8,329 matches
-
Toți am fost, în cor, de aceeași părere și... Olchovsky s-a executat. Pe la 2 noaptea am ieșit de la Alcazar cu cea mai bună dispoziție și fiecare necăjeam cum puteam pe bietul Olchovsky. — Cum se poate, mă, să rămâi fără pălărie? Măcar dacă ți-ai fi băut-o tu, dar să ți-o bea alții?!... anul — Da prost ai fost, mă Olchovsky! — Să rămâi tu cu ruptura asta de pălărie pe cap! — Și soioasă, de ți-e scârbă să pui mâna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
puteam pe bietul Olchovsky. — Cum se poate, mă, să rămâi fără pălărie? Măcar dacă ți-ai fi băut-o tu, dar să ți-o bea alții?!... anul — Da prost ai fost, mă Olchovsky! — Să rămâi tu cu ruptura asta de pălărie pe cap! — Și soioasă, de ți-e scârbă să pui mâna pe ea!... Și tot așa mai încolo. Bietul Olchovsky răspundea și el ce putea, dar a doua zi, când s-a dez meticit, ne-a tras la fiecare câte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pui mâna pe ea!... Și tot așa mai încolo. Bietul Olchovsky răspundea și el ce putea, dar a doua zi, când s-a dez meticit, ne-a tras la fiecare câte o gură. — Prieteni sunteți voi, mă? Să-mi beți pălăria și apoi să vă și bateți joc de mine?... Cam așa se petrecea între mediciniști. Dar mai erau și celelalte facultăți. viața studențească Mă opresc un moment spre a spune câteva cuvinte despre viața studențească între anii 1879 și 1884
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
umpleau cimitirul în acea zi. Împărțirea se făcea după ce preotul își lua partea sa de pomană, fiecare preot avînd cu el un dascăl și un sac. Mai tîrziu, la bătrînețe, iaca purta pe cap, cînd mergea în vizită, capelă, o pălărie de damă a bătrînelor și o pelerină scurtă, neagră, cu paiete. Propriu-zis, ea ne-a crescut pe noi, copiii, rămași orfani de mamă de foarte mici. A murit, în timpul războiului, cînd eram pe front, în iarna lui 1917. O iarnă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Mihail, A.C. Cuza, N.D. Cocea, Virgil Magearu. Nicolae Iorga încerca să prezideze ședințele Adunării cu autoritate, dar nu reușea întotdeauna. Întreruperile și strigătele împiedicau discuțiile. N. Iorga, care se indigna ușor, găsise însă soluția pentru a liniști spiritele. Își punea pălăria pe cap o avea întotdeauna lîngă el și declara suspendată ședința, părăsind scaunul prezidențial. După citirea programului guvernului, s-a urcat la tribună Ion I.C. Brătianu pentru a pune la punct unele afirmații făcute de cîțiva vorbitori, în legătură cu războiul și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cu Inculeț și alți cîțiva prieteni, cînd am aflat că a primit să plece ca ambasador la Paris. Cu toții am fost contra, socotind actul ca o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
că mă vei percepe, nu atît frumos, cît mai ales corect. "Hazardul-rege" ne-a întîlnit. Este bine că nu semănăm cu răutatea, cu egoismul subțire al celor plini de truisme. Corespondența noastră nu poate fi o plictiseală cu pene la pălărie, corespondența noastră are sens, ea va avea întotdeauna ceva constructiv în sine. Nu trebuie să spun că te iubesc. Dar e suficient dacă-ți spun: "cred în sufletul tău, în POEZIA ta!"?! Știi, aș vrea să nu te "încurc". Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pur și simplu. Stau în casă și citesc ca un călugăr care vrea Mîntuirea prin cuvinte. Revelionul a trecut ca un ochi de vacă, lacrimogen din cauza zăpezii și aparentei bunătăți a locuitorilor. N-am mai stat, ca alteori, cu o pălărie pe ochi, ca să creadă îngerii că dorm, acum m-am complăcut în a mă minți că nu-s singur din moment ce eram cu niște oameni patetici, oameni răscoliți de amintiri și rachiu. Mi-amintesc că la Iași, privindu-vă pe voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu oficialitățile franceze, cu primul-ministru, Daladier, și cu ministrul de Externe, Bonnet. Luni, 21 noiembrie. La ora 955, Carol și Mihai au sosit în gara Montparnasse (Paris). Carol era îmbrăcat într-un costum verde de vânătoare, având pe cap o pălărie tiroleză. Președintele Franței, Lebrun, era îmbrăcat în gabardină, iar Mihai într-un costum cafeniu. La ora 10, trenul prezidențial a plecat, sosind în gara Rambouillet la ora 1050, unde a fost așteptat de oficialitățile locale. De acolo, delegația română au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
amenajarea și îngrijirea grădinilor japoneze. O știam de anul trecut, impresionându-mă prin calmul pe care îl degaja și frumusețea spirituală care i se citea în ochi. Mi a făcut plăcere s-o revăd și s-o salut. Avea aceeași pălărie din paie de orez, frumos ornamentată cu flori artificiale, păstrând același calm și aceeași frumusețe. Dacă aș fi fost sculptor, i-aș fi ridicat o statuie, atât de mult m-a impresionat prezența ei și munca nobilă pe care o
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
preotul Întâiu stătător ține să ne primească tot la biserică cu polihroniu și cuvântare, având Însă tot vreo 50 de credincioși. Pe un alt preot Îl vedem venit la o Înmormântare stând Între credincioși Într-un antreu și cu o pălărie ponosită deși era Paștele și Sf. Gheorghe, Însă cu țigara În gură. Întors la Huși aflu de obiceiul pomenirii morților În Lunea Paștilor și la cimitirul orașului de reședință episcopală. Deși anul acesta s-a prăznuit și Sf. Gheorghe, totuși
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de pe noi, din cauza împinsului bicicletelor, (pietrișul era de vină), înghițeam și colectam tot praful stârnit, cu răutate parcă, de rarele vehicule care ne depășeau. Când s-a putut, ne-am mai urcat și pe biciclete. Eu resimțeam pregnant lipsa unei pălării sau a unei șăpci pentru cap, de aceea în desperare de cauză, mi-am improvizat, folosind foliile pentru stat pe iarbă, un fel de coif, instabil și incomod. Tot la deal, tot la deal, obosiți si nădușiți ca vai de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
scrie o literatură excelentă, cred că sîntem într-un moment al literaturii române comparativ cu cel interbelic A.B.Domnule Liviu Antonesei, ne-am revăzut la Iași la Târgul "Librex". Voi începe dialogul nostru, dacă îmi permiteți, cu o curiozitate: pălăria pe care o purtați ce poveste are? Dacă îmi aduc bine aminte, era abia la începutul primăverii, deci era pălăria neagră, cu boruri largi și cu steagurile Americii și Germaniei încrucișate. E o pălărie primită cadou de la fiica mea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Liviu Antonesei, ne-am revăzut la Iași la Târgul "Librex". Voi începe dialogul nostru, dacă îmi permiteți, cu o curiozitate: pălăria pe care o purtați ce poveste are? Dacă îmi aduc bine aminte, era abia la începutul primăverii, deci era pălăria neagră, cu boruri largi și cu steagurile Americii și Germaniei încrucișate. E o pălărie primită cadou de la fiica mea și ginerele meu, cînd i-am vizitat în baza Air Force de la Rammstein. Era în mai si era o sărbătoare comună acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dacă îmi permiteți, cu o curiozitate: pălăria pe care o purtați ce poveste are? Dacă îmi aduc bine aminte, era abia la începutul primăverii, deci era pălăria neagră, cu boruri largi și cu steagurile Americii și Germaniei încrucișate. E o pălărie primită cadou de la fiica mea și ginerele meu, cînd i-am vizitat în baza Air Force de la Rammstein. Era în mai si era o sărbătoare comună acolo, dacă nu cumva înfrîngerea Germaniei naziste de către aliați în al Doilea Război Mondial. Erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Era în mai si era o sărbătoare comună acolo, dacă nu cumva înfrîngerea Germaniei naziste de către aliați în al Doilea Război Mondial. Erau tot felul de obiecte cu cele două steaguri îmbrățiște, dar cum ai mei îmi cunosc pasiunea pentru pălăriile cu boruri mari, au făcut alegerea potrivită! A.B.Sunteți unul dintre scriitorii și publiciștii pe care îi apreciez enorm de mult, în preajma Dumneavoastră mă simt uneori de parcă aș fi pe băncile studenției. Cum vă privesc studenții? Sînt profesor, tocmai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu vorbesc neapărat de mine. Mă gândesc, de pildă, la cei peste trei milioane de români care au luat drumul amar al bejeniei. Ne iluzionăm că nu mai avem exil, ci "diasporă". E doar un fel de a ne fura pălăria. Nu e doar vina liderilor politici, ce s-au întrecut, vreme de 25 de ani, în corupție, în demagogie și incompetență. E și vina noastră, a oamenilor de condei, care continuăm să scriem, cu o inconștiență de oameni nebuni, absconsele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
instituții fundamentale ale statutului s-au dovedit ineficiente tocmai din cauza intruziunii factorilor politici. Nu s-a conștientizat încă un adevăr elementar, acela că sunt domenii cum ar fi universitatea, sportul, cultura, biserica etc. unde politica ar trebui să stea cu pălăria în mână, respectuoasă, la porțile instituției. În viziunea mea, poetul care pune o frunză de viță în fața adevărului (cum cei vechi puneau în fața sexului), poetul care întoarce privirea de la cruda, mizera realitate, bălăcindu-se în imaginar ca porcii lui Epicur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
114 mic bufet, În fața căruia doi cowboy și-au legat caii cu șeile pe ei. Sunt Încălțați cu cizme, au pantaloni de piele, Închiși cu curele groase de care atârnă Într-o parte un revolver Într-alta un cuțit. Poartă pălării mari spaniole. Vin de la mare depărtare, pe unde au dat roată turmelor și au poposit aici pentru a se aproviziona cu whisky și țigări. La o Întindere de 28 milioane hectare, Nevada are abia 100.000 locuitori, din care 40
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
corăbii cu pânze. Dar trebuiesc adăugați cetățenii altor țări, plus cei veniți cu carele cu coviltir. Viața a luat repede un ritm extraordinar. În primul rând era raritatea anumitor produse și scumpetea. Multe erau plătite cu pudră de aur. O pălărie cu 70 de dolari, o ceapă un dolar, o sticlă goală 5 dolari. Furturile și crimele se Înmulțeau. Se mânca numai la restaurant. Un ou un dolar. Toată California avea În 1848 13.000 suflete. În 1849 avea 100.000
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și suntem În partea centrală a Texasului, natura vrea să ne servească un model de căldură tropicală. În camera hotelului, un 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 138 ventilator În plafon, cât elicea unui avion Îmi ia pălăria de pe cap. La ora 22, localurile sunt pline de clienți, În fața barurilor cu coca-cola și Înghețată. În centrul orașului, instalații ca la Moș ne dau ocazia să cunoaștem performanțele tineretului sportiv. Un Întreprinzător a dat lovitura cu instalația lui de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vot, au avut de ales între țărĂniști, liberalii lui Câmpeanu, aceste două liste de intelectuali... V.A. : Mai erau și social-democrații lui Cunescu. Plus că erau o grămadă de partide, partidulețe de astea de apar‑ tament scoase de FSN din pălĂria domnilor Brucan și Iliescu... A.M.P. : Vreau să spun că, la cât de mică era opoziția din vremea aceea, și tot s-a strâns ceva. CĂ n-au avut Ăștia decât două treimi, n-au avut mai mult. Iliescu în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
este compusă din articole apărute, în perioada 1948-1954, în presa vremii și scrise în cea mai curată limbă de lemn. Spre exemplificare, vom cita numai din articolul Drama lui Eminescu. Iată ce ne spune dl. Dumitriu despre Eminescu: "Haine tocite, pălăria veche, ghete scîlciate și căscate: uniforma atîtor mari scriitori în societatea burgheză. Tremura de frig. Era lihnit de foame". În continuare afirma: "Crema burghezo-moșierească l-a respins pe Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui cu greu putea trece neobservată, d- apoi dată uitării. Era un tip scund, fragil, pipernicit, dar mereu îmbrăcat bine, cu hainele croite special pentru trupul său mărunțel, mereu cu o cămașă impecabil de albă și apretată, nelipsindu-i, desigur, celebra pălărie Borsalino, pe care ba o dădea jos, ba o punea la loc pe cap sau gesticula cu ea în stânga și-n dreapta când era aprins într-o discuție. Avea un maxilar puternic, bine accen- tuat, și deși gura-i era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Auzi, da’ parcă nu-ți plăcea de ea. — Da’ nu-mi place nici acum ! Nu înghit futaiul pe bani, cumetre. Nu-i de mine, hai, nu te supăra. Dar dacă femeia asta te va face să cânți, în sfârșit, jos pălăria. O s-o iubesc mai mult decât o s-o iubești tu ! O s-o iubesc mereu, pe când tu dacă o noapte, râde. — Bildule, nu la sex mă gândesc eu când o privesc... La câteva mese distanță, frumoasa domnișoară fără nume părea să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]