6,839 matches
-
să citească texte shakespeariene profesional obligatorii ? Gândească ce vor : omul în cauză e cunoscut în lumea întreagă pentru realizările sale epocale tocmai în materie de Shakespeare și pentru strălucitul său talent. La această vârstă, unui asemenea om nu-i mai pasă de părerile altora, oricine ar fi ei. Un asemenea om își poate permite la bătrânețe sinceritatea cea mai totală, spunând în deplină liniște lucruri mult mai șocante decât toate îndrăznelile exaltate și dogmatice ale tinerilor. Iată și alt mare artist
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
anilor ’30, care repudia „stilul”). Două observații severe în privința aceasta. „Curios lucru : când artistul ajunge să nu mai iubească pe nimeni devine o mașinărie a sentimentului universal” (p. 36) și : „Sentimentalii ! Iată-i pe cei cărora de fapt nu le pasă” (p. 66). Aceste două observații se leagă de o mărturisire anterioară, mai violentă : (căci, dacă refuză excesul, sobrietatea nu-și interzice rare dar lucide ieșiri brutale) : „Detest crizele de conștiință și pe amăgitorii care ni le propun. Din ele au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ghicit în mine curentul natural de healing. Prietena, pianista ca un sparanghel, când simte că depresia o strangulează, mă sună, chiar dacă e miezul nopții, numai pentru a-mi auzi vocea, a se elibera, lăsând în mine zoaia psihică. Puțin îi pasă dacă mă deranjează în intimitatea mea. Dacă nu răspund, toți mă bombardează cu „mesaje” sau cu scrisori în care povestesc (ca X) despre copilăria lor îmbuibată, dar nefericită. Și asta după ce în timpul zilei i-au vizitat pe psihiatri, exasperându-i
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de neadevărat. Tovarășe instructor, i-am spus într-una din zile, oamenii aceștia nu se feresc de mine să ia câte o sacoșă cu grâu acasă, seara. Ce rost are atunci să stau mereu aici cu ei? Oricum nu le pasă! Vezi mata, dacă nu ai fi aici, ar lua mult mai mult! Se raportau producții cu mult mai mici decât cele reale, special pentru ca toată lumea să aibă de unde lua. Cel mai mult luau șefii. Era o ciupeală măruntă la nivel
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nevoie avem noi de una ca tine care nu știai când ai venit care-i diferența între o vacă și un cal? Nici jumătate dintre săteni nu te-au votat. N-ai nici un drept să ne fii primăriță! Ce ți pasă ție dacă furăm? Sunt pământurile noastre, via e pusă de noi, copacii sunt puși de noi. Noi avem voie să 213 paștem oile oriunde vrem și să luăm ce vrem și de unde vrem, că totul este al nostru și tot
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în fața comisiei "Mulțumim din inimă partidului"? Sau să întorc, precum un bun creștin, și celălalt obraz? Și cum rămânea atunci cu definiția științifică a omului homo sapiens erectus om inteligent în poziție verticală? De la MAE la ONT nu am fost "pasat" oricum, ci ca un "colet poștal" special, cu acte de expediere și primire: MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI UM 0625 Nr. SN/-D/00158643 24.II1983 STRICT SECRET Către, UM 0544 Vă facem cunoscut că din data de 15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
este altceva și nu putem concepe acest întreg procedând analitic, mai ales când acest întreg este omul." Prin urmare, ceea ce interesează este numai creația în întregul ei. Analizele cantitative și calitative cercetând "morbidul" sau "normalul" sunt speculații. Cui, ce-i pasă, la urma urmei, de ceea ce este în umbra paginii? * Așa ar trebui gândit, probabil, dacă umbra de dincolo de pagină ar rămâne totdeauna în spațiul ei, dacă nu ar transpare, uneori, în text. A o căuta cu înverșunare, a depista cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai sigur adevăr, despărțirea. Și, probabil, cel mai trist. * Văd că am devenit melodramatic. Dar eu cred că este o prejudecată să disprețuim melodrama. Viața este melodramatică, nu avem cum s-o potrivim criteriilor estetice de care vieții nu-i pasă. Vieții nu-i pasă nici de visurile noastre. Viața nu visează, nu-i deloc suprarealistă, nici realistă nu-i. E așa cum este, nu se prezintă la nici o judecată. Viața nici nebună nu-i, nici teafără. Nici măcar normală nu este viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Și, probabil, cel mai trist. * Văd că am devenit melodramatic. Dar eu cred că este o prejudecată să disprețuim melodrama. Viața este melodramatică, nu avem cum s-o potrivim criteriilor estetice de care vieții nu-i pasă. Vieții nu-i pasă nici de visurile noastre. Viața nu visează, nu-i deloc suprarealistă, nici realistă nu-i. E așa cum este, nu se prezintă la nici o judecată. Viața nici nebună nu-i, nici teafără. Nici măcar normală nu este viața. Încap în viață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
comun a fost desigur cea mai josnică, dar și cea mai caracteristică pentru mentalitatea ofițerilor superiori români de carieră, convinși că frontul este o condamnare, nu o onoare. Așa se explică de ce toți fugeau de front ca de mama focului. Pasă-mi-te nu voiau oamenii să fie [292] considerați drept condamnați... Dar se pare că viața noastră de la cazarmă a fost un fel de paradis în comparație cu infernul nenorociților trimiși în tabăra de instrucție de la Sărata - Basarabia; numai auzind povestirea celor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nici un fel de climat moral nu se îmbunătățește dacă oamenii știu că nu răspund personal pentru greșelile lor și nu le plătesc proporțional. Este corect să vrem să cunoaștem și să pedepsim imoralitățile și ilegalitățile din trecut. Dar de ce ne pasă așa de puțin, în dezbaterea publică, de imoralitățile și ilegalitățile prezente, mi-este însă greu să înțeleg. Text publicat în Revista 22, 26 septembrie, 2 octombrie 2006 Partea a II-a Autonomie, libertate și drepturi Autonomia și păcatele contra ei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
revenit la locurile lor, pe mijlocul șoselei. Natura ca cireadă triumfă asupra civilizației ca asfalt și automobile. O altă față a elitismului o reprezintă felul în care intelighenția românească își înțelege rolul social. Mai precis, felul în care ei îi pasă prea puțin de legitimarea prin utilitate socială. Cercetătorii din institutele de cercetare socotesc că propriul lor statut este autojustificativ pentru a fi plătiți și resping ordonanța prin care plata cercetării depinde de viabilitatea proiectelor și nu de apartenența la un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
speriat teribil), găsești destule drumuri „nedezvoltate și pline de noroaie”, nu prea găsești imagini cu obiecte industriale pe care să le prinzi în camera de filmat (Minghella), „ajungi să vezi cum îți umblă insecte în farfurie și nu îți mai pasă”, încetezi să îți mai cureți unghiile, să te mai speli mereu pe mâini și chiar să faci duș, fiindcă te trezești cu apă rece pe tine (Kidman, p. 33). Unde mai pui că nu trebuie să refaci cu mari silințe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spune Carol Gilligan, este grija față de altă persoană. Ea nu presupune faptul de a-ți păsa în mod obligatoriu de altcineva. Uneori grija este pură datorie: personalul medical, cel de îngrijire, profesorii trebuie să se comporte „grijuliu”, chiar dacă nu le pasă de persoana pe care o îngrijesc sau educă. Ceea ce vreau să argumentez în acest articol, urmându-l pe Aristotel, este că nu există decât două feluri de vicii: excesul și lipsa. Și că noi le practicăm din plin. În filmele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de importanță publică bine mediatizată, cazul lui Mugur Isărescu sau al lui Sebastian Bodu. 2. Există miniștri invizibili, cel al Armatei (Athanasiu), de exemplu. 3. Prefecții sunt fie invizibili, fie „periferici”. 4. Oamenii nu trăiesc în trecut și nu le pasă nici de istoria recentă: personajele „istorice”: Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu sunt pe cale să dispară în memoria publică. 5. „Perla coroanei” de altă dată, Externele, trece în con de umbră. Se pare că ne percepem deja ca un „județ
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aud, dar la sfârșit votează in corpore, stând cu ochii în decolteul meu”. Noi celelalte ne-am ofensat. Cum adică să recurgi la o asemenea strategie umilitoare? De ce nu argumentezi că proiectul tău este foarte util? „Sunteți naive. Cui îi pasă de astfel de argumente? Parcă eu nu am încercat? Am pierdut legislatura trecută degeaba. Nu mi-au trecut nici un proiect fiindcă veneam în taior și eram sobră. Acum, de când m-am „adaptat” la cererea pieței de aleși locali, lucrurile merg
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în articolul intitulat „Între political corectness și moral idiocy”, publicat în cotidianul Ziua din 4 decembrie 2006, Dan Pavel comentează problema însemnelor religioase în școli într-un limbaj și un stil demne de discipolul său, probând pe deplin că-i pasă prea puțin de prevederile legale, de drepturile minorităților și drepturile individuale, de faptul că un politolog operează cu două niveluri de analiză: unul descriptiv și unul normativ. Dacă cel dintâi nivel relevă cum stau lucrurile, cel de-al doilea răspunde
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Toată lumea spune... În sfârșit, toată tevatura asta crezi că nu înseamnă nimic. Crezi că a făcut-o așa, de florile mărului... Fără nici un schepsis! — Cum adică? — S-a legat la cap fără să-l doară, așa crezi? Păi nu-i pasă! Oricum, nu mai are nimic de pierdut. Peste patru ani tot nu mai candidează. Și-așa a domnit aproape cât răposatul... — Care răposat?... Las’ că știi matale care... — Bine, dar poate să fie prim-ministru. — Prim-ministrul cui? — Ia ghicește
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mai cârtitor, a început să ricaneze. — Au luptat până n-au mai putut. Au luptat pentru dolari. M-am indignat. — Cum poți să vorbești așa? Parcă ai fi Păunescu sau Vadim Tudor... — Vorbesc, de ce să nu vorbesc... Și puțin îmi pasă dacă mă compari cu acești respectabili senatori pentru care poporul român a votat în proporție de 25%, dacă nu chiar mai mult. De ce să-mi fie rușine de comparație? Păunescu a ajuns președintele Comisiei pentru cultură în Senat, iar Breban
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mari, superbe pacheboturi occidentale. Tot așa sau chiar mult mai rău! Oribil! Apoi izbucni războiul. Vaporul culturii nu îndrăznea să se mai depărteze de țărm. Aștepta să treacă furtuna... — O luași pe panta alegoriei! mă apostrofează Pastenague. Lui ce-i pasă! Se crede cetățean, ba chiar și scriitor francez. Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi... Am continuat, ce era să fac! Dacă întrerupi o alegorie e grav: riști să nu se mai înțeleagă mare lucru din tot ce-ai vrut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în lacul Snagov? — În curând n-o să mai fie. — Păi cum așa? Ce se întâmplă? — Se întâmplă că noilor proprietari, îmbogățiți de la Revoluție care și-au făcut vile pe marginea lacului ori le-au cumpărat pe cele vechi, nu le pasă de lac, devarsă în el apele murdare... toate dejecțiile... Nu respectă canalizarea comunei. E mai ușor să arunce totul în lac. — Nu se poate! — Ba se poate! Vino cu noi să vezi ce n-ai mai văzut în lumea întreagă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lapte... Nu contează. Important e teritoriul. Vom fi aproape la fel de numeroși ca polonezii și cu un teritoriu de patru ori mai mare decât cel al Ungariei. Compară puțin cu ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Comunism sau capitalism, puțin îmi pasă... Uită-te puțin la chinezi! Cam așa trebuie că vorbea și Cioran în tinerețea lui, înainte să fugă în Occident. E drept că Pastenague e deja cetățean francez. Cotidianul, 13 decembrie 2002 Hotel Europa Începând de vineri 13, administrația pregătește
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și intrarea României și instalarea ei fie și în podul hotelului. La cucurigu! Au uitat probabil că unul dintre ai lor (Huntington) atrăgea atenția asupra barierei cultural-religioase pe care o reprezintă ortodoxismul creștin și Islamul. Dar credeți că americanilor le pasă de criteriile geografice sau culturale? Pe americani - iertați-mi pleonasmul - nu-i interesează decât... americanizarea. Cu alte cuvinte, instalarea de baze militare și negustorești în lumea întreagă. Cei rămași pe dinafară din motive economice - Bulgaria, România (cu Basarabia?), Iugoslavia, Croația
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o adevărată euforie americană, dar este periculos antiamericanismul unora ș...ț America ar putea să spună: suntem înconjurați de două oceane, nu ne interesează de restul lumii, nu vrem să mai cheltuim averi imense pentru descurajarea conflictelor. Dar Americii îi pasă de ce se întâmplă în lume.” Am încheiat citatul. — Bine ai făcut! — E puțin naiv, recunosc... — De ce mă împingi să spun lucruri dezagreabile... Pe Mihai Băcanu cred că l-am cunoscut, la Paris, cu vreo zece ani în urmă, dacă nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de la Real Madrid are foarte puține puncte comune cu șeptarul lui Sir Alex. Joacă rolul unui prinț deghizat în hamal, pentru că la galactici trebuie să facă muncă necalificată. Dă cam două goluri pe an, centrează o dată la trei luni și pasează în principiu o dată primăvara și o dată toamna. Rupe peluzele de la 11 metri, asta în cazul în care nu-și pune în pericol hemoroizii, căzînd în fund după ratări. Europa s-a cam plictisit de el, de nevasta lui care nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]