6,339 matches
-
După externalizarea mentenanței către Alstom, cele 4 depouri existente în acel moment sunt transferate către această companie. Depou Ciurel se află în apropierea stației și este cel mai vechi dintre depourile din rețeaua Metrorex, fiind deschis o dată cu primul segment de metrou, în 1979. Depoul este construit în totalitate în subteran, trenurile de metrou fiind introduse în rețea prin intermediul unei linii ferate ce venea de la Gara Cotroceni. A fost conceput de o echipă de arhitecți formată din Ileana Papina (șef proiect), Ioan
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
sunt transferate către această companie. Depou Ciurel se află în apropierea stației și este cel mai vechi dintre depourile din rețeaua Metrorex, fiind deschis o dată cu primul segment de metrou, în 1979. Depoul este construit în totalitate în subteran, trenurile de metrou fiind introduse în rețea prin intermediul unei linii ferate ce venea de la Gara Cotroceni. A fost conceput de o echipă de arhitecți formată din Ileana Papina (șef proiect), Ioan Novițchi și tehnician Marcela Oreste. Construcția, realizată prin săpătură deschisă, din beton
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
administrative. Zona de întreținere este formată dintr-o zonă de macaze care asigură distribuirea vagoanelor către diversele posturi de lucru și din liniile de întreținere, dotate cu peroane realizate astfel încât să permită accesul angajaților la principalele sisteme ale trenurilor de metrou. Depoul Pantelimon este un depou de suprafață ce se află lângă lacul cu același nume, fiind deschis în 1992. Este cel mai mare depou din rețea, având 17 linii, inclusiv o buclă exterioară de întoarcere a trenurilor. Depoul Berceni este
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
de transport de tip premetrou deservit de Rețeaua de Tramvaie din Bruxelles, parte a operatorului de transport al Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
de transport al Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
la dispoziție pentru realizarea proiectelor de îmbunătățire a traficului a fost împărțit astfel: 50% pentru Bruxelles, 25% pentru orașele flamande și 25% pentru orașele valone. În Bruxelles banii nu erau suficienți pentru realizarea pe termen scurt a unei rețele de metrou. Mai mult, MIVB-STIB cumpărase cu câțiva ani înainte tramvaie noi și materiale pentru infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier. Pe 3 decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation până la Albert
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier. Pe 3 decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation până la Albert. În 1976, tronsonul Schuman-De Brouckère a fost convertit în metrou greu și împărțit în magistralele 1A și 1B. Acestea sunt deservite, începând din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care conectează centrul orașului de comunele Auderghem și Woluwe-Saint-Lambert. Centura mică a fost și ea convertita în metrou greu pe 2
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
fost convertit în metrou greu și împărțit în magistralele 1A și 1B. Acestea sunt deservite, începând din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care conectează centrul orașului de comunele Auderghem și Woluwe-Saint-Lambert. Centura mică a fost și ea convertita în metrou greu pe 2 octombrie 1988, făcând loc magistralei . Axa Nord-Sud și porțiunea de tunel din Centura Mare sunt inca exploatate în regim de premetrou. Totuși, au fost realizate studii privind posibilă prelungire subterană, înspre anul 2018, a axei Nord-Sud spre
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
premetrou. Totuși, au fost realizate studii privind posibilă prelungire subterană, înspre anul 2018, a axei Nord-Sud spre nord, până la Schaerbeek, și spre sud, până la Uccle. Aceste studii trebuiau să determine și eventuală oportunitate a transformării viitoarei linii într-una de metrou greu. O altă soluție, propusă în anul 2009 de proiectul Cityvision, sugera păstrarea tramvaielor pe această linie (dar înlocuirea lor cu parc rulant de tip T4000) și îmbunătățirea semnificativă a vitezei la suprafață prin refacerea zonelor de rulare și a
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
de tip T4000) și îmbunătățirea semnificativă a vitezei la suprafață prin refacerea zonelor de rulare și a semnalizării. Acest concept avea avantajul că se putea călători din nordul spre sudul orașului cu același mijloc de transport, spre deosebire de construirea liniei de metrou, caz în care pasagerii ar fi nevoiți să schimbe vehiculul. Totuși, societatea MIVB-STIB și-a exprimat dezacordul, considerând proiectul Cityvision „o viziune trunchiata”, „o falsă idee bună” căreia „îi lipsește capacitatea” și a cărei finanțare „este tratată de o manieră
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Totuși, societatea MIVB-STIB și-a exprimat dezacordul, considerând proiectul Cityvision „o viziune trunchiata”, „o falsă idee bună” căreia „îi lipsește capacitatea” și a cărei finanțare „este tratată de o manieră foarte succinta”. De multă vreme predestinata amenajării unei linii de metrou, axa Nord-Sud este strâns legată de istoria capitalei Belgiei. În 1867, sub egida Regelui Léopold al II-lea, Charles de Brouckère, primarul orașului Bruxelles, a lansat șantierul de acoperire a râului Senne (lucrare terminată în 1871), deoarece cursul sau era
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
le-a permis tramvaielor să parcurgă distanță dintre cele cinci stații în circa 7 minute, în comparație cu cele 30 de minute pe fostul traseul de la suprafață. MIVB-STIB și autoritățile din Bruxelles n-au abandonat proiectul de transformare a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie este prevăzută după anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în timpul zilei: Seară, axa Nord-Sud este parcursă de o linie suplimentară: Contractul de gestiune al STIB pentru perioada 2012-2016 prevede investiții în premetroul din Bruxelles. Pentru perioada 2017-2020 este planificată prelungirea axei Nord-Sud până la Gară Bordet și transformarea ei în metrou greu. În plus, un studiu aprofundat aflat în curs trebuie să fundamenteze prelungirea axei, după orizontul anului 2020, spre Uccle. O cercetare comandata de Beliris (echipa a statului federal belgian care implementează proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek, în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi. În sfârșit, în recomandările sale finale, cercetarea înclină către realizarea directă a unui metrou automatizat, fără a se mai trece prin etapele intermediare de „premetrou” și „metrou clasic”. Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Depoul Schaerbeek, în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi. În sfârșit, în recomandările sale finale, cercetarea înclină către realizarea directă a unui metrou automatizat, fără a se mai trece prin etapele intermediare de „premetrou” și „metrou clasic”. Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14 octombrie 2010, Brigitte Grouwels, Ministrul Mobilității, a anunțat realizarea unui studiu privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]