7,031 matches
-
la produsele fisionabile speciale provenind din Comunitate, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Art. 2 din Regulamentul Comisiei nr. 17/66/Euratom din 29 noiembrie 1966 de exceptare de la aplicarea normelor din capitolul privind aprovizionarea a transferului de cantități mici de minereuri, materii prime și produse fisionabile speciale, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene din 28 decembrie 1966, p. 4057/66, se modifică după cum urmează: "Sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor capitolului VI privind aprovizionarea cu produse fisionabile speciale transferul și importul
jrc263as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85398_a_86185]
-
Directiva), (a se vedea nota 7) 1. Energie 1.1. Combustie 1.2. Rafinării de petrol și de gaz 1.3. Cuptoare de cocs 1.4. Gazeificare și lichefiere a cărbunelui 2. Metale feroase 2.1. Ardere și sinterizare a minereurilor metalice 2.2. Producere de fontă sau oțel 2.3. (a) Laminare la cald 2.3. (b) Forjare 2.3. (c) Aplicare de învelișuri protective de metal topit 2.4. Turnătorii 2.5. (a) Producere de metale brute neferoase 2
32006D0194-ro () [Corola-website/Law/294736_a_296065]
-
2.3. (c) Aplicare de învelișuri protective de metal topit 2.4. Turnătorii 2.5. (a) Producere de metale brute neferoase 2.5. (b) Topire de metale neferoase 2.6. Tratare de suprafață a metalelor și materialelor plastice 3. Industria minereurilor 3.1. Producerea de ciment sau var 3.2. Producerea azbestului 3.3. Fabricarea sticlei 3.4. Topirea minereurilor 3.5. Fabricarea produselor de ceramică 4. Industria chimică (a se vedea nota 8) 4.1. Fabricarea de produse chimice organice
32006D0194-ro () [Corola-website/Law/294736_a_296065]
-
brute neferoase 2.5. (b) Topire de metale neferoase 2.6. Tratare de suprafață a metalelor și materialelor plastice 3. Industria minereurilor 3.1. Producerea de ciment sau var 3.2. Producerea azbestului 3.3. Fabricarea sticlei 3.4. Topirea minereurilor 3.5. Fabricarea produselor de ceramică 4. Industria chimică (a se vedea nota 8) 4.1. Fabricarea de produse chimice organice 4.2. Fabricarea de produse chimice anorganice 4.3. Fabricarea îngrășămintelor 4.4. Fabricarea de produse fitosanitare și biocide
32006D0194-ro () [Corola-website/Law/294736_a_296065]
-
5.1. Luare în 6. Redevențe petroliere 6.1. Luare în 7. Impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al │ │ │gazului natural 7.1. Luare în 8.1. Luare în 9.1. Luare în Extracția cărbunelui inferior Extracția minereurilor feroase - Cod CAEN 0710 10. Taxe datorate potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc 10.1. Luare în VII. 1.1. Luare în 2.1. Luare în DATE PRIVIND STAREA CONTRIBUABILULUI Se completează de personalul organului fiscal Numărul legitimației persoanei
ORDIN nr. 3.249 din 3 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276970_a_278299]
-
gazele naturale, în condițiile prezentei ordonanțe. ... (2) Activitățile care intră sub incidența prevederilor alin. (1) sunt: exploatarea forestieră (cod CAEN 0220), extracția cărbunelui superior (cod CAEN 0510), extracția cărbunelui inferior (cod CAEN 0520), extracția petrolului brut (cod CAEN 0610), extracția minereurilor feroase (cod CAEN 0710), extracția minereurilor de uraniu și toriu (cod CAEN 0721), extracția altor minereuri metalifere neferoase (cod CAEN 0729) și alte activități extractive (cod CAEN 0811, 0812, 0891, 0892, 0893, 0899). ... Articolul 2 (1) Impozitul prevăzut la art.
ORDONANŢĂ nr. 6 din 22 ianuarie 2013 (*actualizată*) privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267374_a_268703]
-
2) Activitățile care intră sub incidența prevederilor alin. (1) sunt: exploatarea forestieră (cod CAEN 0220), extracția cărbunelui superior (cod CAEN 0510), extracția cărbunelui inferior (cod CAEN 0520), extracția petrolului brut (cod CAEN 0610), extracția minereurilor feroase (cod CAEN 0710), extracția minereurilor de uraniu și toriu (cod CAEN 0721), extracția altor minereuri metalifere neferoase (cod CAEN 0729) și alte activități extractive (cod CAEN 0811, 0812, 0891, 0892, 0893, 0899). ... Articolul 2 (1) Impozitul prevăzut la art. 1 alin. (1) se datorează de
ORDONANŢĂ nr. 6 din 22 ianuarie 2013 (*actualizată*) privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267374_a_268703]
-
exploatarea forestieră (cod CAEN 0220), extracția cărbunelui superior (cod CAEN 0510), extracția cărbunelui inferior (cod CAEN 0520), extracția petrolului brut (cod CAEN 0610), extracția minereurilor feroase (cod CAEN 0710), extracția minereurilor de uraniu și toriu (cod CAEN 0721), extracția altor minereuri metalifere neferoase (cod CAEN 0729) și alte activități extractive (cod CAEN 0811, 0812, 0891, 0892, 0893, 0899). ... Articolul 2 (1) Impozitul prevăzut la art. 1 alin. (1) se datorează de operatorii economici, inclusiv filialele acestora și/sau operatorii economici aparținând
ORDONANŢĂ nr. 6 din 22 ianuarie 2013 (*actualizată*) privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267374_a_268703]
-
fel și avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre și foarte probabil și ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint. Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. În jurul acestor așezări miniere a apărut și
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocăne de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului. Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componență minereurilor. Aurul „se spală în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componență minereurilor. Aurul „se spală în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin Maramureș). Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această „imagine”, surprinsă
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
după ce formează cotul Borcii. Brațul Borcea pe care se află amplasat municipiul Călărași are 99 km lungime. Pe malul stâng s-a relizat un canal industrial (13 km lungime) amenajat pentru a permite barjelor încărcate cu materii prime (fier vechi, minereu, cărbune) să ajungă la S.C.TENARIS - DONASID S.A.. S-a realizat și un port mineralier prevăzut cu instalațtii de încarcăre-descărcare și dane de acostare a navelor fluviale. Canalul este traversat de un pod modern cu patru benzi de circulație ce
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar fi reducerea minereului de fier și obținerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau în ateliere specializate diferite obiecte și unele unelte agricole, datând din Secolul XI - XII. Însă tot pe raza orașului au fost surprinse și urmele unor activităti
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
face parte din anul 2012 din Patrimoniul Național) -Vechile exploatări miniere din zona Bălăsina (datează din anii 1800 când se exploata aur și argint de către o companie Austriacă sub comanda generalului Mainz. Există și vechiul drum pe care se transporta minereul din Borșa în Iacobeni în dăsagi agățate pe șeaua catarilor, cunoscut ca și "Drumul lui Mainz" având o lungime de 65 de km) -Apele minerale naturale carbogazoase cunoscute sub numele de "Borcuturi" ( se găsesc în toată Borșa, cu preponderenta pe
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
la Oravița în toamna anului 1718, urmați de alte familii din Boemia (mineri și topitori), aceștia fiind plasați la Oravița, Bocșa și Dognecea. Cancelaria aulica este informată în 1722 de consilierul Baron von Rebentisch, că numai în districtul Bocșa, cu minereurile identificate pot funcționa 10 furnale. După construirea la Dognecea a cuptorului înalt de topit cupru și a forjei în 1718, în anul 1719 se construiește la Bocșa un furnal pentru topirea fierului. Această amenajare care a dat numele de Altwerk
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
Fier I. Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit și balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul orașului sunt: industria energetică, construcții de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare și transformatoare electrice, industria de prelucrare a minereurilor neferoase (feldspat, azbest, cuarț, talc) și de prelucrare a lemnului, industria textilă. Stema municipiului Orșova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru, se află o cetate crenelată cu poartă, de argint; cetatea este amplasată pe
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
ramificații: una de la Vama spre Moldovița și alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei. Ca urmare, în această perioadă apar în zonă numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. De asemenea, se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extrăgându-se minereuri de fier, cupru, plumb, zinc și se construiește o turnătorie la Prisaca Dornei. În anul 1907, la insistențele contelui Franz von Bellegarde (1833-1912), deputatul de Câmpulung în parlamentul austriac, împăratul Franz Joseph emite Decretul împărătesc austriac pentru întemeierea unui gimnaziu
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
zăcămintelor a devenit tot mai costisitoare, până când, într-un final, aurul din Carintia a încetat să mai fie competitiv. În plus, după descoperirea căii către America de Sud, europenii preferau să fure aurul amerindienilor, decât să muncească pentru a-l dobândi. Extracția minereului de fier, o altă bogăție naturală a Carintiei, a jucat un rol important în economia regiunii pentru o perioadă îndelungată. Fierul din Alpi era foarte apreciat de romani, care considerau că prezintă calități ideale: pe de o parte produsele obținute
Carintia () [Corola-website/Science/296792_a_298121]
-
fost într-o singură entitate urbană, în vreme ce cartierul evreiesc, Josefov, a devenit parte a noului oraș doar în 1850. Revoluția industrială a avut un efect puternic asupra Pragăi, apărând fabrici noi care aveau avantajul proximității minelor de cărbuni și de minereu de fier. În 1817 a fost creată o nouă suburbie, Karlín, populația orașului depășind în curând cifra de 100.000 de locuitori. Prima gară de cale ferată a fost construită în oraș, în 1842. În 1806, Napoleon Bonaparte a provocat
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
fi cea eoliană, solară și cu centralele cu biomasă, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2 milioane incluzând suburbiile), reprezentând aproape un sfert din
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
nu la Oravița, ci la Ciclova. În anul 1721 camera imperială din Viena a aprobat sumele necesare construirii de case. Încă din anul 1718 când sosesc primii coloniști germani, la Ciclova se începe construirea unui furnal [8] înalt pentru topirea minereurilor. La 22 iunie 1722 sosește un număr mare de coloniști germani care sunt repartizați la Oravița, Ciclova și Sasca. Coloniștii germani se așază pe vatra actuală a satului Ciclova Montana, pe terenul care astăzi poartă numele de Ulița Nemțească și
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să-și construiască locuințe permanente în afara localității, dar în imediata apropiere a ei. Ei au fost numiți de Austria Neubanater sau Bănățeni noi. Împăratul Iosif
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
10 octombrie 2013, în cadrul Convenției de la Minamata privind mercurul, 140 de țări s-au angajat să înceteze emisiile de mercur. Din 1996, Statele Unite interzice folosirea mercurului în baterii, iar în Uniunea Europeană cantitatea maximă admisă este de 5 ppm. Cinabrul, principalul minereu compus din sulfură de mercur, a fost probabil utilizat ca și pigment încă din vremurile preistorice. În urmă cu 20.000 de ani, acesta (numit "vermilion") a fost utilizat de către locuitorii peșterilor din Spania și Franța. Extragerea mercurului din cinabru
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
anii 1600-1700 î.Hr. Cea mai timpurie descriere a amalgamării aurului a fost făcută de către Abu Rayhan al-Biruni, cercetător persan al secolului al XI-lea, autor al unor texte alocate mineralogiei, pietrelor prețioase și metalelor. Conform acestuia, aurul era procesat din minereu prin zdrobire, apoi minereul era spălat și se adăuga mercurul. Aurul era de asemenea recuperat din Sindh, depozitând mercur în mici adâncituri săpate în albia râului. Sedimentele aurifere erau spălate peste bălțile mercurice, formându-se amalgamul aurului cu mercur. În
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]