6,725 matches
-
știut că e el! Elinor, de ce crezi că a muncit de când se știe ca un descreierat? De ce crezi că a venit la New York? Ca să te impresioneze, de-aia! E obsedat de tine de ani de zile! Nici nu-i de mirare că a clacat așa cum a clacat. Sinceră să fiu, având în vedere ce copilărie a avut, mă și mir că a rezistat atât! În clipa în care mă opresc să-mi trag respirația, îmi trece prin cap că poate Luke
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum ar fi spus Culianu). „Religiile prigonite În acele țări - se spunea În programul pașoptiștilor moldoveni - au găsit pururea un azil sigur În Moldova.” În aceste condiții, nu este de mirare, de pildă, că un abate iezuit de la 1768 se arăta nemulțumit de faptul că, alungați din țările Înconjurătoare, „ereticii” și „schismaticii” Își găseau locul În Transilvania : „Ei s-au retras În această provincie, unde, după expresia lui Tacit, toate păcătoșeniile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mi- am murdărit sângele, trebuie să răscumpăr păcatul sângelui”. Tatăl lui Eugčne Ionesco era un mărunt avocat oportunist, legionar sub regimul legionar, anto nescian sub regimul Antonescu, și care-l bătea pe vecinul său evreu, numindu-l - nu e de mirare - „jidan Împuțit” <endnote id="(696, pp. 128-130)"/>. Lexicul propagandei naziste era dominat de termeni care exprimau curățenia și purificarea etnică. Probabil că nu Întâmplător deportarea evreilor era numită În Germania lui Hitler prin termenul eufemistic Säuberung („igienizare”) <endnote id=" (729
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte utile a fost ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care nu Împărtășeau acest tip de mentalitate retrogradă. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boicotare a magazinelor evreiești din Germania. În esență Însă, aceste slogane erau aplicarea În domeniul comercial-economic a principiului politic ultranaționalist formulat de Nicolae Iorga Încă din 1909 : „România a românilor, a tuturor românilor și numai a românilor”. Nu este de mirare că acest princi piu de „românizare a României” a fost inclus de Nichifor Crainic (În februarie 1937) În Programul statului etnocratic (care se opunea „statului democratic”) și de Octavian Goga (În decembrie 1937) În platforma politică a guvernării Goga-Cuza <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică. Această percepție era destul de răspândită În epocă, astfel Încât nu este de mirare faptul că, la sfârșitul deceniului patru, scriitorul evreu F. Aderca Îi scria următoarele lui W. Filderman, președintele Comunității Evreilor din România : „Evreii-români n-au dat și nu dau numai «arendași», «cârciumari», numai «paraziți», cum se crede și se afirmă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe chiar În noaptea de Înviere, atunci când de regulă evreii erau cei răpuși. Evident, frica este personajul principal al nuvelei lui Caragiale. Nu e de mirare că, atunci când regizorul Radu Gabrea a realizat un film după această poveste, el a simțit nevoia să pună acest termen chiar În titlu : Fürchte Dich Nicht, Jacob ! (Nu-ți fie frică, Iacob ! / Fear Not, Jacob !, film artistic de lung metraj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prestigioase, atunci când aceiași cărturari Îi percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare”, „nobilă” și „cu un trecut glorios”. Nu este de mirare că, pentru corifeii Școlii Ardelene, Traian era văzut ca un fel de Moise al românilor. Samuil Micu și Gheorghe Șincai par să-l aprobe pe contemporanul lor, enciclopedistul francez d’Holbach : „Fiecare popor a avut un Moise al său” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor și credea că persecuțiile Împotriva lor Îi Îndepărtează de creștinism. Calvin era considerat „iudaizant”, iar reformații calvini - fiind și ei persecutați și prigoniți de catolici - Îi priveau pe evrei cu empatie. În aceste condiții, sumar sugerate, nu este de mirare faptul că, În 1710, preotul calvin Jacques Bosnage a publicat, În toleranta Olandă, prima carte de Istoria evreilor care nu era scrisă de pe poziții iudeofobe. Același teolog a publicat un alt volum, nu Întâmplător intitulat Tratat de toleranță universală, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(73, pp. 1-2)"/>. Observ deocamdată faptul că, spre deosebire de legendele similare occidentale, În care evreul profanator este de regulă ucis, În relatările din spațiul ortodox evreul care produce sacrilegiul se convertește la creștinism În urma miracolului cristic. Nu este de mirare că motivul legendar „icoana junghiată” a intrat, la Începutul secolului al XVI-lea, și În Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În acest caz, accentul nu mai cade pe fapte (semn că detaliile poveștii erau bine cunos cute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la creștini și ce fac ei cu el, cu dovediri din sfânta Scriptură”. Cartea a devenit un „bestseller”, fiind retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803, 1818 și 1839, iar ultimele În 1922, 1929, 1936. Nu este de mirare succesul de care s-a bucurat volumul În epoca interbelică, dar este surprinzător faptul că el a fost reeditat În România post- comunistă (În anul 2000, la Editura Samizdat). În 1913, dr. Nicolae Paulescu prezintă in extenso cartea cu entuziasm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al răului. Pentru că este un tip de acuzație care declanșează Întotdeauna și instantaneu o isterie colectivă antisemită, o imensă cantitate de emoție ostilă evreilor În sânul comunității-gazdă, care În cele mai multe dintre cazuri se manifestă cu agresivitate maximă. Nu este de mirare că, de-a lungul secolelor, majoritatea acuzațiilor de infanticid au fost urmate de sângeroase pogromuri antievreiești. Ceea ce poate să ne mire Însă este faptul că acest pervers mecanism social a funcționat anacronic, la jumătatea secolului XX, imediat după imensa tragedie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a[miază]. Mă grăbesc să-ți răspund. Veștile pe care mi le dai în legătură cu atmosfera de la institut mă revoltă. La noi, deocamdată, nu s-a ajuns la atitudini draconice și mai ales la acuze tip 1950. Dar nu-i de mirare: dacă n-ai fi cine ești, dacă n-ai fi publicat ce-ai publicat, pentru cei de acolo ai fi bun. Acest adevăr îl simt și eu și, în ciuda tuturor nimicniciilor, trebuie să privim nulitățile așa cum o merită. Hotărîrea de-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să fac un portret?” și ștefanache, care n-are memorie, zice că „eu am atacat întîi”, că am zis în Ateneu că Ignea e șchiop și cocoșat, că D.C. are ochi de bufniță. și zice, ca o concluzie: „E de mirare că tîmpiții de la Ateneu nu și-au dat seama că e un atac la persoană!”. Reacția mea a fost fermă în fața acestor infamii și invenții de om prostănac. îți amintești că acum un an ți-am zis că tot într-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a mulat-o pe propriu-i caracter, de fapt lipsă de caracter. Regret că am fost cu el prea bun și prea tolerant. Nu te osteni să scrii despre cartea lui fiindcă nici un elogiu nu-l poate mulțumi. Este de mirare cum am suportat pînă acum infidelitățile și hipertrofiile eului unui asemenea îngîmfat ridicol. Aici multă lume este, pe drept, pornită împotriva lui. Tu ești prea obiectiv și cu dispoziții de observator moralist ca să nu vezi lucrurile în esența lor. Cel
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a fost un oarecare Crăciun Bejan, de la Familia, - revistă cu care, în prezent, nu am nici o legătură , - și despre care am auzit că ar fi studiat filosofia. Balotă, în Steaua, face impresia că a frunzărit cartea (nici nu-i de mirare, nu poți citi atîtea cărți despre care să și scrii în timpul ce-ți este rezervat). Cît despre Ungureanu, cu o foarte frumoasă cronică, el este, din păcate, în afară problematicii filosofice. Ceea ce mă surprinde însă e faptul că trei capitole
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
culme a ironiei, unui roman acceptat de redactorul respectiv, directorul i-a cerut referat extern. A venit și acesta din partea lui N. Manolescu („roman excelent, original, foarte bine scris” etc.) și sînt curios ce o să mai inventeze. încît nu-i mirare că te copleșesc tristețile și dacă ai putea te-ai lăsa de scris. În plus tot soiul de neplăceri din pricina cronicilor. Aurel Rău s-a supărat că nu i-am lăudat cartea , Virgil Ardeleanu că n-am scris cu suficient
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fals-bucuroși pentru cei 50 de bani plătiți În contul fiecărei zile de muncă Începută pe Întuneric și sfârșită la fel, etc. Ștabii fixaseră și numărul paginilor În care trebuiau să apară ziarele și anume patru. Cu o mărinimie ce friza mirarea oricui, presei locale i se permisese să apară pe 31 decembrie chiar și În șase pagini. La fel ca și acum, de ce să nu recunoaștem, În zilele de 1, 2 și 3 ianuarie nu se lucra cu excepția radioului și televiziunii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ministru, ajunsese, bietul de el, să fie ridicat În slăvi În timpul dictaturii proletariatului datorită concepțiilor dogmatice...marxiste! Dacă cel citat ar fi trăit ca să citească minunăția ieșită din mintea zburdalnică a tovului Ion D. Zamfirescu, ar fi sucombat de mirare și obidă, dar nu Înainte de a-l fi scuipat exact pe chelie dar și pe vârful nasului de Pinocchio pe autorul elucubrațiilor și spasmelor cenzoriale bolșevice. Contextul a reieșit din articolul „Maiorescu și poezia - 130 de ani de la naștere”, scris
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ingrediente, așa că o pornim agale către o băltoacă în drum spre toaletă. Odată ajunse, ia un bețigaș de pe jos care avea o ață cu un bold îndoit la vârf, găsește un viermișor, îl infinge în bold și spre marea mea mirare se apucă să pescuiască în baltă. Nu-mi închipui că nu a văzut râul la doi pași dar întreb totuși de ce nu pescuim în râu. Îmi spune că de vreo cinci ani nu mai există pești în rău deoarece au
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
participanți. Pablo este un bărbat slab, de vreo cincizeci de ani, cu o față presărată cu riduri adânci, ochi negri cu privire pătrunzătoare și vocea dogită a unui fumător inveterat. În ciuda staturii mici are o prezență impunătoare și, observ cu mirare, aproape agresivă. Îmi aruncă o privire de control după care pare să capete o postură semi indiferentă, semi atentă. Facem cunoștință, îmi exprim admirația pentru grădină și pentru munca lui foarte apreciată de Jose și îmi răspunde cu o nouă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că exersează non-stop altfel de ce ar vorbi ca o casetă de învățare a limbii romîne ? Matei, știu eu un loc ascuns, spune ea, accentuînd tot ce se poate accentua, inclusiv virgula asta, desigur, în timp ce se zbenguie goală. Nu e de mirare că, în fața acestui spectacol, toată lumea își pierde capul. Locotenentul Matei își pierde capul și uită că avea o prietenă (Diana Munteanu). Omologul lui basarabean, Vanușa (șerban Ionescu), își pierde capul și începe să bată la ușa lui Matei în toiul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
chiar același miros cu frica cealaltă frica de răul care poate cădea peste tine din cer ? și, dacă Erica reprezintă America iar New York-ul, lumea în care ea pleacă la război, atunci cine mai reprezintă New York-ul ? Nu e de mirare că atmosfera New York-ului lui Jordan (care e irlandez) e atît de rarefiată, de vătuită. Te absoarbe, dar nu știi prea bine unde ești. Dilema Veche, octombrie 2007 Pe lîngă Jane/Becoming Jane (Marea Britanie, 2007), de Julian Jarrold în caietul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]