariană, lovind în aceste două elemente fundamen-tale ale doctrinei creștine - deplinătatea divinității Mântuitorului șideplinătatea omenității Sale -, punea în discuție însăși ființa creștinismului ca religie a mântuirii.Sfântul Atanasie cel Mare a văzut cu desăvârșită claritate toateacestea și a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oJmoouvsio") cu Tatăl, și dacă nu S-a făcut om adevărat, pen-tru mântuirea lumii. Învățătura ariană, lovind în aceste două elemente fundamen-tale ale doctrinei creștine - deplinătatea divinității Mântuitorului șideplinătatea omenității Sale -, punea în discuție însăși ființa creștinismului ca religie a mântuirii.Sfântul Atanasie cel Mare a văzut cu desăvârșită claritate toateacestea și a fost tot timpul vieții sale luptător neabătut împotriva arianismului în întregimea lui, nu numai împotriva vreuneia dintre în-vățăturile acestuia. Dar cum învățătura ariană despre trupul fărăsuflet al Domnului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca și al omenitățiiSale, poate, mai bine zis, teolog al răscumpărării creștine, cu tot ceeace implică aceasta. Sfântul Atanasie cel Mare își dădea bine seama,poate mai bine decât ceilalți din vremea lui, că arianismul vizează întregimea învățăturii ortodoxe despre mântuire. Din acest motiv oJmoouvsio" la Sfântul Atanasie cel Mare nu constituie decât una din-tre piesele teologiei lui, mult mai cuprinzător decât arăta la începutaceste termen. Sf. Atanasie cel Mare a caracterizat credința creștină exclusiv ca credință în mântuirea prin Dumnezeu-Omul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ortodoxe despre mântuire. Din acest motiv oJmoouvsio" la Sfântul Atanasie cel Mare nu constituie decât una din-tre piesele teologiei lui, mult mai cuprinzător decât arăta la începutaceste termen. Sf. Atanasie cel Mare a caracterizat credința creștină exclusiv ca credință în mântuirea prin Dumnezeu-Omul Cel deofiin-ță (oJmoouvsio") cu Dumnezeu, și în mijlocirea Lui pentru întreagaomenire; astfel a deosebit el creștinismul de toate celelalte religii șii-a apărat prin aceasta conținutul lui propriu<footnote Ibidem, p. 24. footnote>. Mântuirea prin Dumnezeu Care S-a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
creștină exclusiv ca credință în mântuirea prin Dumnezeu-Omul Cel deofiin-ță (oJmoouvsio") cu Dumnezeu, și în mijlocirea Lui pentru întreagaomenire; astfel a deosebit el creștinismul de toate celelalte religii șii-a apărat prin aceasta conținutul lui propriu<footnote Ibidem, p. 24. footnote>. Mântuirea prin Dumnezeu Care S-a făcut om este ideea centrală a Sfântului Atanasie cel Mare. Între teologii veacului al IV-lea,veacul de aur al literaturii patristice, care fundamentau teologic șievidențiau deplin adevărul credinței în dumnezeirea Logosului întrupat Sfântul Atanasie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Eduard Weigl, Untersuchungen zur Christologie des heiligen Athanasius, Pa-deborn, 1914, p. 14. footnote>. 1. În opoziție cu Arie, care pleca de la ideea transcendenței absolute a lui Dumnezeu, Care nu Și poate comunica ființa, Sfântul Ata-nasie cel Mare pleacă de la faptul mântuirii. Cuvântul întrupat esteînainte de toate Mântuitor, prin aceea că în El omul se îndumnezeiește și devine fiu adoptiv al lui Dumnezeu. Dar Cuvântul, Mântuitor fiind, este cu adevărat Dumnezeu, întrucât El n-ar putea în dumnezei pe om și nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
îndumnezeit”<footnote Despre sinoade, 51, PG, XXVI, col. 754 B; Contra arienilor I, PG, XXVI, col. 44D-45 AC: I, 39, PG, XXVI, col. 92 C-93 B: II, 69 PG, XXVI, col. 293 AC. footnote>. Mai întâi de toate, faptul mântuirii prin Cuvântul întrupat pretinde ca El să fie Dumnezeu adevărat și desăvârșit, fiindcă creaturanu poate primi un ajutor de acest fel de la o altă creatură. Astfel,Sfântul Atanasie cel Mare își orientează soteriologic demonstrația teologică a divinității Cuvântului întrupat. „Dacă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
șimai nobile Figuri cu care se mândrește omenirea”<footnote Art. „Athanase” (Saint), DTC, vol. I, p. 2, col. 2177 footnote>. „Atanasie este cel mai mare dintre Părinții Bisericii răsăritene,cum Augustin este printre cei ai celei apusene. Amândoi sunt teologiai mântuirii..., amândoi și-au formulat concepția despre mântuirecu o remarcabilă independență față de filosofia antică, căreia totușiîi datorează mult. Dar pe când Atanasie expunea învățătura bisericească asupra mântuirii într-o vreme în care dogmele teologice șihristologice încă nu erau formulate, Augustin putea deja
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dintre Părinții Bisericii răsăritene,cum Augustin este printre cei ai celei apusene. Amândoi sunt teologiai mântuirii..., amândoi și-au formulat concepția despre mântuirecu o remarcabilă independență față de filosofia antică, căreia totușiîi datorează mult. Dar pe când Atanasie expunea învățătura bisericească asupra mântuirii într-o vreme în care dogmele teologice șihristologice încă nu erau formulate, Augustin putea deja să se sprijinepe ceea ce spusese Atanasie cel Mare, ca stare a credinței creștinecomune, și pe ceea ce marile sinoade au propovăduit ca atare. Ata-nasie este cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]